2,837 matches
-
de Munte, Cotești, Isvarna, Gureni, Baltă, Strâmba, Izvoare, Smelești, Grăguești, Marbani, Lipea, Fărcășești, Căpăceni, Șerbești, Groși, Peștișani - cu livezile, grădinile, pădurile și iazurile cu morile și pivele lor. La 8 noiembrie 1724 are loc un incediu care mistuie casă ctitorului, chiliile, pivniță și hambarele. Urmează o perioadă de declin a mănăstirii când la 10 iunie 1731 conform Extractului privilegiilor, donațiilor și confirmațiunilor mănăstirilor din Oltenia scris de episcopul Inocențiu, mănăstirea mai posedă din cele 19 sate numai Strâmba, Izvoarele, Murgești, Baltă
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
Râioșeanu și jupâneasa Păuna semnează actul terminării pictării la interior și exterior a bisericii. La 1812 mănăstirea este părăsita și devine biserică filiala a parohiei Hoduroasa,până în anul 1923 când se fac mari reparații. Refacerea și consolidarea mănăstirii și a chiliilor din jur au fost întreprinse în 1927 de către ieromonahul Veniamin Pestrea venit în satul natal din Sfanțul Munte Athos, cănd Comisia Monumentelor Istorice condusă de Nicolae Iorga a contribuit la reparații. În 1956 devine mănăstire de maici având că stareța
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
albă și vin, să-i spele săptămânal și să le mențină curățenie exemplară în bolniță. Starețul primea la spital și bărbați mireni care sufereau de diferite boli și care nu aveau unde să-și plece capul. Aceștia erau așezați în chilii aparte, «hrăniți din masa comună și trăiau acolo cât voiau, unii chiar până la moarte»”27. Ucenicii lui mărturiseau că adeseori vedeau pe Cuviosul Paisie (de la Neamț) stând aproape toată noaptea cu durere de inimă lângă patul celor foarte bolnavi. Împreună
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Mănăstirea Neamț, care s-a nevoit 24 de ani în Țara Sfântă, atât pe valea Iordanului, cât și în pustiul Hozeva, avea în obștea Sfântului Sava ascultarea de bibliotecar și de infirmier. Noaptea lua parte la biserică, se ruga la chilie și îngrijea marea bibliotecă a mănăstirii, iar ziua era infirmier și îngrijitor de bolnavi la bolnița din incintă. Cerceta pe călugării și sihaștrii bolnavi, le ducea mâncare, spăla rănile răniților de război aduși aici de pe front și alina pe toți
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
asistență socială, alături de cei aflați în suferință. Cei care slujesc la patul celui suferind iau mare plată de la Dumnezeu și primesc iertarea păcatelor lor. În acest sens, Cuviosul Paisie Aghioritul ne istorisește că, „aproape de Karyes sihăstreau doi români într-o chilie. Odată unul dintre ei s-a îmbolnăvit foarte tare și celălalt, din păcate, se îngreuia să-l slujească. De aceea îl ruga mereu pe Sfântul Pantelimon ori să-l tămăduiască repede pe bolnav, ori să-l ia din viața aceasta
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
trimitea robilor Săi devotați îngerul Său care să-i slujească și să le acorde îngrijirea cuvenită. Expunem în continuare cazul unui astfel de bătrân, care, bolnav fiind și neavând cine să-l ajute, sculându-se, mânca ce mai găsea prin chilie. Așa a petrecut mai multe zile, fiindcă nu a venit nimeni să-l caute. „După ce au trecut treizeci de zile, de vreme ce nu venise nimeni la el, a trimis Dumnezeu un înger să-i slujească și a petrecut cu el șapte
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
de minuni, propunându-i să ridice aici un schit. Ciobanul nu numai că nu a ezitat a-i împlini dorința, dar el însuși a devenit monah, ajutând la ridicarea unei bisericuțe din lemn cu hramul „Tuturor Sfinților" și a câtorva chilii în jurul ei. .Așa s-ar fi construit, se pare, o primă bisericuța din lemn, cu hramul „Tuturor Sfinților”. În 1630, turcii care au trecut pe aici cu prilejul unui război i-au dat foc, călugării găsindu-și refugiu în pădurile
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
Mănăstirii Buciumeni După această dată, edificiul a redevenit mănăstire de maici, stareța fiind maica Anastasia Cimbru, care, alături de mică obște de 11 maici. Întreaga activitate se revigorează, realizându-se consolidarea bisericii, restaurarea picturii, construcția unui nou și modern corp de chilii, alimentarea cu apă curentă și amenajarea anexelor gospodărești.
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
deoarece era considerat modernist și susținea o ecleziologie "falsă". El susținea păstrarea tradiționalismului ortodox, refuzând orice element de modernitate. În luna martie 1984, a avut loc un puternic incendiu la Mănăstirea Slătioara, focul izbucnind în paralel în 5-6 locuri. În chilii au fost găsit câteva sticle incendiare. Focul a mistuit câteva clădiri de bunuri materiale și alimente. Episcopii Silvestru și Demostene l-au acuzat pe episcopul Cozma că a pus deliberat focul și că ar fi agent al Securității strecurat în
Cozma Lostun () [Corola-website/Science/311719_a_313048]
-
zidirile ei"", doamna Ana, soția lui Mihai Racoviță și mama lui Constantin Racoviță ""au înnoit-o de iznoavă (...) și au împodobit-o cu veșminte"". Cu acest prilej a fost construit un zid de piatră care înconjura incinta, au fost înălțate chilii și s-a împodobit bsierica. Mai mulți domnitori au înzestrat mănăstirea cu moșii, printre care menționăm următoarele: jumătate din moșia Tătărași (1748, Grigore II Ghica), cealaltă jumătate a moșiei Tătărași (1751, Constantin Racoviță), moșia târgului Botoșani și izlazul cumpărat de la
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
cm grosime, cu spații interioare de 33,5 m în lungime, 8,5 m lățime și 12 m la abside, 19 m înălțime. Pe lângă biserica veche și cea nouă și turnul clopotniță, mai există o clădire ce adăpostește stăreția și chiliile monahilor. În vechile clădiri ale Casei Egumenești s-a instalat Secția de boli contagioase a Spitalului Județean "Mavromati".
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
agă, rudă a domnitorului Matei Basarab, împreună cu soția jupâneasa Dumitra și cu mama sa, jupâneasa Mara. Cert este că zidirea bisericii vechi a început în 1645 și a durat câteva luni. Ctitoria lui Diicu Buicescu mai conținea însă și câteva chilii și incinta de zid. Nu se cunosc datele finalizării întregului complex și a pictării bisericii. O tradiție spune că domnitorul Matei Basarab, urmărit fiind de turci, s-a ascuns în scorbura unui soc din Clocociovul păduros. Scăpând de urmăritori, drept
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
închinat voievodului descălecat din Maramureș. În interiorul bisericii, s-a amplasat mobilier sculptat de către meșteri din stejarul pădurilor bucovinene. În interval de 10 ani de la punerea pietrei de temelie, s-au înălțat biserica (care a fost pictată în tehnica frescă), turnul-clopotniță, chilii, o fântână adâncă de 20 de metri, monumentul închinat primului ctitor, Bogdan Voievodul, totul împrejmuit cu zid temeinic, de piatră. Deasupra intrării în biserică se află o placă de marmură cu următoarea inscripție: ""Biserica actuală și clădirile dimprejur s-au
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Bolnița este așezată, după cum era rânduială, în afara zidurilor înalte ale mănăstirii, pe latura de E. Ansamblul bolniței se compune dintr-un foișor, construit la sud-vest de incintă, din chiliile aflate azi în ruină și din biserica ce se ridica în centru. Alături se află cimitirul. Biserica bolniței a fost ctitorită de Doamna Maria, iar de supravegherea lucrărilor s-a îngrijit însuși starețul mănăstirii, Arhimandritul Ioan. Lucrările încep la 20
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
un an, în 1782, reședința episcopală a fost transferată la Cernăuți. Ca urmare a acestor evoluții istorice, în vara anului 1783, Mănăstirea Bogdana a fost desființată, Biserica "Sf. Nicolae" a fost transformată în biserică parohială (de mir), o parte din chiliile existente în jurul bisericii au fost demolate, iar o altă parte transformate în grajduri pentru caii garnizoanei austriece staționate aici. În anul 1876 a fost construită aici o casă parohială. În anul 1918, când Bucovina a intrat în componența Regatului Român
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
efectuate în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, s-a înlocuit în 1996 catapeteasma degradată din lemn de tei a Bisericii "Sf. Nicolae" cu una nouă din lemn de stejar, s-a finalizat în 1998 construcția unui corp de chilii cu arhondaric și a unei biserici noi cu hramul "Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuți", care a fost acoperită cu tablă de cupru. Biserica "Sf. Nicolae" din Rădăuți a fost aleasă de primii domnitori ai Moldovei ca necropolă domnească, aceasta fiind
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
mai ales a vertebratelor, a urmat Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj. După absolvirea facultății (1969) a reușit să obțină repartizarea în Delta Dunării, unde, până în anul 1976 inclusiv, a lucrat ca medic veterinar de circumscriptie în Delta Dunării, la Chilia Veche. Din 1977 și până la pensionare (2009), a fost cercetător la Institutul Delta Dunării Tulcea, care pe parcursul timpului a avut mai multe denumiri: Institutul de Cercetare Proiectare Delta Dunării, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD Tulcea), ș.a.m.
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
localitatea Șelimbăr, din apropierea municipiului Sibiu. În calitate de stareț, el a adunat aici o mică obște monahală, punând temelia bisericii mari, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului (prăznuit în fiecare an la 1 octombrie), a paraclisului cu hramul Înălțarea Domnului, a blocului de chilii și a celorlalte clădiri anexe, aflate în anul 2008 în faza de construcție. În ziua de 15/28 august 2005, la praznicul Adormirii Maicii Domnului (conform calendarului iulian), este ridicat la rangul de arhimandrit, iar apoi, la data de 6
Evloghie Nica () [Corola-website/Science/311694_a_313023]
-
fie văzută, în semn de penitență, „să-și ia masa pe jos”. În acea epocă acest gen de mortificare și-l impuneau călugărițele care doreau să se umilească. Scări de piatră duceau la etaj unde se aflau cele 59 de chilii ale dormitorului, cu planșeu de stejar și plafon în maniera franceză, mobilate sobru cu un pat, o masă cu un covor, un dulap și un scaun de rugăciune cu crucifix și agheazmatar, două taburete și un scaun de răchită. Doamna
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
agheazmatar, două taburete și un scaun de răchită. Doamna de Livron „dorea mult ca fetele să adopte același spirit și ca niciuna dintre ele să nu pară deosebită în orice ar fi. Ea a reglementat ceea ce trebuiau să aibă în chiliile lor, vrând ca acestea să fie prevăzute cu aceleași obiecte, până la a le da fiecăreia câte un tablou asemănător, anume Isus, Maria & Iosif, cu câteva imagini de hârtie. În alte părți se lasă libertatea de alegere a obiectelor de pietate
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
ca peste tot. Doamna de Livron lua în pensionul din abația sa 20 până la 25 de fete din nobilime pentru a le educa. Ele se aflau sub supravegherea unei învățătoare și a unei ajutoare a acesteia. Camerele lor, asemănătoare cu chiliile monahiilor, se situau în prelungirea Pavilionului de Oaspeți, dar erau separate prin grilaje și parloarul / vorbitorul unde se duceau călugărițele care primeau vizite. Aceste școlărițe aveau curtea lor și o galerie care le permitea să meargă la abațială pentru a
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
altă inscripție spune: "În numele Sfintei Treimi, în zilele blagocestivului domn Grigore Alexandru Ghica, cu blagoslovenia episcopului Inochentie al Husilor, la anul 1777, iunie 1." Din formularul bisericii Sfânta Treime a schitului Rudi, din anul 1835, citim: "Pământ propriu nu avem, chiliile călugărițelor sunt construite din talazuri, în număr de 19, subvenții de întreținere nu primim de nicăieri." Proprietarul Mihail Boguș, acaparând moșia familiei Rudilor, a ruinat și mai mult mănăstirea. A luat cu forța livada, via, pășunile, prisaca. Dar, „ca o
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]
-
mănăstire Bradu, monument istoric de arhitectură de interes național, construită în secolele al XVI-lea-al XVII-lea, mănăstire al cărui ansamblu este format din biserica „Sfântul Dumitru” (construită în 1632), ruinele casei domnești, zidul de incintă cu turnuri și chiliile. În rest, în comună mai există alte cinci obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes național, toate ca monumente de arhitectură. Tot lângă satul Haleș, pe dealul Ciolanu, se află mănăstirea Ciolanu, datând din
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]
-
Mori de la Cetatea Colțului era consemnat numele egumenului Ghenadie: „văleat 7013 [1505 n.n.] m[ai/artie] 28, popa chir G[hena]die”. În acest caz, încăperile din turn, dotate cu sobe cu horn, au putut suplini, măcar parțial, rolul unor chilii; altele, greșit identificate cu ruinele unei vechi curți nobiliare - o demonstrează rezultatele cercetării arheologice din anul 1981 -, fuseseră ridicate în apropiere. Așadar, posibilitatea funcționării unei mănăstiri ar trebui luată neapărat în calcul, dacă nu de la începuturile edificiului, măcar prin secolele
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
Grigore Ghica voievod, cu transformări ulterioare între anii 1784-1794. Biserica era fortificată, având un turn clopotniță înalt si masiv, ziduri groase si ferestre de tragere înguste, permițând apărarea din interior. Din ansamblul fostei mănăstiri, se mai păstrează urme din ruinele chiliilor și zidului de incintă. Mănăstirea Cerneți este cunoscută în istorie și ca așezământ episcopal, atestată ca așezare monahală de călugări, iar ca ultim monah viețuitor este pomenit protosinghelul Ghenadie, plecat la Domnul în anul 1837. Ulterior slujbele în biserica mănăstirii
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]