7,208 matches
-
cuhnei și l-a liniștit pe Pâcu: Lasă, moș Pâcule, că doar nu-s fată mare și mi-a fi rușine. Tu ce zici, Costache? a întrebat ea, privind galeș la Hliboceanu. Costache, care - se vedea bine că nu are chef de vorbă - i-a răspuns: Dacă Pâcu zice așa, apoi n-ai încotro. Trebuie să-l asculți. Bine! Dacă spui tu... atunci am să mă încui, ca o măicuță - a răspuns Măriuța cu țâfnă. S-a întors grăbită și a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Pe ea, pe lângă perete, erau rânduite câteva măsuțe de brad înconjurate de scăunele nu mai înalte de două șchioape. Într-o seară, câțiva credincioși ai locului sau aciuat în jurul mesuțelor. La început - cum se întâmplă de obicei - nu prea aveau chef de vorbă. În fața fiecăruia - de parcă erau vorbiți - hodinea câte un deț de rachiu. Fiecare bea în tăcere. În silă parcă. După o înghițitură, îl auzeai pe câte unul scoțând un „uah” de ușurare. Apoi...Apoi vorba s-a legat încet
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mai cu nimeni... În seara despre care-i vorba, după ce a terminat treaba, crâșmarul a turnat un strop de rachiu într-un țoi - vorba ceea, să facă dâră-n barbă - și s-a dus la masa lui Vasile Căpitanu. Avea chef de cislă. Vasile Căpitanu însă ședea tăcut, ca de obicei... La un timp l-a întrebat pe crâșmar: „Da’ nu ți s-o lipit de mână o cinzacă acolo și pentru mine? Bine că ți ai pus tu udătură, iar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
lor, așteptând umplerea ulcelelor. Hliboceanu i-a îndemnat: Hai să bem o gură de vin, că ni s-au cam uscat gâtlejurile și nu șade bine la niște gospodari ca noi. Cărăușii - ca niciodată - au întins mâinile fără prea mult chef și au luat câte o ulcică. Fiecare și-a așezat-o în față, fără să se atingă de ea. Hliboceanu privea la ei încercând să înțeleagă ce se petrece. În cele din urmă, a ridicat ulcica cu vin: Eu zic
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Ba bine că nu, Dumitre. Am fost și eu... o amărâtă de ordonanță la un maiur. Numai că cucoana lui nu m-o învățat cum se servește la mese boierești, ci mă chema doar când musafirii se chercheleau și aveau chef de râs... Până atunci însă eu țineam de urât bucătăresei, care mă punea mereu să-i repar patul după ce... îl stricam împreună. Că, vorba ceea: frumos am fost, deștept am să fiu... hă hă hă! Un tunet de râs a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
la Crâșma din drum nici mâine - a vorbit Mitruță. Da’ și când om ajunge, ne-om așterne pe mâncărică și băuturică de s-or speria Costache și Măriuța. Astăzi primim gologanii, că doar îi vineri - a prorocit Alecu Slobodă, căpătând chef de vorbă. La depozit s-au trezit în fața porții închise. Nici un semn că s-ar afla cineva pe acolo. Mitruță! Fă bine și vezi unde-i jupânul. Lasă că merg eu. Îl scot și din piatră seacă! - a sărit Pavel
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și așteaptă dezlegare de la dumneata ca să descarce”. Ovreiul o rămas să pună cojocul pe el și vine îndată. Bine, Pavele! - l-a lăudat Hliboceanu zâmbind. După un timp, a ieșit și Aizic, zgribulit ca un pui de bogdaproste, dar cu chef de vorbă. Să vezi și să nu crezi. Tocmai mă gândeam să încui porțile și să mă duc acasă, când hopaaa... o dat buzna treaba peste mine. M-am și speriat când am văzut că ușa se dă de perete
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
câte o ulcică din care adia miroaznă de rachiu fiert. Gustați acum cât îi fierbinte, ca să vă încălziți oleacă. Îndată sosește și mâncărica și... Vinul fiert, Costache - l-a completat Alecu Slobodă. Au început să mănânce, dar fără prea mult chef. Toți erau marcați de oboseală, de frig și de nenorocirea care a căzut asupra lui Hliboceanu. Când au terminat de mâncat, Mitruță s-a dus în cămăruță, să-l aducă pe Cotman la masă. Cum a trecut pragul, Cotman l-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
rachiul din care bea Vasile când se întoarce de la drum. A turnat într-un pahar și i l-a întins. Bea, Ioane, ca să te mai dezmorțești oleacă. Cotman a luat paharul și l-a dus la gură alene. Nu avea chef să bea, dar gândea că așa o va scoate pe Dochița din starea în care se afla. Mare lucru nu a făcut cu asta. În schimb, el a avut timp să-și rânduiască gândurile... În cele din urmă, a prins
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
răspuns Mitruță. Mergeau de o buctă de vreme. Toți simțeau vlăguiala zilei și abia așteptau să ajungă la liman. La un timp s-a auzit glasul lui Puicuță: Se zărește felinarul din poarta crâșmei! Ca mâine ajungem. Și tare am chef ca în noaptea asta să golim polobocul cu vin al crâșmarului! Se vede treaba că ești nou în meserie, Păvăluță băiete,de nu știi că la Costache vinul și rachiul nu se termină niciodată. Nou în cărăușie, dar vechi între
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
moft În obiect indispensabil, apoi În motiv de psihoză. Ieșeai la un picnic și-ți puneai ochelarii speciali, dar când vedeai câteva mii de germeni periculoși picotind pe sandvici, iar alții dându-ți cu tifla din vârful fripturii, Îți pierea cheful de viață. Așa că, În timp, oamenii și-au făcut provizii, tone de hrană sintetică, ieftină și inalterabilă, care mai avea și marea calitate de-a nu putea fi infestată de microorganisme, și, În ciuda asigurărilor date de autorități că situația se
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pare, din start, o discriminare, o insultă la adresa tuturor acelora pe care nu le doreai. De aceea, Încetarea căutării și respingerea alegerii reprezentau primele indicii ale vindecării noastre de sexul virtual. Iar Sistemul era perfid, știa cum să-ți taie cheful. Imediat cum unul dintre noi iniția cronica unei fapte de arme, pe monitorul 3D Începea, ca din Întâmplare, să ruleze o Înregistrare video cu subiectul povestirii, dar nu la momentul În care, Înconjurată de blănuri de leopard sau abia umbrită
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cadă cu spumă, ci mult mai târziu, trei sau patru decenii postfactum, când fructele seducției i se uscaseră de mult și se avântau spre poale, iar pielea Îi atârna În falduri ca o togă de senator roman. Îți pierea orice chef de șuetă când antilopele din partea epică apăreau În secțiunea video ca hipopotami, ba mai mult decât atât, practicând activități cu un scăzut conținut erotic, cum ar fi curățatul de lobodă sau desfundarea unei chiuvete. De aceea, după un timp, discuțiile
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
groază despre cele văzute acolo. În miezul unei complicități mondiale tacite, toate țările făcuseră deversări ilegale, ascunzând gunoiul nu sub preș, ci pe Tit. Mai ales partea de nord-vest, aflată aproape de ruși, e plină de sticle goale de vodcă, În urma chefurilor organizate la sfârșit de săptămână. Peste tot sunt munți de chiștoace, meșe, tone de deșeuri atomice și de steril, mașini abandonate, blănuri sintetice, cutii de lapte, prezervative, seringi, vapoare, vagoane de tren ruginite, tabele de marcaj care Încă arată scorul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și televiziunile online. într-o zi cineva m-a invitat într-o cafenea, pe la Izvor. Era prin vară, când căldurile îmi cam topiseră creierul. Și cum se întâmplă, odată intrată într-o încăpere cu aer condiționat, m-a și prins cheful de discuții, încât abia târziu, când onoarea intelectuală mi-era deja compromisă, am băgat de seamă că din toate colțurile se filma. Așa am aflat că eram la TV Brain. N-ați auzit de ea? O să-auziți. E un alt
Mitul eternei evadări by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9154_a_10479]
-
și avea puterea. într-o zi, femeia l-a filmat cu telefonul mobil pe când își făcea nevoile în parcul public, și-a postat imaginile pe You Tube. Acest vast loc virtual este plin cu fotografii și filme de la orișicine are chef să le posteze acolo. Nu costă nimic, nu implică responsabilități grave. E un paradis al ieșirii din anonimat și al delațiunii. Filmul despre nevoile ziaristului transilvănean a atras atenția. Confrații l-au povestit în ziare, televiziunile de top l-au
Mitul eternei evadări by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9154_a_10479]
-
bine stomacului dumneavoastră sensibil? Un păduche în sos de cucută? Poate un pui de vulpe în sos tomat? O pulpă, la tavă, de cîine lihnit, cu sos de coacăze? Inimă de privighetoare cu semințe de mac? Sau astăzi aveți poate chef să mîncați la micul dejun creier virgin de cloșard în sos remoulade, cuvinte prostești trecute prin pesmet și stropite din belșug cu un vin de Malaga?". Seria apelativelor "murdare" cu care îl gratulează e ingenioasă și inepuizabilă: "ciupercă otrăvitoare", "gîndac
"Poezia" ghetoului by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9202_a_10527]
-
că cei umili sunt mai bine tratați în românele mele, ca săracii sunt mai buni, dar încă o dată nu este nici o prejudecată ideologică. Sunteți singur, după-amiaza, soția a ieșit la o expoziție, ați terminat de scris, un pic obosit, aveți chef de vorbă, pe care dintre personajele Dvs. le-ați invită? O parafrază simpatică a chestionarului lui Proust! Pe care? Ah, grea întrebare! Din interes intelectual pe abatele Montanus, este, dacă pot spune așa, spiritul cel mai enciclopedic, este un fel
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
de frâna mașinii cu care călătoreau, de vremea nefavorabilă sau, dimpotrivă, de impresiile culese în popasurile la diverse hoteluri, cu precizări de genul: "Dejun în cameră cu whisky", "Masă la rest(aurant)" București: 3 "Cordon bleu", 3 "mixed grill", "Seara chef Coca cu horincă" și "Colette mâncat prost hotelul Gutinul". Ori de mulțimea de galicisme cu care N. Steinhardt și-a împănat notele: "embouteillage", "en rond", "ecouerați" etc. D. Roatiș a fost deranjat - și pe drept cuvânt - de numărul de erori
Primim by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9212_a_10537]
-
avionul atîtea mii de kilometri pentru a lua cunoștință de realizările economiei voastre socialiste. Problema e să rezolvăm pe cale amiabilă, dacă se poate, statutul insulei Roland. În caz contrar, mă voi vedea nevoit să recurg la forță. CEAUȘESCU: - Dacă ai chef, poți să Încerci. E de-ajuns să-i spun lui Brejnev că am o insulă În Pacific... NIXON: (mirat) - Cum adică, Brejnev nu știe? CEAUȘESCU: - Bineînțeles că nu. Dacă ar fi știut, Armata Roșie ar fi fost de multă vreme
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
-l corecteze. — Ba a presimțit! susținu soldatul cu Încăpățînare. Fiindcă s-a Întîmplat mai Înainte. Nu putea fi contrazis, deoarece văzuse cu ochii lui. Grăbise pasul spre Khapsek, dar În clipa următoare se oprise brusc - mai degrabă ar fi avut chef s-o ia la fugă Înapoi. Căci, În timp ce se apropia, văzu cu ochii lui cum capul acestuia a dispărut dintr-o dată, șters din peisaj, așa cum ai șterge de pe tablă partea greșită a unui desen făcut cu creta; fără să fi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
că, În cel mai scurt timp, va descoperi cît de prost mergea de fapt. Se ascunse În bucătărie, așezîndu-se pe un taburet, cu inima ticăindu-i de o emoție neplăcută; uneori, emoția e un pas În gol. Dar nu avea chef de nimic. Altădată ar fi folosit expresia ei favorită: ah, am atît de multă treabă de făcut, Încît Îmi vine să nu fac nimic! Acum, Însă, nu avea nimic de făcut și, În plus, nu-i venea să facă nimic
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
dacă apucă să iasă, cu greu va mai reuși să-și reia tabietul de acolo de unde-l lăsase. CÎnd se Întorcea, fie că găsea prosopul umed, În urma Christinei, fie că mirosul groaznic răspîndit de căcăcelul lui Kiki Îi tăia orice chef de a mai deschide gura. În acest timp, Marychka stătea pe un taburet În bucătărie și răsfoia imperturbabilă ziarul The Baakho Monitor, adus tot de ea. Părea că nu-i pasă de nimic din ce se Întîmpla În jur, deși
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
În bucătărie, unde Christina se ascunsese ca Într-un bîrlog - singurul loc din casă unde se simțea oarecum stăpînă pe sine -, și-i ceru ceva de mîncare. Dar pentru cine Îl cunoștea bine, era clar că nu de mîncare avea chef. Christina observă de la Început că mînca prea lacom. Îl privea cu coada ochiului - străduindu-se să-și găsească ceva de lucru, Începu să curețe aragazul - și căuta În gînd modul cel mai potrivit de a-i vorbi despre descoperirea ei
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
masca un mic seif secret Încastrat În perete, Își ținea felurite dispozitive profesionale și casetele Înregistrate, iar Îndărătul ușii era bicicleta, pe care o cumpărase pentru a face plimbări seara În satele din Împrejurimi. Într-adevăr, dacă ar fi avut chef de o plimbare romantică, s-ar fi Îmbrăcat În haine civile, și-ar fi pus o perucă și mustăți false, eventual și niște falși ochelari de vedere, ca să lase impresia că e un artist excentric În căutare de inspirație, ar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]