1,453 matches
-
șesul prinzând și unele case și chiar bordeie în mijlocul apei. Familiile cele mai vechi din acest sat sunt Ivașcă, Mereuță, Agachi, Iacob, Atomei, Luca. Satul Baranca este înconjurat de o serie de dealuri împădurite în general, Dealul de la Bortoasa, Dealul Cetățuii și la sud-est, Dealul Bărăncii. între satul Baranca și râul Prut există o serie de bălți care prin revărsările Prutului sunt împrospătate cu apă și pește. Așa este cazul bălților: Răstoaca, Balta Nouă și către Bajura, Balta Căpitanului (Balta lui
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Balta Nouă și către Bajura, Balta Căpitanului (Balta lui Gheorghiu). în aceste bălți și chiar în Prut se pescuiesc diferite specii de pește ca: mreana, crapul, carasul, bibanul, știuca și roșioara, mai rar somnul. Nu departe de sat se află Cetățuia, loc vestit de apărare în jurul căruia oamenii locului țes fel de fel de legende, după cum și satul Baranca dispune de o frumoasă legendă, după numele unei frumoase fete Bar-Anca. Dar acestea toate, poate într-o viitoare lucrare. Satul Baranca se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dolofane acaparaseră pământul întreg. Cel ce ajungea acolo, aproape de cer, simțea ispita de neînfrânt de a intra în lanuri să asculte foșnetul lor șoptit. Păși pe negândite în holda bogată de grâu. Înaintă neobosit o bună bucată de vreme, vârful cetățuii nu se mai zărea, vroia să meargă mai departe pe acel drum, târându-și picioarele la nesfârșit la stânga, înainte, la dreapta, înapoi până s-ar fi prăbușit ori s-ar fi oprit dezorientat, plictisit. Dar nu. Când observă că a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
viața / și de fiecare dată / tapetul atârnă sfâșiat / încă un pătrat e eliminat și strivit / ziare pline de funingine / în jurul sobei de teracotă / dușumeaua din plută coșcovită de umezeală / și totul e dispărut de acolo..."), de departe zidurile semețe ale Cetățuii sclipeau ireal în soarele primăverii. Copacul Rămăsese singură, bărbatul ei trecuse în lumea umbrelor. Uneori, se ducea să vadă locul unde se afla acum, apoi se întorcea acasă liniștită, împăcată. Norocul ei că avea casă, una părăginită, cu proptele spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
albastru, de hidalgo, cu aceeași eleganță cu care nu s-a despărțit niciodată de pălăriile Eden. Un spirit umanist aproape singular în tulburații ani de după cel de-al Doilea Război Mondial, a creat din micuța moșie de la Doi Peri, dintre Cetățuia și Hlincea, un adevărat cenaclu literarmuzical al Iașiului. Cele trei surori, Teodora Viorica, ștefania și Mioara, au învățat limba muzicii și a artelor la fel de firesc precum vorbitul. Din păcate, au învățat pe pielea lor și ce însemna "originea nesănătoasă, chiaburească
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
biserici și capele noi, 52 de case parohiale, 5 sedii de protopopiat. Au fost restaurate integral sau parțial peste 20 de mănăstiri și schituri, monumente istorice, cu fonduri de la stat, printre care Putna, Neamț, Moldovița, Sucevița, Voroneț, Dragomirna, Slatina, Agapia, Cetățuia, Bistrița, Secu și altele, însă nu se amintește nimic despre aceste lucruri. Reporterii și ziariștii noștri au „orbul găinii”, sau probabil că acestea sunt indicațiile pe care le primesc de la patronii lor. Alte explicații nu găsim. Capitolul IV Despre activitatea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
a Parcului Craiovița de la Craiova, precum și amenajarea litoralului mediteranean francez (1975). Ca arhitect șef al orașului Iași, a elaborat proiecte pentru organizarea spațiilor verzi de pe lângă Universitatea A.I.Cuza, Casa Universitarilor, Teatrul Național V. Alecsandri, Palatul Culturii, mănăstirile Frumoasa și Cetățuia. A întocmit, de asemenea, proiectul „Ambianța naturală arhitectural- fito-peisagistică a Spitalului Clinic de Neurochirurgie din Iași”. Profesorul Vsevlad Carmazinu- Cacovschi a fost colaborator al Comisiei județene pentru ocrotirea mediului înconjurător, aducându-și contribuția la elaborarea unor măsuri practice privind arhitectura
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
un domn pământean și independența Moldovei cu ajutorul Austriei! A doua domnie a fost mai scurtă dar Însemnată În măsuri: - reduce dările orășenilor; - oferă danii lăcașurilor de cult din Moldova ( Episcopia Romanului, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, Mănăstirea Galata, Mănăstirea Cetățuia, Mănăstirea Bucium, Mănăstirea Hadâmbu ,Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Copou, Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Peștera din Gârcina-Neamț, Schitul Pocrov-Neamț, Mănăstirea Secu, Mănăstirea Bisericani- Neamț, Mănăstirea Cozancea-Botoșani, Mănăstirea Slatina-Suceava, Mănăstirea Bogdana-Bacău, Biserica Bujoreni-Vaslui) și străinătate ( Mănăstirea Sf. Ecaterina-Muntele Sinai, Mănăstirea Sf.Pantelimon,Mănăstirea Hilandar
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Dragoş Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93533]
-
să mă-ntorc"45. În acest punct de răscruce, care adâncește și înalță cu supra-măsură, rodul cel mai de preț este cel al inimii iubitoare: "Cel mai mare, limpedele rod,/ Dăruie-l acelui ce se suie/ În a foilor cerească cetățuie/ Unde-ai prins azurul în năvod"46. Spre deosebire de trupul văzut ca "o cetate a timpului", a sui în "cetățuia" cerească - "această cetățuie în suflet", cum o numește Eckhart, "în care Dumnezeu este incandescent și arzând cu întreaga sa bogăție și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
preț este cel al inimii iubitoare: "Cel mai mare, limpedele rod,/ Dăruie-l acelui ce se suie/ În a foilor cerească cetățuie/ Unde-ai prins azurul în năvod"46. Spre deosebire de trupul văzut ca "o cetate a timpului", a sui în "cetățuia" cerească - "această cetățuie în suflet", cum o numește Eckhart, "în care Dumnezeu este incandescent și arzând cu întreaga sa bogăție și minunăție"47 - înseamnă a te goli de toate cele lumești pentru a nu lăsa decât golul inimii în calea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
al inimii iubitoare: "Cel mai mare, limpedele rod,/ Dăruie-l acelui ce se suie/ În a foilor cerească cetățuie/ Unde-ai prins azurul în năvod"46. Spre deosebire de trupul văzut ca "o cetate a timpului", a sui în "cetățuia" cerească - "această cetățuie în suflet", cum o numește Eckhart, "în care Dumnezeu este incandescent și arzând cu întreaga sa bogăție și minunăție"47 - înseamnă a te goli de toate cele lumești pentru a nu lăsa decât golul inimii în calea luminii ce trece
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Încă o asemănare: când creanga se înfiripă din arbore, ea îi poartă numele și ființa. Ceea ce iese rămâne înăuntru și ceea ce rămâne înăuntru este ceea ce iese în afară. Astfel, ramura este propria ei expresie" (Meister Eckhart, Predica 16 a, în Cetățuia din suflet. Predici germane, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 113). 40 Pământească, vol. Întrezăriri; Țara (1943), vol. Veghe, în op. cit., pp. 90, 125. 41 Este totodată "tehnica" și calitatea esențială a credinței care "e la fel cu această nesfielnică predare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Clepsidra, în op. cit., p. 233. 46 Imn sufletului, vol. Urcuș, în op. cit., p. 11. 47 Meister Eckhart, op. cit., p. 32 (Predica 2). "Întrucât el este Unul și absolut simplu, el poate pătrunde în acest Un pe care îl numesc acum cetățuia din suflet. (...) Pentru ca noi să fim o astfel de cetățuie, în care Isus să urce și să fie primit și să rămână" (ibidem, pp. 32, 33). 48 În zori, vol. Urcuș, în op. cit., p. 17. "Graalul e-n tine.../ Munții
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în op. cit., p. 11. 47 Meister Eckhart, op. cit., p. 32 (Predica 2). "Întrucât el este Unul și absolut simplu, el poate pătrunde în acest Un pe care îl numesc acum cetățuia din suflet. (...) Pentru ca noi să fim o astfel de cetățuie, în care Isus să urce și să fie primit și să rămână" (ibidem, pp. 32, 33). 48 În zori, vol. Urcuș, în op. cit., p. 17. "Graalul e-n tine.../ Munții din harul lui urci./ E inima! tainic potir pus de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
rând Biblioteca Universității „M.Eminescu”. Bijuteriile Orașului au fost și au rămas bisericile și mânăstirile, oază de spiritualitate creștină, unel e, precum Sf. Neculai Domnesc, cu o vechime de peste 500 de ani, dar și cunoscutele mânăstiri de la Golia, Frumoasa , Galata, Cetățuia, Bârnova, Hlincea, bisericile - începând cu Catedrala mitropolitană și continuând cu cele 46 l a număr, dintre care nu putem omite a le pomeni pe cele ale Episcopiei catolice, ale cultului mozaic și armean, continuând cu bisericile (și mănăstirea Trei Ierarhi
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
rămâne ca o mărturie istorică, în timp ce transporturile se vor efectua pe căi mai moderne, mai rapide, mai comode. De această utilitate seculară se leagă și numele localității, care probabil a avut cândva doar unele locuri de popas, chiar o mică cetățuie și un număr limitat de locuitori, capabili să dea asistență călătorilor, cărăușilor, sau în vreme de restriște armatelor ce se îndreptau spre est sau vest pentru cuceriri ori sprijin militar, ce se voia să fie acordat vecinilor sau aliaților. Drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
lipsită de ape curgătoare, când s-au stabilit primele grupuri de case, când localitatea a devenit cătun, apoi sat. Interesul de a căuta răspunsuri a apărut odată cu formarea primilor intelectuali din sat, adică, la mijlocul secolului trecut. Până atunci, denumirile: "grădiște", "cetățuia", "la cetate" s-au perpetuat din generație în generație, fără a stârni curiozitatea până la acțiunea de a cerceta ce a fost în trecutul mai îndepărtat, de unde provin asemenea denumiri.(foto 10, foto 23) În serile lungi de iarnă, câteodată, bunicii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
a anului, poate în "noaptea de Sumedru" sau treceam la subiecte serioase, unde speculațiile noastre toponimice se întâlneau cu folclorul istoric al zonei. Așa s-a înfiripat gândul năstrușnic, care ne-a condus la ideea că denumirile vechi: "la cetate", "cetățuia" sau "grădiște" ar putea evoca existența în trecutul mai îndepărtat a unor posibile dovezi privind așezări, locuințe ale străbunilor noștri, pe o cale de comunicație de a cărei importanță eram pe deplin convinși. Așa s-a ivit inițiativa, cu sprijinul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
1933, la Câmpulung Muscel. Vom reproduce câteva pasaje, doar pentru a oferi cititorului opinii străine despre frumusețea și importanța trecătoarei, adică a drumului de car. "Trecătoarea Bran, la care mergi pe șoseaua ce urcă din Țara Bârsei, trecând pe lângă vechea cetățuie a cavalerilor germani din Bran, fostă mai înainte loc de apărare al coloniștilor germani și ajunge în culmea muntoasă la cota 1245, în imediata apropiere de masivul Pietrei Craiului....după ce trece culmea muntoasă coboară la Podul Dâmboviței... Trecătoarea aceasta există
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
unică biserică, în fapt, arta zidirilor religioase din Moldova atinsese apogeul. De departe, de pe crestele colinelor domoale ale Iașului, se zăresc Mănăstirea Galata, ridicată de domnitorul Petru Șchiopul, considerată, cum se spune, un veritabil compendiu de artă religioasă, apoi Mănăstirea Cetățuia, înălțată pe vremea lui Duca Vodă, cu o suplețe desăvârșită ea conferă viziunea unui ansamblu structurat organic. Și, Doamne, cum putem părăsi platoul dominat de Palatul culturii, fără a ajunge la Mănăstirea Barnovschi, fondată de voievodul martir (despre care Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
neocolind teiul lui Eminescu, aveau timp pentru a admira turnul Goliei, fiecare încercând să-l vadă și prin spusele lui Creangă, să viziteze vechile biserici Sf. Sava, Trei Ierarhi, Sf. Nicolae Domnesc, Bărboi, apoi să urce până la Galata sau la Cetățuia înconjurată de o umbroasă pădure, să stea lângă o cișmea cu apă rece adusă prin olane. Mulți susțin că turnul de la Sf. Spiridon (nici nu mai știu de când stă în schele și cât o să mai reziste!) e un simbol al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și a copacilor. În vale, ca într-o albie, cetatea veche a Iașului, cu albele turnuri și turle de biserici, cu clădirile lui vechi, cu grădinile pline de flori, stă pitit și abia își trimite murmurul până aici. Departe, dealurile Cetățuii și Galatei adună ultimele raze de soare pe acoperișurile cetăților bătrâne" (Fantome). Cu spiritul său boem, cu chipu-i mereu neliniștit, hoinar și neconvențional, "poetul florilor", cum restrictiv a rămas în istoria literară (idee întărită și de Liviu Papuc într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
naturii vii, albastrul este împrumutat prin reflexiile seninului de cer. Oricum, strălucirea culorilor materiale se relevează prin intensitate și adâncime, prin substanțialități pure. Culorile inefabile ale florilor se întind de la Bucium la Copou și Breazu, de la Galata la Ciric, de la Cetățuia la Grădina botanică, eflorescențele în imaginare ghirlande suspendate dând credit parcă fenomenelor alchimice într-o perpetuă explozie a imaculatului. Dar visătorul este cel care fructifică mai ales culoarea albă, un trandafir, un crin sau o orhidee înduioșează iubirea, pe când piatra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în inima mea ca loc de trecere și petrecere spirituală, dar și ca loc de veci, iar Bârladul nu este altceva decât o "mahala celestă" a indicibililor Iași. (Lucian VASILIU) Imensa cupă a orașului, așa cum apare Iașul privit de pe culmile Cetățuii sau Buciumului, se bucură, odată cu fiecare licăr de soare, de picăturile aromate, purtând nume precum Fetească albă de Bucium, Fetească neagră de Uricani. În această cetate a viilor, livezilor și grădinilor veșnic deschise către soare, numele marilor înaintași se îngemănează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
până atunci, fraților scumpi inimilor noastre, luptați fără încetare. Nu obosiți, nu vă descurajați, apărați-vă drepturile și pământul ce vi s-a luat, cu orice armă, de vreme ce toate armele sunt bune în mâinile apăsătorilor. Faceți din fiecare casă o cetățuie, din fiecare femeie o eroină, din fiecare copil un luptător, luptați, luptați fără preget și, când cea din urmă cetățuie va fi luată, când cel din urmă voinic va cădea, când ultima armă va fi frântă, femeile și copiii să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]