180,202 matches
-
ba pompieri, ba țărani, ba militari, ba te-miri-ce, ne transmit imagini detaliate de la nu-știu-ce eveniment de-doi-bani, cu reveniri, cu. scremete să îmbrace totul în senzațional. În contextul de mai sus, simpatice sunt sondajele de opinie când omului de pe stradă i cere părerea despre cutare lucru. Cel mai adesea, apar momente hilare, fiindcă majoritatea interpelaților se bâlbâie, încearcă să scape de teroarea microfonului vârât sub nas, zic și ei o inepție-două cu speranța să fie lăsați în pace, dar reporterul nu renunță
Fermecătoarele transmisii în direct by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12197_a_13522]
-
călătorie a lui Jean, se încruntă, apoi, poate din fanfaronadă, schiță o strîmbătură ușor disprețuitoare. Jean Maura ezită însă, se uită la tatăl său, făcu cîțiva pași spre comisar și dădu mîna cu el. - Nu vă întoarceți în Franța.... Vă cer din nou iertare... Ar fi trebuit să luați același vas ca și mine... Știți, n-a fost nimic... M-am comportat ca un prost. - Sigur că da! - Mulțumesc, domnule comisar. Little John trecuse pe lîngă el, oprin- du-se puțin
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
un Little John... Chiar și un Mac Gill... Dar, ca să înțeleagă această simplitate, trebuia să ajungă în profunzime, nu să se mulțumească cu o explorare de suprafață. - Taxi... Uitînd că se afla la New York, îi vorbi franțuzește șoferului uluit. Își ceru scuze și îi dădu în engleză adresa prezicătoarei. Trebuia să-i pună o întrebare, una singură. Și ea locuia tot în Greenwich Village, iar comisarul fu destul de surprins să vadă o casă frumoasă, o casă burgheză cu patru etaje, cu
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
pași înăbușiți, urmă o ezitare și în sfîrșit, un zgomot foarte ușor, cel al zăvorului tras cu precauție. Ușa se întredeschise puțin și un ochi îl observă cu atenție. Maigret zîmbi fără să vrea și zise: - Eu sînt! - O, îmi cer scuze! Nu v-am recunoscut. Nu aveam nici o întîlnire fixată la ora asta și mă întrebam cine ar putea fi... Intrați... Scuzați-mă că v-am deschis chiar eu, dar servitoarea mea e plecată la cumpărături. Cu siguranță că nu
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
sale. Joseph însă o accepta zîmbitor. Uite că iar spun ceva neadevărat! Pentru că nu zîmbea prea des. - Era un om trist? - Nici asta! Făcea lucrurile corect, cum se cuvine, cum se pricepea mai bine, atîta tot. Dacă i-ai fi cerut să-i ajute pe mașiniști sau să stea în cușca sufleorului, n-ar fi zis nu, pe cînd celălalt s-ar fi rățoit imediat. Asta vreau să spun. Totuși, îl preferam pe Joachim, chiar atunci cînd te repezea. - Vă mulțumesc
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
Ia uite! Jos, în fața imobilului, se afla un bărbat pe care nu-l remarcase la venire și care se uita acum la el cu mare atenție. Probabil era unul dintre detectivii lui Lewis. Oare mai era utilă prezența lui acolo? Ceru să fie dus din nou pe Broadway. Devenise deja un port de plecare pentru Maigret, care reușea acum să se orienteze foarte bine. De ce intra fără să ezite la Donkey Bar? Mai întîi, trebuia să telefoneze. Dar, fără un motiv
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
în care slugile, aflate la parter, își serveau stăpânii și oaspeții acestora, de la etaj, cu ajutorul unor mecanisme asemănătoare lifturilor, fără a-i mai inoportuna astfel cu prezența lor. Neavând nici un parc în jurul Palatului de Iarnă, Ecaterina a II-a a cerut să i se construiască o clădire nouă, la nivelul mezaninului, în care să amenajeze o grădină și un loc de retragere, un ermitaj. Acesta cuprindea două mese a câte șase locuri fiecare, iar pe pereți, împărăteasa luminată atârnase, spre delectarea
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
Moscovei, dar bizuindu-se pe un număr încă mic de agenți, incapabili de această operație, totuși, delicată. A decide care din miile de metri de rafturi ale Bibliotecii Academiei Române cuprind cărți sau periodice primejdioase pentru comunismul stăpân atunci în România cerea informație, pregătire (fie și marxistă), capacitate de reflecție, cu care puțini ilegaliști proaspăt repartizați la cel mai mare tezaur de cărți din Europa de Est a timpului erau înzestrați. În 1950, când am fost angajat în Biblioteca Academiei, epurarea fondurilor de periodice
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
supușeniei iliesciene, niște lași de ultimă speță. Probabil că ucrainienii simțeau că au de-a face cu niște cârpe, și n-au ezitat să apese până la refuz pedala abuzului. Partea cu adevărat sinistră a tărășeniei e că indivizii care ne cereau să nu devenim o Ucraină deveneau ei înșiși susținătorii unei Ucraine abuzive și dictatoriale, condusă tocmai de mâinile de fier ale comunisto-kaghebiștilor. Ucraina aici, între Carpați și Dunăre? Ce glumă! Ce farsă! Proteste de stradă la București? Poate un concurs
Litera portocalie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12200_a_13525]
-
Piispa Henrikin Surmavirsi / Balada lui Henric Vlădica. Dincolo de deosebirile firești cauzate de specificitatea etnică și experiența spirituală diferită ale popoarelor român și finlandez, eseistul descoperă o viziune foarte apropiată, rod al existenței unor mitologii surori. Explică autorul: "Dar ceea ce se cere subliniat este faptul că, dincolo de textura amănuntului, firul invizibil legînd între ele două poezii populare provine din incidența unor mitologii surori, implicînd ceea ce am putea numi o anume idee despre întemeiere: cele două nuclee - moartea știută, pe de o parte
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
stagii impresionante în închisorile comuniste sînt acuzați mai mult sau mai puțin voalat că ar fi împotriva capitalismului. De către cine? De Silviu Brucan, cel care în anul 1947 a publicat în ,Scînteia" un articol intitulat Da! Nici o cruțare!, în care cerea exact pedepsirea țărăniștilor și liberalilor care ,invocă omenia și toleranța pentru a-i salva pe fasciști de la pedeapsa ce li se cuvenea". Culmea este că Silviu Brucan nu regretă nici astăzi acele articole care au nenorocit pe mulți în anii
Pariul lui Brucan by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12229_a_13554]
-
cel puțin 75 % dintre vizitatorii site-ului vor plăti fiecare cca. 5$. Dacă reacția cititorilor nu va fi semnificativă, următoarele capitole nu vor mai fi scrise - acesta era "contractul" cu cititorii internauți. Subiectul romanului este istoria unei plante carnivore care cere unei edituri, în schimbul asigurării succesului comercial, sacrificii umane. Bogdan Ghiu vede în acest subiect rizibil o alegorie a literaturii: "Planta carnivoră e însuși textul care crește pe măsură și doar în măsura în care e cumpărat, insinuându-se în sufletele și mințile cititorilor
Microdiscursuri în parcul literar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12252_a_13577]
-
unui tehnicism pentru mulți aproape SF. În plus, desfășurarea epică e prea liniară și acest lucru se vede bine și din structura cărții, din titlurile capitolelor și organizarea lor în cele trei cicluri (Căutarea, Soluția, Discursul), când s-ar fi cerut o dezvoltare mai ramificată și mai complicată factologic. Rememorarea rămâne doar o convenție a speculației științifice. Dacă vreți, Bogdan Brătescu e "furat" de subiect, este prizonierul lui, documentarea minuțioasă asupra imunologiei se vede că l-a captivat serios. Narațiunea s-
O ficțiune genetică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12228_a_13553]
-
mefiența sau ignorarea denumesc coordonatele de bază ale modului în care "ceilalți" îi privesc pe scriitori. Nu vom găsi însă formulate explicit aceste adevăruri în discursul nici unei puteri politice, indiferent de țară sau de regim. Noțiunea magică de Cultură se cere prețuită, cel puțin formal. Politicianul ignar, atunci cînd se exprimă public, are grijă să menajeze susceptibilități seculare și nu-și permite să pună sub semnul întrebării utilitatea însăși a culturii. Aceasta și dintr-o rațiune practică: simțind, zilnic, propria sa
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
Despre dezastrul de la sfârșit scrie memorabil undeva și Marguerite Yourcenar: "Despărțirea de o ființă iubită nu e doar o catastrofă emoțională, ci și una metafizică: comment comprendre le mot départ, le mot absence?" Ei bine, Kaufman acest moment dramatic îi cere lui Gondry să-l exploreze cinematografic. Cum să reziști memoriei de după? Cum să-ți înfrunți amintirile? Unde să pleci cu memoria paradisului? N-ai da orice să nu-ți mai amintești lucrurile care te dor? Will you erase me, my
Chinul eternei dimineți de dupa dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12242_a_13567]
-
peste bariera de decență a mărturisirilor. Asta înseamnă că dezvoltă un principiu teoretic dintr-o inaptitudine organică. Ceea ce nu dovedește altceva decât perfecta consecvență în edificarea personalității călinesciene, armonia dintre psihologie și teorie. E stânjenit în 1947 când i se cer amintiri literare, pentru că, după cum declară, "întâi, nu sunt la vârsta când ștergi mobilele de praf" și apoi "a rememora e un fel de a te uita în oglindă și imaginea lumii depinde de calitatea cristalului". Își amintește că disprețuiește în
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
sublimarea specifică marii creații. Opresc aici extrasele, considerând suficiente frazele de blamare a unei subiectivități colaterale operei de ficțiune. G. Călinescu merită recitit pentru acest avertisment oportun: "Va trebui o nouă educare a artistului în vederea obiectivității. Cu cât o operă cere mai multă sforțare materială, cu atât scade și egolatria. (...) Scriitorul însă te înșală, fiindcă scrisul e la îndemâna fiecărui om. El poate să nu fie deloc artist și să te mistifice prin această proză autoscopică. Nimic nu mi s-a părut
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
mai sinistre figuri staliniste, a decis să participe la festivități. E uluitoare lipsa lui de intuiție: Honecker avea să se prăbușească pe 18 octombrie, iar Zidul Berlinului pe 9 noiembrie. I-am telefonat secretarului general de la Élysée, rugîndu-l să-i ceară președintelui permisiunea să-l însoțesc. Mi s-a spus că nu poate exista nici o problemă care să împiedice călătoria mea și că mi se va telefona mai tîrziu. După cîteva ore însă, aflu de la același secretar foarte surprins și el
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
pe care îl agită prin aer. Ce boom mediatic s-ar produce, mă gîndeam, dacă aș fi ucis în direct!... Le fac semn gărzilor să nu intervină și să-l lase pe om să-și spună păsul, pentru că el asta cerea - să fie lăsat să vorbească națiunii. Așa că a trîntit un discurs de trei minute din care nu s-a înțeles nimic, iar apoi și-a văzut de drum. Cele două picături de aur R:Dacă tot am vorbit de scriitorii
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
a propus ca PNL și PNȚCD să participe în alegeri pe liste separate, urmînd ca toți să susțină candidatura sa de independent în alegerile prezidențiale. Liberalii ar fi acceptat, dar pentru că imaginea lui Emil Constantinescu era asociată cu PNȚCD, au cerut ca, pentru echilibrarea șanselor, premierul Mugur Isărescu să devină membru al PNL și să fie nominalizat la funcția de premier (în vara acelui an, premierului Mugur Isărescu i s-a acordat chiar Premiul "I.I.C. Brătianu" pentru promovarea ideilor liberale). Emil
Cartea gurvernarii Năstase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12275_a_13600]
-
diferită, în vremuri lipsite de promisiune și de prestanță". Or, Omul pierdut este tocmai replica la un asemenea univers golit de sens, în care viața cu stereotipiile ei, îngrădită de o logică ce o sărăcește, amenințată continuu de moarte, se cere reabilitată prin deschiderea către orizonturile misterioase, obscure, încă nevizitate, promițătoare de revelații fie și precare, spațiu de indeterminări în care se poate inventa, unde se poate răspunde unor întrebări pe care comoditățile noastre de gândire le lasă în suspensie. Este
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
un vajnic profesor de democrație - care la un curs de socialism științific ne-a explicat că "dictatura lui De Gaulle este de tip fascist, dar nu fascistă"! Textual! Și să nu uităm că, în decembrie 1968, când studenții au manifestat cerând sărbătorirea Crăciunului, s-a lăsat cu arestări. Partidul nu putea tolera asemenea acțiuni neprincipiale. Nici în anii de relativă libertate partidul n-a vrut să-și recunoască marile crime împotriva poporului român. Ori de câte ori venea vorba despre arestările și despre deținuții
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
cel mai simplu student. Încă un exemplu de inadecvare în genul celor care nu știu prea bine cum e cu hip-hop-ul și cu grunge-ul, dar scriu despre muzică și culturi alternative sau underground. Deficitul de proză pe această zonă se cere rezolvat, dar nu oricum. Altfel se compromite însăși demersul și, mai ales, conceptul. Faptul că personajele romanului sunt tineri fără căpătâi care pleacă dimineața chercheliți de la un chef trăncănind gratuit întruna, îl determină pe Andrei Bodiu să vorbească despre diferite
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
Cristian Teodorescu Acum că a dat Păunescu de greu, colegii lui de partid au început să povestească diverse lucruri compromițătoare despre el. Că le cerea porci, bani etc. Că face tot ce poftește în județul unde a fost ales senator. Că tremură oficialitățile locale de frica lui. Toate astea au fost spuse pentru a ajunge la urechile ziariștilor. Eu le-am citit în presă. E
Iubirea "și totuși iubirea" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12615_a_13940]
-
șanse. Dar cine are tendințe suicidare să și le rezolve acasă, nu pe drumurile publice. Carmen Păunescu a omorît trei oameni în acest accident. Ar fi mai groaznic decît accidentul însuși dacă Justiția nu ar pedepsi-o cu toată severitatea cerută de lege. Dar nu pentru că e soția lui Adrian Păunescu. Asta e altă problemă. Păunescu e detestat de mulți ziariști. Nici eu nu-l simpatizez, dar după o asemenea tragedie, nu tragi în el din toate pozițiile. Cum e să
Iubirea "și totuși iubirea" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12615_a_13940]