2,949 matches
-
ce anume înseamnă această „condiție”. Este de recomandat ca explicația să fie scurtă și clară. Practic, în această situație, penitentul este dezlegat în măsura în care, în realitate, are dispoziția necesară. b. Confesorul și lipsa dispoziției penitentului Dacă penitentul nu îndeplinește condiția necesară celebrării sacramentului reconcilierii, iar confesorul a epuizat „metodele” prin care a încercat să îl ajute, înseamnă că nu poate primi dezlegarea. Însă confesorul trebuie să se asigure că penitentul este conștient de ceea ce presupune atât primirea, cât și refuzul dezlegării. Totuși
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în comuniune cu viața lui Cristos. Confesorul nu trebuie privit ca un servitor distant de Dumnezeu, ci ca un prieten fidel al acestuia. Același „eu” exprimă și un ton judiciar clar, probabil pentru a sublinia eficacitatea ministerului sacerdotal în momentul celebrării sacramentului. De fapt, este vorba de o judecată, dar care se finalizează eficient, în favoarea penitentului. În cele ce urmează, confesorul se referă în mod concret la persoana penitentului, prin pronumele „te” („Eu te dezleg...”), recunoscând prin aceasta realitatea persoanei prezente
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rând, prin împlinirea operei penitențiale. Cu această trimitere, se indică atât un sfârșit al vieții în care exista păcatul, cât și un „nou început spiritual, adică acela al convertirii și al efortului de conformare cu Cristos”. Prin această structură de celebrare propusă de Ritualul Penitenței, Biserica vrea să facă trecerea de la o celebrare pur juridică, moralistă, intimistică a sacramentului reconcilierii, așa cum era în trecut, la o celebrare mai evanghelică și mai eclezială, promovând totodată și un itinerariu mai accesibil de convertire
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sfârșit al vieții în care exista păcatul, cât și un „nou început spiritual, adică acela al convertirii și al efortului de conformare cu Cristos”. Prin această structură de celebrare propusă de Ritualul Penitenței, Biserica vrea să facă trecerea de la o celebrare pur juridică, moralistă, intimistică a sacramentului reconcilierii, așa cum era în trecut, la o celebrare mai evanghelică și mai eclezială, promovând totodată și un itinerariu mai accesibil de convertire. Structura propusă de Ritualul Penitenței trebuie menținută cu fidelitate de către confesor și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acela al convertirii și al efortului de conformare cu Cristos”. Prin această structură de celebrare propusă de Ritualul Penitenței, Biserica vrea să facă trecerea de la o celebrare pur juridică, moralistă, intimistică a sacramentului reconcilierii, așa cum era în trecut, la o celebrare mai evanghelică și mai eclezială, promovând totodată și un itinerariu mai accesibil de convertire. Structura propusă de Ritualul Penitenței trebuie menținută cu fidelitate de către confesor și penitent. Însă, dacă există alte necesități pastorale, preotul celebrant are permisiunea chiar de a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Penitenței trebuie menținută cu fidelitate de către confesor și penitent. Însă, dacă există alte necesități pastorale, preotul celebrant are permisiunea chiar de a omite anumite părți, sau doar de a le prescurta, dar nu și de a schimba elementele esențiale ale celebrării reconcilierii sacramentale: mărturisirea păcatelor, propunerea pocăinței, invitația la căință, formula dezlegării și formula trimiterii. Este evident că Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, propune un „limbaj de tip colocvial și în mărturisirea păcatelor și în răspunsul preotului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trimiterii. Este evident că Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, propune un „limbaj de tip colocvial și în mărturisirea păcatelor și în răspunsul preotului”, fapt ce promovează un adevărat proces dialogic, care se derulează pe tot parcursul celebrării sacramentului. Acesta are loc între confesor și penitent, fără ca unul sau celălalt să își altereze rolurile, ci făcând ca fiecare să își păstreze pozițiile și atribuțiile lor, încercând prin aceasta să respecte prescrierile Ritualului. Fiind fideli acestor indicații, atât confesorul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
încercând prin aceasta să respecte prescrierile Ritualului. Fiind fideli acestor indicații, atât confesorul, cât și penitentul se vor angaja în procesualitatea dialogului, având conștiința că, de fapt, Dumnezeu este inițiatorul acestui proces dialogic, el însuși fiind prezent pe tot parcursul celebrării sacramentale, încurajând răspunsul pozitiv al penitentului. 3.2 Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală Deși păstrează structura esențială a Formei A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, Forma B, cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acestui proces dialogic, el însuși fiind prezent pe tot parcursul celebrării sacramentale, încurajând răspunsul pozitiv al penitentului. 3.2 Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală Deși păstrează structura esențială a Formei A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, se diferențiază de cea precedentă prin unele aspecte particulare: a) numărul mai mare de penitenți care participă la această celebrare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, se diferențiază de cea precedentă prin unele aspecte particulare: a) numărul mai mare de penitenți care participă la această celebrare; b) modul comunitar în care este celebrată prima parte a momentului, adică ritul inițial și proclamarea cuvântului lui Dumnezeu; c) posibilitatea prezenței mai multor preoți confesori, dintre care unul prezidează întreaga ceremonie liturgică, iar ceilalți sunt implicați doar în momentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în momentul mărturisirii păcatelor, când, din nou, dialogul este reluat în mod personalizat și privat, între un singur confesor și un singur penitent, urmărindu-se în acest caz aceeași structură a procesului dialogic ca cea prezentă în Forma A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Scopul principal al acestei Forme B este accentuarea conștiinței comunitare cu privire la faptul că atât starea de păcat cât și viața de sfințenie a unui singur credincios influențează într-un mod negativ, respectiv pozitiv
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Scopul principal al acestei Forme B este accentuarea conștiinței comunitare cu privire la faptul că atât starea de păcat cât și viața de sfințenie a unui singur credincios influențează într-un mod negativ, respectiv pozitiv, viața întregii comunități a credincioșilor. În această celebrare, penitentul este chemat să nu rămână doar la raportul „eu-Tu” cu Dumnezeu, ci să creeze și un nou raport, de tipul „eu-noi” sau „noi-Dumnezeu”, conturându-se mai clar natura eclezială a penitenței, așa cum era prezentă în trecut, în cadrul celebrărilor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebrare, penitentul este chemat să nu rămână doar la raportul „eu-Tu” cu Dumnezeu, ci să creeze și un nou raport, de tipul „eu-noi” sau „noi-Dumnezeu”, conturându-se mai clar natura eclezială a penitenței, așa cum era prezentă în trecut, în cadrul celebrărilor penitențiale antice sau medievale. Această Formă B amintește că, de fapt, reconcilierea sacramentală este mereu un act al Bisericii, pentru că, prin acest mod de celebrare, este mai vizibil cum întreaga comunitate creștină este implicată și acționează în vederea actualizării harului reconcilierii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
noi-Dumnezeu”, conturându-se mai clar natura eclezială a penitenței, așa cum era prezentă în trecut, în cadrul celebrărilor penitențiale antice sau medievale. Această Formă B amintește că, de fapt, reconcilierea sacramentală este mereu un act al Bisericii, pentru că, prin acest mod de celebrare, este mai vizibil cum întreaga comunitate creștină este implicată și acționează în vederea actualizării harului reconcilierii în viața particulară a creștinului și a însăși comunității. Privită din punctul de vedere al procesualității dialogului, Forma B conține în sine un întreg parcurs
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și în a doua parte, se accentuează raportul „noi-tu”, adică penitenți-confesor, urmând ca, în a treia parte, raportul să se restrângă la forma „eu-tu”, realizat între penitent și confesor, așa cum a fost prezent și în Forma A de celebrare. Nu se ignoră nici faptul că, în timp ce participă la această celebrare, penitentul este într-un permanent proces dialogic de tipul „eu-Tu” cu însuși Dumnezeu. Analizând structura Formei B, cu cele trei părți de referință (ritul inițial, celebrarea cuvântului lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitenți-confesor, urmând ca, în a treia parte, raportul să se restrângă la forma „eu-tu”, realizat între penitent și confesor, așa cum a fost prezent și în Forma A de celebrare. Nu se ignoră nici faptul că, în timp ce participă la această celebrare, penitentul este într-un permanent proces dialogic de tipul „eu-Tu” cu însuși Dumnezeu. Analizând structura Formei B, cu cele trei părți de referință (ritul inițial, celebrarea cuvântului lui Dumnezeu și ritul reconcilierii), vom observa prezența unui raport dialogic destul de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
A de celebrare. Nu se ignoră nici faptul că, în timp ce participă la această celebrare, penitentul este într-un permanent proces dialogic de tipul „eu-Tu” cu însuși Dumnezeu. Analizând structura Formei B, cu cele trei părți de referință (ritul inițial, celebrarea cuvântului lui Dumnezeu și ritul reconcilierii), vom observa prezența unui raport dialogic destul de amplu, în care sunt implicați practic patru „actori”: penitentul, confesorul, comunitatea și Dumnezeu. 3.2.1 Ritul inițial În această formă de celebrare, ritul inițial are scopul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de referință (ritul inițial, celebrarea cuvântului lui Dumnezeu și ritul reconcilierii), vom observa prezența unui raport dialogic destul de amplu, în care sunt implicați practic patru „actori”: penitentul, confesorul, comunitatea și Dumnezeu. 3.2.1 Ritul inițial În această formă de celebrare, ritul inițial are scopul de a conștientiza credincioșii adunați că formează o comunitate, că toți sunt păcătoși și că împreună vin înaintea unicului Dumnezeu milostiv care le dăruiește gratuit iertarea. Dacă este posibil, această parte începe cu un cântec specific
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
după care urmează salutul preotului celebrant. Adresându-se comunității adunate, el dorește acesteia „har (...), îndurare și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Isus Cristos”. Prin aceasta, se amintește încă de la început faptul că Dumnezeu este prezent în mijlocul comunității, participând la celebrare, dialogul construindu-se între celebrant, comunitate și Dumnezeu. Apoi, fie preotul celebrant, fie un alt credincios, are posibilitatea să facă o scurtă introducere, prin care încearcă să predispună întreaga adunare la primirea iertării. După această introducere, preotul celebrant îi invită
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
roagă invocând ajutorul lui Dumnezeu, cerând darul iertării asupra comunității și implorând asistența Duhului Sfânt, care să reverse lumina sa în inimile oamenilor. Se observă că dialogul nu se mai desfășoară în același mod personalizat, ca în Forma A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Aici, el trădează mai mult un aspect imperativ, realizat prin invitații, îndemnuri sau alte indicații. Se lasă impresia că preotul celebrant are mai mult rolul unui lider organizațional, care, în principal, are grijă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
adunarea credincioșilor este un singur trup și o singură entitate înaintea lui Dumnezeu, formând Trupul Mistic al lui Cristos. Însușindu-și această reprezentare, dialogul dintre preotul celebrant și comunitate va fi trăit cu o adevărată semnificație spirituală. 3.2.2 Celebrarea cuvântului lui Dumnezeu În al doilea moment, atenția comunității este orientată de la cuvintele și rugăciunea celebrantului, spre cuvântul lui Dumnezeu. Ritualul Penitenței propune un număr diversificat de lecturi, dintre care se pot alege una sau mai multe și între care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să îl așeze în raport cu viața proprie. Ulterior, penitentul va răspunde acestui mesaj prin mărturisirea păcatelor sale, prin exprimarea părerii de rău și prin formularea unei propuneri, momente ce au loc în mod individual în cea de-a treia parte a celebrării. 3.2.3 Ritul reconcilierii Înainte ca să aibă loc mărturisirea individuală, comunitatea prezentă rostește o formulă de mărturisire la nivel general. Această mărturisire este însoțită și de un gest al trupului pe care îl fac toți: îngenunchierea sau înclinarea capului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
oferirea dezlegării, toate fiind celebrate în mod individual. Pentru ca acest moment să se desfășoare eficient și în mod organizat, sunt invitați să fie prezenți mai mulți confesori, la care penitenții să poată apela. Începând cu acest moment, atât structura de celebrare a sacramentului cât și procesul dialogic se derulează în mod asemănător Formei A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Fac însă excepție ritul introductiv al acesteia, care deja a fost celebrat urmând un ritual aparte, și ultima parte, cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mod asemănător Formei A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Fac însă excepție ritul introductiv al acesteia, care deja a fost celebrat urmând un ritual aparte, și ultima parte, cu lauda lui Dumnezeu și trimiterea penitentului, care vor fi celebrare ulterior în comun. În afară de acestea, momentul mărturisirii rămâne și în acest caz individual, menținând confidențialitatea și promovând dialogul privat între confesor și penitent. Ceea ce poate fi specific acestui dialog este accentuarea într-un mod mai special a dimensiunii sociale a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
promovând dialogul privat între confesor și penitent. Ceea ce poate fi specific acestui dialog este accentuarea într-un mod mai special a dimensiunii sociale a păcatului sau a pocăinței pe care confesorul i-o va propune penitentului. După acest moment personal, celebrarea este reluată în ansamblu, când întreaga comunitate, reunită, îi aduce mulțumiri lui Dumnezeu, preamărindu-l pentru iertarea pe care a primit-o. Preotul celebrant va invita comunitatea „la mulțumire și (...) la fapte bune, prin care să se arate harul sacramentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]