1,204 matches
-
apoi redeschise, însă acestea au statut de „școli neguvernamentale”, și în consecință nu primesc fonduri de la autoritățile RMN. Potrivit agenției de presă oficiale de la Tiraspol, Olivia-Press, în școlile din stânga Nistrului, 11 200 de elevi învață în „limba moldovenească” (cu alfabetul chirilic), în vreme ce 3.400 de elevi sunt înscriși în cele 6 instituții de învățământ neguvernamentale în care se învață în „limba română” (cu alfabetul latin). Expansiunea Wikipediei în tot mai multe teritorii în 2003 a condus printre altele la apariția unei
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
urmare a faptului că această limbă avea atribuite în standardul ISO 639 codurile "mo" și "mol", distincte de cele ale limbii române ("ro" și "rou/ron"). Acest proiect permitea inițial scrierea articolelor atât în alfabetul latin cât și în cel chirilic (forma moldovenească de dinainte de 1989), dar ca urmare a numărului foarte redus de articole funcționa în mare măsură ca un portal cu trimiteri spre Wikipedia în limba română. După numeroase și aprinse discuții proiectul a fost în cele din urmă
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
proiectul a fost în cele din urmă înghețat în anul 2006, pe baza faptului că limba moldovenească și limba română sunt identice și că nu s-au găsit vorbitori nativi ai acestei limbi care să dorească să contribuie în alfabetul chirilic.
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
nerotunjit, sunet numit științific vocală semiînchisă posterioară nerotunjită. Acest sunet e aproape identic cu sunetul /ɤ̞/ din limba bulgară, notat cu "ъ", și cu sunetul notat în limba vietnameză cu "ơ". "Õ" se folosește și pentru a translitera litera chirilică "ы". Deși ortografia limbii estone este în general ghidată pe principii fonetice, cu fiecare grafem corespunzând unui singur fonem, există unele devieri isorice și morfologice de la această regulă, cum ar fi conservarea morfemului la declinarea unui cuvânt (scriind b, g
Limba estonă () [Corola-website/Science/296722_a_298051]
-
în curtea bisericii cu cheltuiala familiei lui Petru Girigan, primul ctitor al Parohiei Adâncata II. În curtea bisericii se află două cruci vechi de piatră, pe care se citesc cu greutate și nesigur următoarele inscripții în limba română cu caractere chirilice: "„L(a)m scris eu ctitori Petru ot Bot(o)șani”" și "„Supt ac(e)astă cruci odihnești trupul răposatului robului Dumnezeu Vasili .icu din ...”". Crucile sunt parțial acoperite de mușchi și au inscripțiile parțial șterse de vreme. este construită
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
și D[u]mnezeiască beserec[ă], sa rădicat de giupănul Petca Cacul, leat 1741 octo[m]vrie 14.”". În altar, pe grinda mică ce susține nașterea bolții semiconice din stânga, pe partea laterală a tirantului s-a incizat cu dalta în chirilice: "„Scris-am eu Moață păcătosul porunca lui Dumnezeu ceresc”". Inscripția este însoțită și de trei splendide rozete solare. Pe intradosul aceluiași tirant, o altă inscripție, tot în cirilice: "„Eu sunt pâinea care s-au pogorât din ceriu, de va mânca
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
răzmeriță a fost ridicată, în iulie 1757, sub domnia lui Constantin - Vodă Mavrocordat, a treia Biserică, de data aceasta din zidărie, așa precum aflăm dintr-un act al Mitropolitului Grigorie al Ungrovlahiei, din 1786. Din pisania veche, scrisă cu litere chirilice săpate în piatră, care se păstrează în pridvorul bisericii, aflăm că aceasta s-a zidit și înfrumusețat cu ajutorul lui Mărgărit Staroste, al lui Nicolae Cernavodeanu, al Jupânului Nicolae Cupețul și al altor creștini, "„ca să le fie lor veșnica pomenire”". La
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
păstoriți de preotul administrator Constantin Hurjui. Acesta a rămas de timpuriu văduv, prezvitera Domnica Hurjui (1822-1848) decedând la numai 26 ani și fiind înmormântată în dreapta altarului. Pe mormântul său se află o cruce de piatră având următoarea inscripție cu litere chirilice: "„Aice odihnește cenușa prezviterei Domnica Hurjui născută la 15 april 1822, căsătorită la 30 iulie 1839, mutată din viață la 12 octo(m)vrie 1848”". Până în 1874, clopotele bisericii erau păstrate în turnul-clopotniță aflată la etajul superior al pridvorului. Atunci
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
ulei pe pânză. Celelalte icoane de pe catapeteasmă sunt pictate în ulei pe lemn de tei, în stil neobizantin, de către un pictor necunoscut. Icoanele mai recente sunt realizate de pictorul bisericesc Gheorghe Buburuzan. Pe catapeteasmă se află două inscripții cu litere chirilice. În inscripția din partea stângă se arată că un oarecare credincios "„cu soțul său Maria din Fetești”" au făcut catapeteasma. Inscripția este iscălită de zugravul Ion ot Burdujeni. În inscripția din partea dreaptă este arătată data confecționării (1796). Pictura de pe catapeteasmă este
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
se află câteva obiecte cu valoare istorică și artistică: cinci icoane vechi de pe catapeteasmă, trei cruci de lemn, un prapor, două epitafuri, un serafim din lemn de tei, clopotul vechi din anul 1792, precum și 16 cărți de ritual cu litere chirilice din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea și un Sinodic din anul 1874.
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
de stejar. Biserica de lemn a fost înălțată în anul 1780 „pe loc” din bârne de stejar de către biv-vel paharnicul Iordache Lazu, ginerele banului Constantin Bașotă. Pe grinda peretelui despărțitor dintre naos și pronaos se află o pisanie cu caractere chirilice, având următorul text: "„Eu Io(r)dachi Lazu biv. vel. pah(arnic) fiul sto(lnicului) Costachi și a Catrinii ci-amu ținutu pe reposatu Marie fata banului Constandinu Bașotă și a Saftii amu făcutu și al doile biserică aceasta în moșia
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
acoperit și el cu o boltă semicilindrică, în continuarea celor din pronaos și naos. Biserica de lemn din Rădășeni a fost pictată în 1875 în tehnica tempera, în stil popular, de călugării Iulian, Chelsie și Ioan. O inscripție cu litere chirilice de pe icoana Sf. Nicolae de pe catapeteasmă precizează că "„s-au zugrăvit sfântul altar în anul 1875 de robii lui Dumnezeu ieromonahii Iulian, Kelsie și Ioan, trei frați pentru iertarea păcatelor sale, dimpreună cu Ioan Irimescu, fiind ucenic pentru a lui
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
călugărilor. Privilegiile mănăstirești au fost întărite printr-un alt act din 10 aprilie 1645. Anul ridicării bisericii a fost însemnat în pisania de peste intrarea în biserică. Textul pisaniei, scris în slova românească a veacului al XVIII-lea în vechea grafie chirilică, se poate citi în întregime astfel: "„Această sv(â)ntă beserică sau făcut în zilile pre(a) luminatului domn Ion Ioan Neculai voevod pren silința cinstitului părinte chir Ioasaf egumen(ul) Putnii le(a)t 7252”". Anul construcției este redat
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
închinăciune al schitului, celelalte două fiind arse și jefuite de tătari. Biserica a fost lăcașul de închinăciune al schitului Horodnic până la desființarea lui, devenind apoi biserică parohială. Catapeteasma a fost zugrăvită în anul 1782 după cum menționează o inscripție cu litere chirilice aflată în partea stângă sus: "„1782, Vasilii Gradul au zugrăvit aceasta catapeteasmă, iulie 28, zugrav”". În anul 1854, preotul Nicolae Popescu marca cu o cruce locul din cimitir unde se înălța în vechime mănăstirea de maici. În 1911, acoperișul de
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
Chiril Ungurean și Crăciun Cazac din Udești, din lemnul pădurii de stejar din apropiere. Inițial, hramul bisericii a fost "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe". Pe ancadramentul ușii de intrare se află o pisanie cu următorul text în limba română, cu caractere chirilice: "„Această sfîntă biserică s-au făcut în al cincile(a) an de la venire(a) muscalilor în Moldova, în zilele preasfințitului Chir Gavrilă Mitropolitu(l) Moldovii leat 1774 iulie 8, fiind dichiu în Suceav(a) Macari(e) di la Voroneț. Meșteri
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
la Calina. Oamenii din partea locului nu și-au permis mai mult, ei neocupându-se cu mineritul, ci cu tăiatul lemnelor și cu creșterea animalelor. Lemnele le vindeau la Cacova. A existat în biserică și o colecție de cărți scrise cu chirilice, dar se zice că au ajuns în străinătate. Chivotul datează din 1892, fiind pictat de pictorul N. Hașcă și donat de familia Tudor Drugărin. Evanghelia a fost tipărită în 1929. Icoanele de pe iconostas au fost pictate de Mihai Mustață, un
Biserica de lemn din Calina () [Corola-website/Science/317199_a_318528]
-
monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015, având codul de clasificare și fiind alcătuit din: Biserica a fost ridicată în anul 1779 de șetrarul Tudorache Bașotă. Deasupra ușii de la intrare se află o inscripție săpată în lemn cu caractere chirilice, în fermecătorul grai local de epocă, cu următorul text: "„Această sfăntă beseric[ă] esti făcută de dumnalui șătrarul Tudurachi Bașuta, care să cinstești hramul Adormire Preasfinti Născatori de Dumnizeu, în zile mări sale Costandin Muruz, Vo[i]vod, în an
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
LMI: . Începutul acestei biserici este fixat de o pisanie pe portalul dinspre apus, care a stat odată în tindă, la intrarea în naos. Pisania a fost fragmentată de un decor săpat ulterior. Ea este scrisă în limba română cu grafie chirilică și poate fi citită parțial astfel: "„Iată această sf[â]ntă și D[u]mn[ezeias]că beserecă sau [f]ăcut în zilele pre luminatei crăesăi no[a]str[e] Mariia Tereazie și în zilele mitropolitului de Arad Isaia și
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
săi pomenească. Ani de la nașteare lui [Hristos] 174[3].”" Datarea bisericii nu apare în întregime însă poate fi confruntată cu datele din pisanie. Cifra zecilor este parțial vizibilă iar cea a unităților lipsește din pisanie datorită sculpturii decorative suprapuse. Cifra chirilică a zecilor este „Μ” și nu „Λ”, cum ar părea la prima vedere. Aceasta se poate verifica mai departe în text. Maria Tereza a devenit crăiasă, adică principesă a Transilvaniei, în 1740, ceea ce indică ridicarea bisericii după acest an. Ierarhul
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
donată parohiei Vărășeni. În anul 2006 a fost din nou strămutată, de data aceasta în Cucuceni, un cătun din marginea localității de origine Ghighișeni. Soarta bisericii de la începuturi și până astăzi a fost surprinsă într-o nouă pisanie, scrisă în chirilice astfel: "„Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu harul Duhului Sfânt, ridicatu-sa această sfântă biserică, cu hramul Sfinții Trei Ierarhi în anul 1730, slujind ca locaș de închinare pentru credincioșii din satele Ghighișeni, Petrileni, Zăvoieni și Cucuceni până în anul 1931
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
Biliușca. Construirea bisericii a fost finalizată la 14 iulie 1643, fiind unul dintre cele mai vechi și mai frumoase monumente de arhitectură în lemn din județul Iași. Sub streașina bisericii, pe latura de sud, este încrustată o pisanie cu litere chirilice care este scrisă orizontal și nu pe mai multe rânduri ca la alte biserici. În curtea bisericii se află piatra de mormânt a vătafului Isar care este datată 14 martie 1658. Acesta a fost înmormântat în biserică, alături de soția sa
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
amplasată deasupra intrării, biserica de lemn din Vorovești a fost construită în 1768 pe vremea preotului Vasile. Acesta a înființat și o școală începătoare pentru copii satului. S-a păstrat piatra funerară a preotului Vasile (+1846) având inscripție cu caractere chirilice. În decursul timpului, biserica a fost întreținută și restaurată pe cheltuiala sătenilor. Între anii 1911-1913, biserica a fost reparată radical prin strădania deosebită a slujitorilor ei în frunte cu preotul paroh și epitropul Lazăr Condrea, fiind adusă la forma în
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
al actualei biserici, care s-a construit cu cea mai mare parte a cheltuielilor date de el. . Biserica veche a fost distrusă de cutremurul din 1838 și refăcută din zid la anul 1847, așa cum ne prezintă pisania, scrisă cu litere chirilice, aflată pe peretele din dreapta al pronaosului. Înălțarea ei s-a făcut în timpul domniei lui Gheorghe Dimitrie Bibescu (1842-1848) și a Mitropolitului Neofit II, de către căminarul Toma Baltă - care locuia în Mahalaua Sfântul Vasile - suportând aproape în totalitate cheltuielile necesare construcției
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
transformări, ea prelungindu-se spre vest. Au fost construite un pridvor și un turn clopotniță atașat bisericii. Edificiul a fost supraînălțat și i s-a construit o turlă deasupra naosului. Această operațiune este pomenită într-o inscripție pictată cu litere chirilice în alb pe o scândură la absida laterală: "„Această biserică la Mănăstioara s-ar răpăluit (reparat) la anul 1848 august la 13 s-au început lucrul și s-au săvârșit noiembrie la 20 prin chiverniseala oamenilor Vasile Co(s)ma
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
interior după forma autentică veche. În anul 1949, s-a văruit în exterior ca și în anul 1956, când s-au reconstruit ferestrele bisericii. Ca obiecte de valoare culturală bisericească, biserica din comuna Băla are o Evanghelie veche cu litere chirilice, tipărită în anul 1763, un Liturghier și un Penticostar, tot cu litere chirilice, tipărit în anul 1796. După preotul Rusu Dănilă, primul paroh titular, au urmat ca preoți slujitori ai bisericii Dr. Vasile Vass, Alexandru Bărbulescu (1892-1910), Protopop onorific Emil
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]