42,748 matches
-
i-ar bineplăcea Duhului - ceea ce sufletele sfinte au privilegiul de a poseda încă de pe acum ...”30. Sufletul este „un lucru cu adevărat minunat și divin! Când l-a făcut Dumnezeu, n-a introdus în natura lui nici o răutate, ci după chipul virtuților Duhului l-a făcut (Fac. 1, 26-27). A pus în el legile virtuților: discernământul, cunoștința, prudența, credința, iubirea și pe celelalte virtuți, după chipul Duhului. Încă și acum Domnul i se descoperă și este aflat (de el) prin cunoaștere
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Când l-a făcut Dumnezeu, n-a introdus în natura lui nici o răutate, ci după chipul virtuților Duhului l-a făcut (Fac. 1, 26-27). A pus în el legile virtuților: discernământul, cunoștința, prudența, credința, iubirea și pe celelalte virtuți, după chipul Duhului. Încă și acum Domnul i se descoperă și este aflat (de el) prin cunoaștere, prudență, iubire și credință. (Pentru că Domnul) a pus în el rațiune și cugete, voință, l-a dăruit cu multă sensibilitate și l-a făcut foarte
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
și l-a făcut foarte mobil, înaripat și neobosit. I-a dat puterea de a veni și a se duce într-o clipă și de a-L servi cu gândurile sale, acolo unde vrea Duhul. Într-un cuvânt, în așa chip l-a făcut, încât să fie mireasa și părtașa Lui, ca să se amestece cu El și să devină un singur Duh cu El”31. Harul lui Dumnezeu învață mintea să zboare și eliberează sufletul spre prezența lui Dumnezeu prin rugăciune
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
68). Mallarmé a fost contemporan cu Zola, au coexistat în sfera aceleiași societăți burgheze - ceea ce dovedește că ,regula care vrea ca scriitorul să fie produsul strict al unei stări economice date" nu e valabilă (p. 68). Metoda marxistă ,sărăcește în chip aiuritor faptul spiritual". Materialismul istoric nu poate demonstra că poezia este o ,răsfrângere dialectică" a unei societăți: ,Poezia este liberă sau nu este deloc. Omul e liber sau nu este deloc. Aceasta nu înseamnă că i-ar fi ușor omului
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
de a scrie pentru public, Dragomir a fost totuși un om care a scris. A acoperit zeci și zeci de caiete, în care așternea însemnări fugare, scrise sub bătaia imperioasă a inspirației de-o clipă, sau în care desfășura, sub chipul unor fragmente de întindere variabilă, ideile pe care le considera cu adevărat importante. Și pentru că nu scria pentru un public sau pentru o posteritate, Dragomir scria din nevoia de a-și pune ordine în propriile gînduri sau, cum se întîmplă
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
scrie textul, ar fi renunțat fără șovăire la ele. De aceea, împingînd forma epică a expunerii pînă la înșiruirea abruptă, uneori în cascadă, a unor înlănțuiri de gînduri sau a unor asociații libere de idei, Alexandru Dragomir este preocupat în chip exclusiv de ceea ce spune, acordînd prea mică importanță retoricii însoțitoare. De aici senzația pe care o capeți, străbătîndu-i rîndurile, că ai de-a face cu un om căruia conștiința deplină a inapetenței de a scrie i-a indus o atitudine
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
corespund cu ceea ce știm în general despre artist; un exemplu printre altele: Carabinier și calul său, de Gericault, unde calul văzut în umbră aproape că își pierde configurația, căpătând aspectul unei pete cvasiuniforme, care contrastează puternic cu imaginea luminată a chipului și, parțial, a bustului carabinierului. La o cercetare atentă devine limpede că expoziția ne introduce într-un câmp de probleme, rigoarea fiind o condiție indispensabilă pentru a le explora și adânci, prin prisma specificității franceze și nu numai. în fond
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
domnul Ralu Filip: ,...la un post privat (de televiziune, n.D.H.), o emisiune ca aceasta nu are succes." I-auzi! Însă, după ce editurile, ca orice SRL-uri cu profil ABC-ist din România, sunt jupuite financiar de către stat în fel și chip, îndoiescu-mă că vor da buzna spre Pro Tv cu bani pentru a-și face reclamă. Cât despre autori, ce să mai vorbim ? Ca și despre subvențiile de la Ministerul Culturii care se acordă, de multe ori, în baza unor criterii misterioase
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]
-
al arhaicității, al întemeietorului, al omului primordial. Sînt absorbite aici nenumărate istorii și geografii, coduri culturale și niveluri simbolice. Egiptul și Bizanțul, lumea precolumbiană și straturi etnografice nedeterminate și nelocalizabile se întîlnesc și fuzionează într-o tipologie unică, într-un chip generic foarte apropiat de neantul măștii. Inventarul acestei absolute arhaicități, fără definiție și fără identitate, este și el unul greu de citit într-un cod anume. Un amestec de funerar și de ludic, de mumie carbonizată și de păpușă cioplită
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
se aflau frîiele băncii și ale proprietăților teritoriale ale unei jumătăți din provincie. Mîna sa stîngă, tot în serviciu activ, trăgea sforile deputăției, ale primăriei, ale mai multor ministere, ale episcopiei și ale serviciului portuar al vămilor. În acea după-amiază, chipul cu mustăți luxuriante, favoriți regești și creștet descoperit care intimida pe toată lumea avea nevoie de o pălărie. Intră în prăvălia lui don Antoni Fortuny și, după ce aruncă o privire sumară asupra locului, se uită pieziș la pălărier și la ajutorul
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
le ia un băiat de paisprezece ani, se înfurie: "Dar ce-i batjocura asta? Un copil? Mi se face părul măciucă!". Julián, care era conștient de însemnătatea publică a personajului, dar care nu se simțea intimidat de el sub nici un chip, replică: "Domnule Aldaya, să vi se facă dumneavoastră părul măciucă nu prea e de unde, fiindcă creștetul ăsta parcă-i o arenă de coride și, dacă nu vă facem repejor un set de pălării, lumea o să vă confunde capul cu harta
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
într-o sală mare, ai cărei pereți erau înțesați cu cărți, de la pămînt și pînă la infinit. - Ce părere ai? întrebă Aldaya. Julián abia dacă îl auzea. - Damián, spune-i lui Jorge să coboare chiar acum în bibliotecă. Servitorii, fără chip și fără o prezență audibilă, alunecau la cea mai mică poruncă a stăpînului cu eficiența și docilitatea unei trupe de gîndaci bine antrenați. - Vei avea nevoie de altă garderobă, Julián. Există o mulțime de mîrlani care nu țin seama decît
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
tău coleg de clasă. Julián Fortu... - Julián Carax, preciză el. - Julián Carax, repetă Aldaya, satisfăcut. Îmi place cum sună. Acesta este fiul meu Jorge. Julián îi întinse mîna, iar Jorge i-o strînse. Avea o atingere călduță, fără nici un chef. Chipul său avea dăltuirea pură și palidă conferită de faptul că crescuse în acea lume de marionete. Purta haine și încălțări care lui Julián i se păreau romanești. Privirea lui trăda un aer de suficiență și de aroganță, de dispreț și
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
le amintește, cu un cinism involuntar, că sunt bine răsplătiți pentru aservirea lor: Scriitorul de astăzi are la îndemână Fondul Literar pentru ajutoare, împrumuturi și pensii; are case de creație și de odihnă. Scriitorilor de astăzi le sunt deschise în chip firesc situații importante de munci de răspundere potrivite cu însușirile lor, la Academie, în Marea Adunare Națională, în ministere. Scriitorii de astăzi au pentru operele lor tiraje pe care înaintașii noștri n-au îndrăznit a le imagina." Vorbitorul nu precizează
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
înțelege totuși până la capăt o realitate, o stare a lucrurilor pline de amărăciune care s-au petrecut aici nu demult, afectând grav și ștergând meritele rezistenței în restriște, ale unei generații de părinți care s-au zbătut în fel și chip pentru laptele și pentru cărțile copiilor lor. Este, să recunoaștem, spune criticul, un soi de testament al unei generații care, în ciuda nu puținelor privilegii, plătite, e drept, din greu, s-a simțit mereu tâlhărită de șansă. în cele din urmă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
întoarcere eunăzi, a urcat scările redacției o tânără ce nu părea să aibă mai mult de 16 ani, și care dorea să stea de vorbă cu cineva. Adusese Dniște texte scrise de mână în câteva caiete, pe care cu nici un chip nu a vrut să le lase la secretariat, până a doua zi, când cel cu care trebuia să vorbească ar fi venit la program. I s-a spus ora la care să revină, dar ea s-a înființat pe culoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
afirmă și se susțin cu aceeași îndreptățire. Cu îndreptățirea firească pe care o impune puterea de persuasiune și de seducție a artei. Nudul, între mistică și păcat Știm, încă din primele pagini ale Genezei, că Dumnezeu a făcut omul după chipul și asemănarea lui, că l-a făcut gol, adică fără haine, împăcat cu sine și cu luxuria paradiziacă și, mai ales, l-a făcut incapabil să perceapă acel tip de alteritate în măsură să-i ofenseze intimitatea și să-i
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
culeasă de pe la ospețele orgiastice sau de prin lupanarele istoriei mărunte. Cu alte cuvinte, atunci cînd aspirațiile omenirii au fost îndreptate mai curînd către Grădina Raiului și către marea milă a Creatorului, omul s-a înfățișat gol, armonios și strălucitor asemenea chipului și înfățișării Întîiului său Model, pe cînd în momentele încărcate de realism și pline de acea vitalitate irepresibilă a gregarității de toate felurile, cînd mersul la notar sau la fisc era mai important decît privirea spre cer, omul s-a
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
spre ceva care îi lipsește, omul fiind astfel o creație a nevoilor sale, subiectul se definește aici prin propria dorință pornind însă de la celălalt: , Dorința este dorința relativă la dorința altuia, pentru că omul constituit ca subiect din neant, lipsit în chip fundamental de Ființă, dorește să fie ființa care lipsește altcuiva, ființa pe care dorința celuilat îl instalează în existență." Sexualitatea devine astfel un mod de a concura din nou subiectivitatea individuală. Iubirea romantică este iubirea de a fi iubit. Dacă
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
pare a suferi un șoc aproape fizic cu timpul... Brusc, într-un amurg de zi și de viață, simțim un decalaj între percepția cronologică interioară și adevărul temporal al lumii înconjurătoare. Poetul are impulsul de a-și ascunde nu numai chipul, dar și numele - pentru a-și voala identitatea față cu noile generații, printre care cei de vârsta sa se simt străini: ne găsim oameni de altădată, / străini printre cei de azi, umbre în ceață. Totuși, autorul continuă să caute un
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
Gheorghe Grigurcu Jurnalul berlinez, circumscris de un singur anotimp, cel estival, al Norei Iuga este - nu se putea altminteri - un produs de poet. în chip caracteristic, observația pornește de la un subiect acut pentru a se răsfrînge asupra aceluiași subiect, justificat și nu o dată răsfățat prin consemnarea diverselor segmente ale realului ce i se oferă ca un omagiu. Poeta se scaldă în egolatrie ca-ntr-o
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
am avea de făcut în următoare perioadă e, înaintea unui proces al comunismului, așa cum am sugerat într-un articol anterior, un proces al prostiei omenești. Cum e posibil să crezi cu atâta patimă în minciunile sfruntate ale unor inși pe chipurile cărora se citește lăcomia, setea de putere, ticăloșia? Cum e posibil să te lași iluzionat până la orbire, să vezi ,steaguri verzi legionare" pe clădirea Ministerului de Interne când propriii ochi îți indicau că pe acolo bântuia doar duhul lui Chițac
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
prin Taina Botezului și se continuă progresând până în eshatologie 2. Îndumnezeirea nu va fi realizată pe deplin decât în timpurile de apoi, dar ființele umane pot dobândi perfecțiunea în această viață prin dobândirea Sfântului Duh. Istoria omului - ființa creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu - poate fi schematizată în trei etape: nașterea întru nemurirea divină, moartea prin păcat și, datorită Întrupării Fiului lui Dumnezeu, renașterea sa întru lumina dumnezeiască. Acesta este procesul pe care trebuie să-l urmeze sufletul în căutarea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
8.1, p. 217). 5 enea cu Dumnezeu. fântul Ignatie. Sfântului Ignatie Teoforul, Dumnezeu este în noi și noi suntem teofori sau hristofori. El însuși se numește „teofor”, la începutul epistolei sale către romani, adică purtător de Dumnezeu, purtător de chip al lui Dumnezeu și de har și putere pe care o poate folosi ca să devină asem Creștinii sunt „purtători de Dumnezeu”, „purtători de Hristos și de cele sfinte”21 și „alergători ai lui Dumnezeu” (în sensul că merg pe calea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
pp. 175-176. 7 martiriu, Sfântul Ignatie va ajunge la nivelul noii umanități inaugurate de Hristos, o pâine albă pură produsă din materia umilă a semințelor de grâu44. Teofil al Antiohiei În viziunea lui Teofil al Antiohiei († 183), crearea omului după chipul și asemănarea lui Dumnezeu ne revelează demnitatea lui ca unica operă a „mâinilor” lui Dumnezeu și suveranitatea sa asupra naturii 45. Teofil este de părere că omul nu a fost creat nemuritor, chiar dacă majoritatea crede asta46, însă la el balanța
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]