2,820 matches
-
nu cade toată Troia asta de carton din Grecia antică, cu toate “elitele” lor cu suflet de plumb... nu știu ce au nebunii ăștia, că nu se mai satură de atâta aur și platină, acum vor și plutoniu și poloniu și wolfram, cică, altfel, nu le merge instalația lor cu această nouă tehnologie Haarp... În anii ’60 cred că tot nebunii ăștia de evrei sefarzi au colaborat cu rușii, când au ajuns în Cuba cu torpila lui Andrei Saharov, de au umplut cu
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
aer... acum au ratat să o bage iar în pământ, vezi Doamne, crezând că o mai scot și adoua oară, așa cum au “scos-o de sub apă” Cristofor Columb la 1492 și i-au făcut-o cadou Reginei Isabela a Spaniei... Cică, au pică mare și sunt geloși foc pe Regina asta latină, au descoperit ei că Ea acum ar putea fi nucleul cel mai fecund al latinității... dar, ca să omoare această celulă latină care se divide la infinit, mai întâi trebuie
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
doi, apoi să facă iar flotări și lupte greco-romane cu etruscii și cu italiencele din peninsula, și gimnastică aerobică regală cu aerosoli și cu spanioli din Granada... iar pe noi, romanii, ne-au lăsat mai la urma urmei de zenit, cică vor să ne țină așa culcați la pământ, în “stând by “, adică fără respirație, sau, mă rog, pe adulții de Cristal cu fața în sus și cu crucea pe piept, pe alți adulți paranormali cu fața în jos și cu
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
Da, da, așa să știți că nu-I de glumit cu noi, romanii, căci mai înainte de greci am fost hyperboreeni din stirpea lui Apollon Hiperboreeanul și din stirpea lui Pelasgos și al Larisei; o știți pe Larisa al lui Pelasgos, cică a fost fiica și soție în același timp al lui Pelasgos, pe când erau două Lune pe cer, iar când au venit Titanii și Titanidele pe Pământ i-au luat-o și au mâncat-o și pe Fiica lui Pelasgos, așa cum
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
Guvern Mondial, ca să putem guverna cu guvernantele noastre pe toți ciobanii într-un singur Sat planetar... de ce vor să facă treaba asta, guvernantele astea de Diane și de Lune și de Hecate, eu nu știu? Dar Ielele cu siguranță știu, cică e o treabă foarte serioasă de inginerie genetică pe care numai Ielele știu să o facă cel mai bine... Ielele știu cum se leagă și dezleagă, prin eros și magie, cum se otrăvește și vindecă lumea asta, și tot Ielele
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
zeilor “fără grijă în Ziua Iertării la noua noastră Cina de taina din Miercurea cenușii din wolframul și poloniul Ofeliei lui Hamlet, împreună cu Horațiu și cu Regele Leru-I Lir și cu toate Dianele din Europa Prințului Charles...! Așa cum vă spuneam, cică, besiile astea trimfătoare sunt tare geloși acum pe Diana-Luna-Hecate, pe Diana- Artemis- Bendis, cea thracica și pe Regina asta latină, pe Ea chiar vor s-o omoare, pentru că ei nu-I recunosc decât Capul de regină tăiat prin toate casele
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
obolul Dau biete caravele Închipuiri deșarte și vanități. Abise Din vieți cu geamuri sparte Și tot atâtea vise Că valul se frământă Și trece nenorocul Cu bietul om la luptă Și se închide jocul De-ar fi doar să dureze Cic-ar fi spus bătrâna Când umflă-n metereze Furtunuile Fortuna Și lunga acoladă Lăsând loc la concluzii, Pătrunde în livadă Un vânt de deziluzii Presară zorii roșii Aromele-n fâneață Și cântă iar cocoșii O nouă dimineață Mă simt o
CIOBURI DE DESTIN de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355386_a_356715]
-
buletinul meu ? Pe strada era seară, iar Anca mergea la braț cu mine. Doar de ea am dat la telefon. Și mă simțeam ciudat, că știam că ei nu îi place să meargă pe strada la braț cu cineva. Că cică o faci de rușine. Eu îmi târâiam blugii, iar ea se hlizea la mine: - Trage-ți și tu blugii aia mai sus, Doamne iarta-mă! Că numai de blugi nu îmi ardea mie. Portarul ne aștepta. În fața la birt, unde
MĂ AŞTEAPTĂ PORTARUL de MIHAELA FARCA în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356853_a_358182]
-
și să te pui pe săpat, frate ... frate-frate cu dracul ... aveam eu vreo doisprezece ani și era unu', că nu mai știu cum îl chema, da' îl strigam Alupupăzan, mai mare ca mine, așa, cu vreo patru ani, și ăla, cică, hai, bă, că am dat de galbeni ... și ne-am luat de săpat vreo trei zile, că mă dureau șalele ... și Alupupăzan, nimic, săpăm și săpăm, că ... a noastră-i comoara ... și, ca să scap de el, am luat de acasă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
fără întoarcere al dependenței și pierzaniei, aflat nu departe de aceste locuri și însoțindu-se cu ele de “minune” și s-o mai ai și p-aia a “sorbitului” și “savurării” de licori ... Alo? Și știi ce se mai aude!? Cică dacă ești beat prin oraș, este chiar mai periculos decât am arătat mai sus. Dacă, Doamne ferește, ești accidentat - niciodată nu știi de unde vine necazul, întâi vine poliția care-ți “trântește” o amendă de până-n 500 de dolari - că doar nu
DEPENDENŢE, PIERZANIE ŞI AMENZI ÎN LAS VEGAS (XVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356939_a_358268]
-
Domnul, n-au nici ei timp de mine. Ce le-o fost sorgă să margă pân' țări? Casa me ș-a lu' Neculae nu li-i bună. Și vin cu blide de-acasă când vin. Li-i sâlă la mine, cică pute a șoareci.” Pașii ei s-au făcut și mai înceți și lacrimile încremeniseră cumva printre riduri. Aplecată de ani, bătrânica se lăsa mai greu cu mâna tremurândă pe botuța ei, subțire ca o umbră, simțea drumul mai greu, mai
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
ca un copil surprins făcând o faptă rea. De spaimă, am o senzație de vomă. Mă ridic și tiptil cobor în bucătărie. Mai sunt și alți somnoroși, orbecăind după cafea. -Cine n-avea somn, bă? -Vară-mea! Îi arde de metafore...cică “ Am auzit tocmai ce nu voiam s-aud!” -Păi ce nu voia s-audă? -O fi murit frati-so ! Aseară m-a sunat ca e în comă și cei de la spital voiau să-l ia acasă. Care casă?... că și ea
CÂND STELELE DE PE EPOLEŢI NU AJUNG! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355716_a_357045]
-
Fata cu plete negre îi făcea semne de pupicuri, de rămas-bun, ofițerului de la geam, îngreunând sarcina femeii cu hainele. -V-au dat jos bagajul la Lugoj! anunță ceferistul. Sărmanii oameni! Vezi ce se întâmplă când se cunună frații, între ei? Că cică ta-su cu mă-sa sunt frați buni, dar n-au știut decât după ce-au făcut-o pe Minodora, că atunci a ieșit de la pușcărie tatăl mă-sii, cel adevărat, care a recunoscut că o siluise pe nevasta stăpânului
CÂND STELELE DE PE EPOLEŢI NU AJUNG! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355716_a_357045]
-
i-a făcut vânt, divinul sol L-am așteptat într-un pustiu de pe Pământ, ca să-I descriu pericolul la care sigur se expune. Firește, nu m-a ascultat, ci Și-a văzut de misiune... (În Evanghelii întâlnirea e prezentată diferit: Cică sunt tatăl vicleniei și că pe El doar L-am momit!) De-aceea, eu nu cred că omul vrea o schimbare de substrat - la a păcatului savoare renunță doar un ins ciudat! Cu-atâtea lacrimi, intrigi și războaie istoria umană
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
vedeți la noi în învățământ? Fiecare ministru numit, vrea el să fie mai cu moț. Schimbă legea învățământului din dorința de a veni cu ceva nou, nu neapărat și bun, doar să fie făcut de el sau în timpul mandatului său. Cică pentru reformarea învățământului. Au schimbat manualele de au ajuns și viața prezentatorilor de televiziune să fie studiată în școli, uitându-se adevăratele valori ale neamului românesc și dumneavoastră ca profesor de istorie vă dați cel mai bine seama când trebuie
ALMA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356042_a_357371]
-
vocea cristalina a consulului general ascuns după o enormă tavă ticsita cu mititei, pe care o ducea în spinare. Bine ați venit la noi la picnic! Ce mai faceți? Ce mai e nou prin Melbourne? Ce mai face domnul Emil Cică? Ce cancanuri mai scrieți în revistă „Românul Australian”? - Păi văd că le știți pe toate! După ce a lăsat tavă lângă unul din grătare, m-a îmbrățișat cu căldură și m-a întrebat dacă vreu ceva de băut. - Doriți un whisky
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
-te colea pe piept la dansa ce medală atârnă! - Fă, tu ți-ai pierdut nu numa auzu’ ci și ochelarii! Nu vezi fă femeia lu’ Dumnezeu că aia e doamna Marcachina! Medala i-a dat-o regina Angliei nu Greuceanu! Cică a ’nfiat nu știu câți copii din România! - Da’ la Aneta lu’ Maghiaru și la Sofica lu’ Procopie, dece le-a dat diplomă? - De unde să știu Tănțico? La Aneta i-o fi dat că l-o fi ajutat pe Mihai la picnicurili
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
vremea lui: „Câine rău, nu intrați! Ba intrați și-n cap îi dați...” Ei bine, exact alde ăștia se fac luntre și punte să-și lanseze producțiile submediocre în prezența unor politruci locali și de mai departe (că, de, ei cică sunt plini de carte și se dau în vânt după artă, îndeosebi în campaniile electorale) și cu contribuția de seamă a unora dintre acei palavragii fără de care lansările n-ar avea niciun chichirez, căci ei au schimbat limba de lemn
AFLAREA ÎN TREABĂ, O CONSTANTĂ A MAJORITĂŢII CĂRŢILOR LANSATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369044_a_370373]
-
magică, mai putem adăuga iubirea, fraternitatea. Dar tot nu este de ajuns. Pe lângă voință, speranță, muncă, pozitivism, devotament, determinare, grijă, plus iubire, fraternitate parcă mai trebuie ceva. Poate credința. Să îi faci pe români să creadă din nou în ei. Cică cel mai greu lucru e să-l faci pe om să creadă. Că dacă o să creadă, va deveni implicit responsabil, muncitor, devotat și toate cele. Dar cum ai putea să faci asta? Nu există o cale. Nu poți obliga. Nu
O ZI ÎN ROMÂNIA PERFECTĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370795_a_372124]
-
fața de părinți. Așa cere legea strămoșească, să ducă mai departe neamul. N-au avut ce să-i facă. Ar fi fost o frumusețe de jandarm, înalt, ciolănos, cu niște ochi albaștri care te supuneau când se uita la tine. Cică semăna perfect cu taică-su. A murit, săracul, prizonier la ruși. Toată viața l-a așteptat Saveta. Mărioara a fost singura lui dragoste. Și acum, după atâția ani, oftează când se gândește la ea. Frumoasă fată. Lipicioasă, 'năltuță, i-ajungea
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
am intrat în vorbă cu ea, să nu mă creadă nepoliticos, mergem umăr la umăr și nu o bag în seamă. - Normal. - I-am spus ce vreau să fac în piață și imediat s-a arătat dispusă să mă însoțească. Cică "tot nu are altceva mai bun de făcut". - Ia auzi! Te ascult în continuare! - După ce am terminat de făcut cumpărăturile, mi-a spus că dorește să poarte cu mine o discuție foarte serioasă și că nu o poate face printre
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370986_a_372315]
-
definii culorile stindardului după inima mea astfel: - Roșu-i sângele eroilor anticomuniști care au murit în închisorile scumpei noastre patrii ”Republica comunistă România” despre care tineretul nu știe nimic deoarece manualele de istorie au fost adaptate „mărețului capitalism” pe care, cică, îl trăim. - Unduirea galbenă este holda de grâne în bătaia vântului. Frumoasă, bogată dar nu pentru noi (cățeii a spus un fabulist). „Noi vrem pământ” spune poetul în numele țărănimii din fostele domnii Românești, Moldova și Valahia. „Noi vrem PROPRIETATEA asupra
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
la cocoșare. Azi în secolul 21 mai purtăm cocoașa și nimeni nu face nimic spre a ne verticaliza. Cel puțin câte puțin cu puținul. O dată și o dată tot va trebui să începem deoarece omul este ființa bipedă care „se ține”, cică, vertical. De ce Moldo-vlahul „trebuie” să se țină cocoșat? A cânta „cucurigu” la școală este inutil. Elevul a ieșit de mult din pat, și mai doarme cel mult „politic”. Îl aduce însă la realitate clopoțelul care vestește începutul chinurilor școlare. Ar
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
stea de vorbă cu toți traseiștii. Așa e jocul democrației! Nu ai ce face! Declarații tot cu hârr și mârrrrrrrrrrr!... Normal, dacă sunt multe javre prin politica românească! Vezi Băsescu „- Îl votăm, dar pe urmă trecem în Opoziție!” Curat murdar! Cică marți am avea guvern!, spune Lelea Safta, având sursele ei. Cade și gulguta cu „Săriți, Cioloș cetățean francez!”, plus alte fitile. Am urmărit petardele lansate pe televiziuni și rețelele de socializare: vânzarea țării, Söros face jocurile, lovitură de stat, Europa
TABLETA DE WEEKEND (131): GUVERNUL SMURD ÎN ACŢIUNE! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369921_a_371250]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > PERJARUL Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Din Comuna Rădășeni, Mai la deal de Fălticeni, E o faimă răspândită De-o-ntâmplare inedită. Cică o cioară dintr-un pom, A furat de la un domn, Perje dintr-un prun bazat. A dat iama... ș-a zburat! A-ncercat omu’ s-o prindă, Aruncând la ea din tindă, Cu chetroaie și cu sape, Din cioc pruna
PERJARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370299_a_371628]