3,942 matches
-
evazată ușor, toarta din buză până pe umăr. Ca formă este apropiată de cele din sec. II-I î. Chr și II-III d. Chr.. Este poate, printre puținele elemente ale dacilor liberi, alături de vasele-borcan lucrate la mână, fructierele și alte fragmente ceramice prezente în această necropolă, care să confirme contribuția acestei populații la formarea și dezvoltarea noii culturi materiale și spirituale. A fost descoperit un singur exemplar, în mormântul de înhumație nr. 90 (Pl. 151/5). Piese apropiate ca formă au fost
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cât mai ales în necropole, asemenea recipiente nu mai sunt folosite, deși se consideră că la formarea culturii Sântana de Mureș-Cerneahov, a contribuit din plin și populația locală, respectiv dacii liberi, suntem nevoiți să acceptăm ideea renunțării la unele forme ceramice caracteristice unei populații timp de mai bine de cinci secole, între ele fiind și acest tip de vas - fructiera. Cele câteva cupe cu picior, existente în sec. IV d. Chr. în cultura Sântana-Cerneahov pot înlocui, într-o anumită măsură, utilitatea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
m. Majoritatea urnelor au fost întregi sau întregibile. Doar 8 morminte de incinerație în urne au avut capac (M. 13 - o jumătate de vas lucrat la roată, cărămiziu; M. 20, o strachină cenușie, pastă fină; M. 25, mai multe fragmente ceramice, din pastă ciment și fină, precum și un fragment eneolitic; M. 37, câteva fragmente de la o strachină cenușie, fină; M. 41 - fragmente de la două străchini cărămizii, fine, M.- 47, fragmente castron, cană, vas urnă și o strachină fină, toate de culoare
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
strachină fină, toate de culoare roșie; M. 50, o strachină cenușie; M. 51, o strachină cenușie. Cele fără capac sunt reprezentate de un pahar, cenușiu, lucrat la roată din pastă fină (M. 38), în groapa mormântului existând și câteva fragmente ceramice de la un vas lucrat la mână, de culoare cărămizie; Mormântul 39, care avea ca urnă, un vas borcan din pastă ciment, același lucru și în mormintele nr. 40 și 45. În mormântul nr. 46 s-au descoperit trei vase folosite
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
aveau în urne sau în groapa în care era așezată urna doar câteva fragmente de oase calcinate și cenușă, provenite de la rugul funerar. De asemenea, se observă o sărăcie și în ceea ce privește inventarul funerar. Cu excepția urnelor, a capacelor și al fragmentelor ceramice prezentate, doar două morminte (M. 40 și 47) au avut ca inventar, o rondelă, descoperită în bolul care a servit drept urnă, la M. 47 și un cuțit din fier în M. 40. Din punct de vedere al amplasării mormintelor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
VI.VII și mai ales în sec. XIV-XVII, când au existat, pe acest loc, numeroase locuințe sau diverse amenajări. Din acest punct de vedere, mai puțin au putut fi deranjate mormintele de înhumație care erau mai adânci. Cu excepția unor fragmente ceramice lucrate la mână, care fac parte din unele vase borcan caracteristice sec. II-III d. Chr. și a unor fragmente de vase eneolitice, toată ceramica prezentă la mormintele de incinerație este lucrată la roata olarului. Doar oalele sau vasele borcan sunt
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
anatomică. Mormântul nu a avut inventar (Pl. 113/2; 163/ 2). Un alt mormânt, de copil (după mărimea oaselor, care au rămas in situ), a fost distrus în întregime, oasele fiind, probabil împrăștiate, dar întreg inventarul, reprezentat de 9 vase ceramice și câteva mărgele, a rămas pe loc. O situație aproape identică cu cea de la mormântul nr. 8 am constatat-o și la mormântul nr. 12, unde oasele erau împrăștiate și nu se mai cunoștea conturul gropii, probabil a fost răvășit
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în alte necropole. Amintim aici doar situațiile din cele două mari necropole pe care le-am avut mereu în vedere, necropola de la Mihălășeni și cea de la Bârlad-Valea Seacă, unde asemenea situații sunt frecvente. Mai numeroase sunt diferitele tipuri de vase ceramice, majoritatea lucrate la roată care au fost folosite și depuse ca obiecte de ritual în morminte. În afară de cele folosite ca urne în care erau depuse resturile de la procesul de cinerare, menționăm diferitele forme de vase, care erau așezate ca ofrandă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
însă, acum este faptul că toate mormintele care au avut în inventar fibule sunt de înhumație. Niciunul din cele 14 morminte de incinerație nu a avut în inventar alte obiecte în afară de urnă, fragmente de oase, cenușă și eventual câteva fragmente ceramice. Cel de al doilea element, care face parte din seria pieselor legate de portul populației din sec. IV d. Chr. din această zonă, o reprezintă cataramele din fier, bronz sau argint. În total au fost descoperite 11 catarame din care
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
a văzut, așezarea din sec. IV d. Chr. suprapune pe cea anterioară doar în zona „La Izvoare Nord”, în timp ce spațiul „La Izlaz” nu mai este locuit până în sec. VI-VII d. Chr.. Având în vedere faptul că aproape toate elementele ceramice ale sec. II-III d. Chr. sunt fragmentare, putem admite că populația anterioară sec. IV nu mai reprezenta o comunitate importantă care să imprime noilor veniți, implicit noii culturi materiale, entitatea culturii lor. Toate acestea devenind aleatorii sau pur și simplu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
un bol cărămiziu și două morminte au avut ca urnă câte o strachină cenușie. Mormintele de înhumație au avut, în general, un inventar mai bogat și mai variat, 34 din cele 88 de morminte de înhumație au avut ca inventar ceramică. Unele dintre acestea au avut și câte 9 recipiente, altele mai puține sau chiar câte un singur exemplar. Aceste recipiente erau așezate, de obicei, cu gura în sus sau puțin aplecate, dispuse în zona picioarelor, a capului și mai rar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
inventar foarte sărac. Din cele 63 de morminte de înhumație, doar 21 au avut inventar. Aceeași situație și la mormintele de incinerație. Din cele 44 de morminte au avut inventar doar 10. Se constată o prezență destul de numeroasă a fragmentelor ceramice la ambele tipuri de morminte, care poate constitui un ritual aparte. Prezența ofrandelor de carne sau a unor recipiente pentru băut, în special căni, confirmă existența unor ritualuri respectate de întreaga comunitate a dacilor liberi. Inventarul cel mai bogat îl
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
este destul de diversificată, legată, probabil, de timpul în care se făcea înhumarea, majoritatea orientate cu capul spre nord și picioarele spre sud, asemănător cu situația din celelalte necropole. Urnele în care erau depuse rămășițele de la arderea pe rug, precum și fragmentele ceramice din aceste morminte nu aveau urme de ardere secundară, deci nu participau la procesul cinerării. O singură excepție, observată la urna mormântului de incinerație nr. 14, care avea o puternică urmă de ardere secundară, ajunsă la zgurificare. Această excepție poate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Răcăciuni. COLECȚIILE SECȚIEI DE ETNOGRAFIE Pe parcursul celor peste trei decenii care au trecut, colecția secției de etnografie s-a îmbogățit prin achiziții și donații. Ea cuprinde în prezent textile de casă (scoarțe, covoare, lăicere, ștergare etc. textile de port popular, ceramică, arta lemnului, obiecte care oglindesc ocupațiile principale și secundare, meșteșugurile tradiționale, datini și obiceiuri. Acestor categorii de piese li se adaugă fotografii și clișee. În ultimii ani instituția noastră a făcut eforturi pentru achiziționarea de noi obiecte deoarece pe teren
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
anul 1729, provenind de la biserica din Rusăiești Poduri, care au și o inscripție în limba româna cu caractere chirilice, și un covor cu pomul vieții, în culori vegetale, datat 1843, provenit din biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Bacău. ceramice care erau active în ultimele decenii ale secolului trecut: Oituz, Băhnășeni și Pârjol-comuna Pârjol, Cucuieți și Solonț-comuna Solonț, Frumoasa-comuna Balcani și Răchitoasa. Imagini din timpul procesului de confecționare al acestei ceramici, care a fost în esență de factură utilitară, roata
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
și fetelor din satele de pe Valea Siretului. Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie:Paleoliticul superior, Lespezi; Paleoliticul superior, Gura Văii-Racova;Cultura Cucuteni:Amuletă, Fulgeriș; Figurine zoomorfe, Mărgineni; Statuete feminine, Fulgeriș;Pintaderă, Fulgeriș Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie Ceramică aparținând epcii eneolitice (cultura Cucuteni Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie. Unelte și arme Epoca eneolitică Epoca bronzului Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Tezaur de obiecte de podoabă, Răcătău (cultura Monteoruă; Vas hallstattian; Obiecte geto-dace, Răcătău: Manșon
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
de istorie arheologie. Unelte și arme Epoca eneolitică Epoca bronzului Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Tezaur de obiecte de podoabă, Răcătău (cultura Monteoruă; Vas hallstattian; Obiecte geto-dace, Răcătău: Manșon din os cu reprezentări dionisiace; Vase de libație; Fragment ceramic cu reprezentarea cavalerului trac Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Cataramă din aur, sec. I î.Hr.-I d.Hr., Răcătău (tumulul VĂ; Ceramică autohtonă și de import, Răcătău Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Urnă carpică; Fibulă carpică
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Iazul Buragăi, Curtea C.A.P., Dealul Șurăneștilor, Podiș, între Dealuri, La Căminul Cultural în curțile locuitorilor, C. Rotaru, N.Tăcuțeanu, C.Roșu, Ion Furnică și altele. Rîpile Goliei . La 200 m. sud-vest de sat au fost descoperite mai multe fragmente ceramice din pastă grosieră cenușie aparținînd neoliticului timpuriu, precum și din perioada finală a neoliticului și începutul epocii bronzului; Curtea C.A.P. Cu ocazia săpării unei gropi de însolizare în curtea C.A.P. Dănești, a fost descoperit un mormînt de înhumație, cîteva
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
care și-a cumpărat apoi o moșie în apropiere de Lipovăț - Vaslui.); Curtea lui C. Rotaru. Locuința lui C. Rotaru se află în sectorul central al satului. Aici săpîndu se o pivniță, au fost scoase la lumină mai multe fragmente ceramice de vase lucrate din pastă grosieră cenușie cu fețele brun-cenușii, ornamentate, care aparțin culturii Noua. Tot aici au fost găsite și resturi de vase dacice executate din pastă grosieră sau nisiposă, decorate cu brîuri orizontale alveolate aparținînd Hallstatt-ului tîrziu. Din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fost găsite fragmente de urne bruncenușii cu exteriorul negru, împreună cu resturi de vase mai mici, străchini cu marginile arcuite spre interior și fusaiole de argilă, din perioada Hallstatt-ului; Căminul Cultural. Din curtea Căminului Cultural au fost culese mai multe fragmente ceramice aparținînd sfîrșitului epocii bronzului și culturii Noua, precum și fragmente de urne mici cu exteriorul negru și interiorul brun, din epoca Hallstatt-ului. Dintr-o perioadă mai tîrzie ( La te`ne III) au fost descoperite resturi de vase lucrate cu mîna din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
lucrate cu mîna din pastă brun-cenușie, două fusaiole și două vîrfuri de săgeată, din care una este din bronz cu trei aripioare. Un fragment de ciocantopor aparține culturii Noua; Curtea lui I. Ciocoveanu. Aici au fost descoperite mai multe fragmente ceramice și un percutor de silex, aparținînd culturii Noua; în curtea lui C. Roșu, din partea de nord a satului au fost găsite resturi de oale și străchini din pastă brună și cenușie, cu decoruri din dungi aplicate cu rotița dințată, precum și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cenușie, cu decoruri din dungi aplicate cu rotița dințată, precum și resturi de cahle, olane de sobă, mărgele sticloase și zgură metalică, provenite din sec.XVII -XVIII. Curtea lui I. Furnică.Tot în sectorul Nordic al satului au fost identificate fragmente ceramice aparținînd neoliticului dezvoltat (faza Cucuteni A) provenind din vase de provizii executate din pastă grosieră și un fragment dintr-o figurină antropomorfă decorată cu dungi fine. Din perioada feudalismului dezvoltat, au fost descoperite aici mărgele din argilă, lulele frgmentare și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
accentuată poziție de flexiune. Capul are o formă bitronconică, nasul este drept, bărbia proeminentă, iar gura și ochii sînt indicați prin tăieturi adînci. Sânii sînt reprezentați prin două proeminențe situate în dreptul umerilor. în curtea cimitirului au fost găsite numeroase fragmente ceramice provenind de la vase cucuteniene faza A, pictate tricrom. între Dealuri. La nord-vest de sat pe ogorul locuitorului Petrache Stamate, la locul numit între Dealuri, au fost descoperite căteva fragmente lamelare de silex patinat și două gratoare din paleoliticul superior. Iazul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
la locul numit între Dealuri, au fost descoperite căteva fragmente lamelare de silex patinat și două gratoare din paleoliticul superior. Iazul Buragăi. în sectorul Iazului Buragăi la 200m. nord-vest de sat a fost descoperită o așezare din neoliticul timpuriu, resturi ceramice aparținînd culturii Criș și liniar de la sfărșitul epocii bronzului din fazele Costișa și Noua, precum și din Hallstatt-ul timpuriu. Resturile ceramice aparținînd provinciei Dacia (sec.II - III e.n.) provin de la vase lucrate din pastă fină cenușie sau negriciosă. Din aceiași periodă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Iazul Buragăi. în sectorul Iazului Buragăi la 200m. nord-vest de sat a fost descoperită o așezare din neoliticul timpuriu, resturi ceramice aparținînd culturii Criș și liniar de la sfărșitul epocii bronzului din fazele Costișa și Noua, precum și din Hallstatt-ul timpuriu. Resturile ceramice aparținînd provinciei Dacia (sec.II - III e.n.) provin de la vase lucrate din pastă fină cenușie sau negriciosă. Din aceiași periodă fac parte o mărgică cenușie și cinci monede dacice de argint. Din perioada de sfîrșit a primei părți a epocii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]