8,082 matches
-
cont are rulaj doar în luna decembrie N și sold zero la 31.12.N. În contabilitate există înregistrată o factură primită de la acest furnizor în data de 14.12.N și la aceeași dată este și achitată prin casierie (chitanța 3822). La punctul 1.4.3 din prezentul raport am prezentat observațiile noastre legate de această factură (copii după factură si chitanță sunt prezentate în anexa 17 la prezentul raport). Conform reglementărilor în vigoare, plățile cu numerar de natura celor
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
de la acest furnizor în data de 14.12.N și la aceeași dată este și achitată prin casierie (chitanța 3822). La punctul 1.4.3 din prezentul raport am prezentat observațiile noastre legate de această factură (copii după factură si chitanță sunt prezentate în anexa 17 la prezentul raport). Conform reglementărilor în vigoare, plățile cu numerar de natura celor prezentate mai sus între persoane juridice nu trebuie să depășească plafonul de 5.000 lei/zi, către aceeași persoană. În ceea ce privește punctul 3
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
operațiile economice și financiare trebuie consemnate în momentul efectuării lor într-un document justificativ pe baza căruia se fac înregistrările în contabilitate. La nivelul instituțiilor publice, documentele justificative utilizate pot fi clasificate în două categorii: documente comune și agenților economici (chitanțe, facturi, state de salarii, bonuri de consum, ordine de deplasare, dispoziții către casierie, ordine de plată, carnete CEC etc.); documente specifice, legate în principal de activitatea de execuție bugetară (cerere de deschidere a creditelor bugetare, dispoziția de repartizare a creditelor
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
nu-l primea nimeni, am riscat și l-am făcut om... O alta, care murea de foame și tocmai o altoise bine soția celui cu care trăia, a șters-o fără sunet, după ce și-a însu șit banii de pe niște chitanțe. Un fel de lucrător care la întrebarea ce știe să facă răspunde "orice", angajat pentru niște instalații, face "orice" și mai ales pagube considerabile... Are nevastă, copii, mustață, apetit la furat și vorbe dulci îmbietoare. Convingător că poate fi un
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Saraskina afirmă că este construit pe o solidă bază autobiografică: Soljenițîn a trecut chiar prin aceste curți interioare, a văzut chiar aceste coridoare luminate și uși hipnotice, chiar aici, în "camera de primire a arestaților", însoțitorii i-au dat contra chitanță pentru gradele de ofițer de serviciu procesul de primire și de prelucrare începea 169. (trad. a.) În celălalt roman al său, Pavilionul canceroșilor, scriitorul valorifică propria experiență a îmbolnăvirii de cancer. Scena întâlnirii dintre Oleg Kostoglotov și doctorița Vera Gangart
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Eugen Cristescu, în fraudarea bugetului: „Fondul Serviciului era ridicat de Moruzov, ori de un om de încredere al său de la contabilitatea Ministerului de Război și, apoi, depozitat în casa lui de fier de la serviciu, actul justificativ pentru tot fondul fiind chitanța dată de Moruzov pentru primirea sumei. Nu a existat nici un buget la acest Serviciu. Statele de plată se întocmeau la Secția Contrainformativă, după cum credea șeful secției de cuviință; pe baza lor se ridicau sumele de la contabilitatea Ministerului (Ministerul Apărării Naționale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în calitate de ales al PSD-ului, Adrian Puradelu Minune, a declarat următoarele: „La fiecare petrecere, eu rup un chitanțier pe banii pe care îi primesc. Dacă bunica vrea să facă un cadou mirelui și vine la Adrian, Adrian Copilul Minune taie chitanță și face contract, iar la trei luni îmi plătesc datoriile la stat". Ha-ha-ha, ia te uită la Puradelu are și haz nu alta, un chitanțier întreg. Spre binele lui sperăm să fie doar o glumă, altfel ne-am fi îngrijorat
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și haz nu alta, un chitanțier întreg. Spre binele lui sperăm să fie doar o glumă, altfel ne-am fi îngrijorat serios pentru sănătatea lui. Păi, dragi români, nici nu vă dați seama cât scuipat îți trebuie ca să lipești atâtea chitanțe și contracte pe frunțile nuntașilor? Deshidratarea, Doamne ferește, bate la ușă! Deci vă rog salvați-l pe Puradelu Minune și luați-i la timp chitanțierul din mână ca să nu se sinucidă cu el. O veste a căzut ca o secure peste
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și respectul", să-i susțină cauza în demersul său adresat Curții Regale: Bruxelles 20 Mai 1903 Domnule Ministru, Convins de sentimentele nobile și generóse ale Excellenței Vóstre, vă rog, prea plecat a ruga pe Dl. General Priboianu cu ocasiunea trimiterii chitanței și a declarațiunei de locul nascerei mele și despre mórtea părinților mei, în sensul de a putea obține o bursă de studiu, fiind singurul mijloc pentru a termina studiile și a fi salvat de șirul necontenit de miserii ce ma
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
200 procent pentru 200 capital dându-i un bilet de 200 [...] am scris 200 lei, iar când am venit îndărăt la Bruxelles voind a-mi lua bijuteriile după ce i-am plătit cum vedeți în acest bilet aci anexat că o chitanță nu mi-a eliberat biletele până nu îi voi da și restul de 200. Fiind chemat telegrafic am anunțat direcția M.P. în diverse rânduri despre acésta și nu mi s'a răspuns până nu ați intervenit On. Dstră. și acum
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 7 / 20 august 1902, nepaginat. 46 Ibid., Scrisori ale lui Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 24 iulie, 7 / 20 august, 10 / 23 august 1902, nepaginat. 47 Ibid., Chitanță emisă de Societatea de asigurări "La Continentale", 30 août 1902, nepaginat. 48 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, Editura Academiei Populare Române, București, 1962, p. 236. Căsătoria dintre Matei Eminescu și Mathilda Ilian a avut
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
publice: în domeniul administrativ și în cel economic, în justiție, în spațiul diplomației, al vieții politice, militare etc. Este un stil nonartistic/nonliterar, având ca dominantă funcția informativă. Texte specifice: cererea, adeverința, informarea, raportul, circulara, nota, referatul, procesulverbal, formularele tipizate, chitanța, bonul; documentele academice, legislative, diplomatice, politice, corespondența de afaceri, curriculum vitae, memoriul de activitate, recomandarea, caracterizarea etc. Discursuri orale: comunicatul oficial (televizat), discursul, pledoaria, intervenția, dez baterile oficiale, negocierile, interviul de angajare, alocuțiunea, toastul. CARACTERISTICI: - textele redactate în stil oficial
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a convinge Consiliul Miniștrilor de Externe să rezolve problema utilajelor petroliere au dat, de asemenea, greș283. În consecință, pe 8 aprilie 1946, americanii au dispus ca Româno-Americana să întocmească liste ample cu materialele aflate în proprietate de pe 1 ianuarie 1942, chitanțele și cheltuielile începînd cu 1 aprilie 1942, pînă la 1 octombrie 1944 și bunurile pe care le deținea pe 31 decembrie 1944. În principiu, se răspundea cererii sovietice de pe 6 septembrie 1945284. La cea de-a opta ședință, de pe 8
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și dubla sau chiar tripla fără inconvenient numerul alienaților actualminte tratați". Medicul primar al orașului, dr. Th. Philipescu, a înaintat Consiliului comunal acest raport, care a avut ca primă consecință schimbarea personalului. Ospiciul a funcționat totuși (așa cum rezultă din câteva chitanțe, borderouri de medicamente și acte de corespondență administrative) cel puțin încă un an. A fost vizitat în continuare tot de dr. Bottez În aceleași condițiuni a funcționat până în august 1884, când a fost probabil desființat, deși nu avem documente care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1082 și doc. 1054. 27. Muzeul județean Botoșani, Fondul Manuscrise (neinventariate), primite de la Muzeul din Dorohoi, unde au avut numerele 382 și 383. 28. Arhivele Statului din Botoșani, Fondul Tribunalului Botoșani, Registrul de Inscripții pe anul 1845 luna octombrie. 29. Chitanțele, la AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții doc., pag. 38-39. 30. ARTUR GOROVEI, Monografia orașului Botoșani, Fălticeni, 1926, pag. 230, la nr. 34. 31. "Manuscriptum", nr. 1, din anul 1974, pag. 8-9. 32. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 279
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
16 stînjeni de lemne din tăietură, osebit pari, nuiele și haragi, pentru trebuințele moșiei 206. La 2 mai 1878, Gh. Eminovici a primit de la Marinovici rata a doua din prețul de vînzare, adică 2.000 de galbeni austrieci, eliberînd o chitanță 207. Cu altă chitanță, datată tocmai la 9 noiembrie 1879, Gh. Eminovici adeverește că a mai primit de la Christea Marinovici 200 galbeni, din restul de 2.200 galbeni, și procentele de 110 galbeni, la capitalul de 2.200 galbeni, Chitanța
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din tăietură, osebit pari, nuiele și haragi, pentru trebuințele moșiei 206. La 2 mai 1878, Gh. Eminovici a primit de la Marinovici rata a doua din prețul de vînzare, adică 2.000 de galbeni austrieci, eliberînd o chitanță 207. Cu altă chitanță, datată tocmai la 9 noiembrie 1879, Gh. Eminovici adeverește că a mai primit de la Christea Marinovici 200 galbeni, din restul de 2.200 galbeni, și procentele de 110 galbeni, la capitalul de 2.200 galbeni, Chitanța continuă cu lămuriri interesante
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
chitanță 207. Cu altă chitanță, datată tocmai la 9 noiembrie 1879, Gh. Eminovici adeverește că a mai primit de la Christea Marinovici 200 galbeni, din restul de 2.200 galbeni, și procentele de 110 galbeni, la capitalul de 2.200 galbeni, Chitanța continuă cu lămuriri interesante: "D-l Christea Marinovici va mai ave a elibera 2.000 două mii galbeni, dota fiicei mele Aglaia Drogli, care capital va sta în deposit la D-n Chr. Marinovici, fără procent, pănă ce ginirele meu Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
venitul net, în părți egale, între Marinovici și Eminovici. Ca drept mulțămită pentru această binefacere, Eminovici, l-a păsuit pe Marinovici la plata ratei a treia, aprobîndu-i o amînare de un an. La 2 mai 1880, Eminovici a semnat o chitanță pentru 2000 galbeni ultimii bani pe care îi mai avea de primit din vînzarea moșiei. În această chitanță, semnată de Eminovici în fața președintelui Tribunalului, se dau alte lămuriri interesante: "Acești bani fiind dota fiicei mele Aglaia, căsătorită cu Dl. Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
păsuit pe Marinovici la plata ratei a treia, aprobîndu-i o amînare de un an. La 2 mai 1880, Eminovici a semnat o chitanță pentru 2000 galbeni ultimii bani pe care îi mai avea de primit din vînzarea moșiei. În această chitanță, semnată de Eminovici în fața președintelui Tribunalului, se dau alte lămuriri interesante: "Acești bani fiind dota fiicei mele Aglaia, căsătorită cu Dl. Ioan Drogli, inspector școlaru în Suceava și fiind intabulați în moșia Ipoteștiul, comuna Cucorănii, proprietatea D.lui Hristea Marinovici
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
viitoare le vor ridica desigur monu mente să fie lăsați a pieri de... foame!"286. În ultimele cuvinte, trebuie să recunoaștem o exagerare intenționată. Din banii care mai rămăseseră necheltuiți, la băi, Gr. Focșa îi lăsase Harietei 111 franci, contra chitanță 285, așa că Eminescu nu era "pieritor de foame". Nici starea lui fizică", nu era așa de rea cum o descria Bădescu: "Zilele sale nu mai sunt decît o tristă și dureroasă licărire a vieții, o jalnică și sfîșietoare agonie... Orice
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
taxă a lojei nr. 1, plătită de D. Alecsandru Enacovici, 16 lei plătiți mai mult pentru un stal, de către D. Dr. Isaac și 4 lei din partea D-nei Dimache, suma răspunsă poetului, în ziua de 17 a curentei, cu luare de chitanță din parte-i, a fost 646 lei și anume: 246 lei în numerar, iar 400 lei în chitanța casei de economie, de la care urmează a primi cîte una sută lei lunar, pînă la aprilie viitor". În continuare, iată și adeverința
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de către D. Dr. Isaac și 4 lei din partea D-nei Dimache, suma răspunsă poetului, în ziua de 17 a curentei, cu luare de chitanță din parte-i, a fost 646 lei și anume: 246 lei în numerar, iar 400 lei în chitanța casei de economie, de la care urmează a primi cîte una sută lei lunar, pînă la aprilie viitor". În continuare, iată și adeverința semnată de poet, la domiciliu, cînd a primit suma de mai sus: "Am primit, prin D-nii A. Vlădicescu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
continuare, iată și adeverința semnată de poet, la domiciliu, cînd a primit suma de mai sus: "Am primit, prin D-nii A. Vlădicescu și Scip. Bădescu, suma de șase sute patruzeci și șase lei, dintre care 246, în numerar, și patru sute, în chitanța casei de economie și împrumut din Botoșani, ca produs al representațiunei de marți 15 decembrie, dată de trupa dramatică a D-nei Fany-Vlădicescu pentru folosul meu. Botoșani, 17 dec. 1887 ss. M. Eminescu"296. Alte ajutoare, adunate pentru Eminescu, din partea botoșănenilor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dese, ele au pășit cu multă înfrigurare în anul 1889, fără vreun rezultat mulțumitor. În aceeași situație se afla și poetul, mutat la București. Vreme de trei săptămîni din noiembrie 1888, a umblat Veronica Micle pe la Botoșani, arătînd domnilor o chitanță semnată de poet, ca să-i poată ridica ajutorul votat de Consiliul județean, dar n-a putut încasa nici un ban308. De-abia la 24 Ianuarie 1889, după ce Consiliul județean a trecut la "economii" 200 lei, a ordonanțat mandatul de plata cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]