1,193 matches
-
de spus despre amploarea selecțiilor basarabene. În general vorbind, mi se pare rezonabilă, pentru toate domeniile. Rezultă un relief semnificativ al valorilor. Semnalez câteva diferențe de accent de la o antologie la alta, în raport cu perioadele politice și generațiile de scriitori. Mihai Cimpoi reține șapte romane, câte unul de Constantin Stere, George Meniuc, Vladimir Beșleagă, Vasile Vasilache, Aureliu Busuioc, Serafim Saka și Emilian Galaicu-Păun. Primul e din 1931, deci din perioada interbelică, următoarele cinci sunt din anii 1966-1972, iar ultimul din 1996. Precumpănește
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
Sau: "un pumn de vînt/ învățat să bată măsura/ în fortăreața de carbon a melancoliei" ( se întoarce precum un asin). Sau "moartea un diapozitiv color și moartea cu gaița pe creștet/ aluat dus pe scripeți frig luminos pagină de ivoriu / cimpoaiele himerice ce tînguiau/ sub foșnirea uscată a stelei" ( Ochii). Astfel de metafore sînt antiepice deoarece suprimă devenirea, mișcarea, alcătuind un punct final al epicului pe care-l abstrag, ale cărui esențe dramatice le figurează în ornament. Aspirația antiepică a poeziei
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
institui sărbătoarea ce se lasă mai degrabă ghicită decât văzută. Parcă aș fi vrut ca veselia la care aspiră secvența carnavalului să fie susținută de "turtă dulce - panorame - tricoloruri - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - copii - miniștri - pungași de buzunare"... (Moșii - tablă de materii). Or, tocmai din această serie de combinații se naște toposul specific caragialian, aflat la interferența a două universuri - cel real și cel moftologic - interferență ce nu poate fi detectată în spectacol
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
de lemn aprins în sobă, de stihie a naturii (loan Măric,Bacău și Gheorghe Ciobanu, Iași).Astfel, m-am plimbat printre costume populare, păpuși și coșulețe din foi de porumb (pănușă) - Balint Iulia,Odorheiul Secuiesc.Un instrument muzical care înlocuiește cimpoiul intitulat tâlv, meșterit dintr-un fruct numit tot tâlv și folosit anterior la tras vin din butoi este prezentat de Toader Busnea. Are și de ce să fie mândru, fructele se mănâncă de obicei, mai rar vezi să se facă din
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
o vizită la Botoșani însoțită de patru nepoței gemeni în vârstă de 3 ani, fiecare component al cvartetului fiind dotat cu câte o trompețică-jucărie care scotea sunete cam cât taragoturile lui Dumitru Fărcaș și Luca Novac, Taraful de la Vața și cimpoiul lui Marin Chisăr la un loc în timpul emisiunii ,Tezaur folcloric". Acestea fiind datele problemei, în calitate de psihosociolg părând proaspăt picat în cap din arborele genealogic al gânditorului de la Hamangia, la vederea și auzirea cvartetului, prietenul a făcut fix mutra lui Ioan
Asfaltarea șoselelor cu maiul... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10772_a_12097]
-
să particip la o dezbatere despre literatura basarabeană în secolul XX. În 4 noiembrie 2005 au mai fost prezenți din România: Mircea Dinescu, Tudorel Urian și Adrian Dinu Rachieru, iar din Bucovina, Ștefan Hostiuc. Avându-l ca moderator pe Mihai Cimpoi, discuția a angajat numeroase opinii din partea gazdelor, unele exprimate cu mult înainte în presa literară. Ostilitățile au fost declanșate de seria de antologii Literatura din Basarabia în secolul XX, apărută în 12 volume, prin efortul combinat al editurilor ,Știința" și
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
evidenția suficient. Prin urmare, îmi voi exprima propria opinie, formată în acest context. Am constatat mai întâi că scriitorii basarabeni sunt foarte interesați de felul în care se vede și este interpretată literatura lor în România. Fapt absolut firesc! Mihai Cimpoi numește această fază drept aspirație de integrare a literaturii române din Basarabia în marea literatură română, iar antologiile le apreciază ca un ,examen de integrare". Am înțeles și grija de a denumi exact realitatea națională pe care o reprezintă. Sintagma
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
începând cu data de 2 iulie, la Belgrad. Din lotul național de juniori fac parte și cinci componenți ai clubului C.S.M. Arad - P.A.B. România. Este vorba despre Andres Freer, Felix Lazăr (ambii la pistol liber), Georgiana Pintea (pistol sport), Adrian Cimpoaie și Marius Cenădean (ambii la pistol viteză). Antrenoarea lotului național de juniori la pistol viteză este arădeanca Monica Toth. l Între 17-19 iunie se va desfășura Raliul Clujului contând pentru etapa a treia a Campionatului Național de Raliuri. Printre participanții
Agenda2005-25-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283845_a_285174]
-
2004, iar ideile lui sunt (o spun dintru început și fără ocolișuri) rodul unei decepții de lectură a romanului basarabean. Editura ARC din complexul editorial-poligrafic Știința de la Chișinău mi-a pus la îndemână romanele selectate pentru o antologie de Mihai Cimpoi (în curs de apariție), un specialist incontestabil al domeniului, și mi-a solicitat un punct de vedere ca postfață. În faza de proiect editorial, această antologie preconiza să cuprindă: Smaragda Theodorovna, primul volum din romanul memorialistic În preajma revoluției de Constantin
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
scriu sintagma "romanul basarabean" și încerc anumite generalizări (discutabile, nu am nici o îndoială) la aceste exemplificări mă refer. Nu mi-am propus să analizez în paragrafe speciale fiecare din aceste romane, pentru că a făcut suficient de bine acest lucru Mihai Cimpoi în prefața pe care am cunoscut-o în prealabil. Exprim în mod deschis un alt punct de vedere decât Mihai Cimpoi, propun o lectură complementară, problematizantă, cu dorința de a incita la discuții și la reflecții. Reiau aici fragmentar câteva
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
propus să analizez în paragrafe speciale fiecare din aceste romane, pentru că a făcut suficient de bine acest lucru Mihai Cimpoi în prefața pe care am cunoscut-o în prealabil. Exprim în mod deschis un alt punct de vedere decât Mihai Cimpoi, propun o lectură complementară, problematizantă, cu dorința de a incita la discuții și la reflecții. Reiau aici fragmentar câteva considerații generale. Am pornit de la necesitatea integrării literaturii basarabene în literatura română și în literatura europeană, ca o probă de rezistență
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
Brînceanu - Sharia (Ed. Tritonic, 15 lei); Tudor Călin Zarojanu - Viața lui Corneliu Coposu, cu documente din arhiva fostei Securități (Ed. Mașina de scris, 14,17 lei); Dan Giosu - Patru plus patru și ceilalți patru (Ed. Polirom, 19,50 lei); Mihai Cimpoi - Secolul Bacovia (Ed. Fundației Culturale Ideea Europeană, 21,80 lei). presa la zi Leacuri și terapii. Magazin de medicină populară, tradițională și modernă. Noua publicație săptămânală, condusă de Aurora Inoan, aduce cititorului obișnuit o viziune simplă asupra medicinei. Publicația e
Agenda2006-04-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284681_a_286010]
-
către o direcție bună, concluzionând cu amar că „Întâi tre să ai un pic de suferință, c-apoi vine și fericirea, și nădejdea, tăte vin”. Proiectul „Foaie verde” aduce pe aceeași scenă dansul contemporan și rappul cu toaca, tunicul și cimpoiul, însă Grigore Leșe explică chiar el de ce a ales să se implice în acest eveniment: „Se spune că, dacă nimeni nu te caută, înseamnă că n-ai avut nimic de spus pe lumea asta. Din moment ce oamenii mă caută - mă uit
Grigore Leșe: Întâi tre să ai un pic de suferință, c-apoi tăte vin by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78208_a_79533]
-
echilibrat al acestora, străin atât de exaltările păguboase ale unora, cât și de denigrările obtuze ale altora. Criticul a optat pentru o prezentare a poeziei române din Basarabia „de la origini până în prezent”, semn că împărtășește ideea - exprimată și de Mihai Cimpoi în cunoscuta sa Istorie deschisă... - organicității acestei literaturi și, de asemenea, că antologia Poeți din Basarabia aspiră să fie mai mult decât o antologie. Cum spune chiar editorul, ea se dorește a fi, într-o anume măsură, și o istorie
Nici depozit, nici manifest by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5933_a_7258]
-
de peste Prut, cu care Adrian Dinu Rachieru este, probabil, cel mai familiarizat dintre noi. La finalul lecturii, așadar, realizăm că există nu numai o poezie, ci și o critică literară românească dincolo de Prut, critică pe care - în afara numelui lui Mihai Cimpoi - o cunoaștem încă și mai puțin decât cunoaștem poezia... Structura istorică a antologiei este asemănătoare cu cea a Istoriei... lui Mihai Cimpoi. După două perioade mai lungi - începutul secolului XX, până la Primul Război Mondial, urmat de epoca interbelică -, poezia basarabeană
Nici depozit, nici manifest by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5933_a_7258]
-
numai o poezie, ci și o critică literară românească dincolo de Prut, critică pe care - în afara numelui lui Mihai Cimpoi - o cunoaștem încă și mai puțin decât cunoaștem poezia... Structura istorică a antologiei este asemănătoare cu cea a Istoriei... lui Mihai Cimpoi. După două perioade mai lungi - începutul secolului XX, până la Primul Război Mondial, urmat de epoca interbelică -, poezia basarabeană se „așează” în generații care coincid aproape perfect cu deceniile: realist-socialiștii dintre 1950-1960, resurecția șaizecistă, „transfigurarea” dintre 1970 și 1980, „reformarea paradigmei
Nici depozit, nici manifest by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5933_a_7258]
-
la București la emisiune unde a făcut o remarcabilă impresie. Un batran în costum gorjenesc, care după ce a povestit niște întâmplări cu haiduci-avea un talent deosebit de narator-el însuși fiind nepotul haiducului Radu, a cântat printre altele balada”Trage Radu din Cimpoi”. Emisiunea a fost prezentată de muzicologul Vasile Donose, care după emisiune a spus. “Nea Costică nu am avut deseori cinstea să prezint o asemenea emisiune. Să ne trăiești Nea Costică. Să ne trăiești Nea Costică, îi strigau la poarta oameni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
la București la emisiune unde a făcut o remarcabilă impresie. Un batran în costum gorjenesc, care după ce a povestit niște întâmplări cu haiduci-avea un talent deosebit de narator-el însuși fiind nepotul haiducului Radu, a cântat printre altele balada”Trage Radu din Cimpoi”. Emisiunea a fost prezentată de muzicologul Vasile Donose, care după emisiune a spus. “Nea Costică nu am avut deseori cinstea să prezint o asemenea emisiune. Să ne trăiești Nea Costică. Să ne trăiești Nea Costică, îi strigau la poarta oameni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
n-am Ducipal - ar fi fost prea banal...! / Am Ciber-Pegas, dar dear fi și un cal...“». Va urma. Dintre toți care au scris despre opera și personalitatea savantului de la Chișinău, Eugen Simion l-a portretizat, călinescian, cel mai bine. Mihai Cimpoi are „figura și semnele comportamentale ale unui răzeș din epoca lui ștefan cel Mare. Voinic, țeapăn, niciodată grăbit, cu vorba domoală [...]ține drumul drept, pe la mijloc, și, de-i pornit într-o direcție, n-o schimbă până nu ajunge la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
despre care vorbește Eugen Simion în cuvântînainte este o carte de excepție extrem de rară (și cu atât mai prețioasă) în cultura română, Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic (Chișinău, Editura Gunivas, 2012). Este o carte monumentală, de 584 p., elaborată de Mihai Cimpoi în cadrul Institutului de Filologie al Academiei de științe al Moldovei și al Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu”, ultima insti tuție fiind creată tot de el, la Chișinău, o carte îndrăzneață, necesară, care ar fi putut fi rezul tatul unui institut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
științe al Moldovei și al Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu”, ultima insti tuție fiind creată tot de el, la Chișinău, o carte îndrăzneață, necesară, care ar fi putut fi rezul tatul unui institut de cercetare academică. Dar, iată, că Mihai Cimpoi a realizat-o de unul singur, în urma unui efort titanic. Mihai Cimpoi era îndreptățit să realizeze această „catedrală” eminesciană, studiile sale anterioare fiind chezășia succesului: Spre un nou Eminescu. Dialoguri cu eminescologi și traducători din întreaga lume (Chișinău, 1993, București
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
tuție fiind creată tot de el, la Chișinău, o carte îndrăzneață, necesară, care ar fi putut fi rezul tatul unui institut de cercetare academică. Dar, iată, că Mihai Cimpoi a realizat-o de unul singur, în urma unui efort titanic. Mihai Cimpoi era îndreptățit să realizeze această „catedrală” eminesciană, studiile sale anterioare fiind chezășia succesului: Spre un nou Eminescu. Dialoguri cu eminescologi și traducători din întreaga lume (Chișinău, 1993, București, 1995), Căderea în sus a Luceafărului (Galați, 1993), Narcis și Hyperion (Chișinău
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Simion, portretul-sinteză al lui Eminescu din Dicționarul General al Literaturii Române (E-K, București, 2006), a prefațat diverse studii, a susținut numeroase comunicări despre Poet etc. și, parafrazându-l pe Marin Sorescu, pentru ca toate acestea să poarte un nume, Mihai Cimpoi a scris Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic. Despre necesitatea unei asemenea lucrări nu mai este cazul să revenim; cât despre competența critică și analitică a autorului, așijderea. Nu cărți denigratoare, dar nici cele care să afișeze un idolatrism deșănțat are nevoie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
el, „să ne înarmăm mintea cu o rece nepărtinire și să nu surescităm cugetarea”, să avem „inima foarte caldă și minte foarte rece” („Convorbiri literare”, X, nr. 5, 1 aug. 1876, p. 168). Acest nobil îndemn l-a urmat Mihai Cimpoi. Plecând de la sensul originar, grecesc al cuvântului „enciclopedie” (înăuntru, cerc), exegetul își concentrează întreaga trudă pe cercul emines cian, întrucât „cuvânt-cheie, metaforă obsedantă, simbol existențial fundamental, cercul reiterează, la poetul nostru, cu note originale, proprietățile comune simbolismului universal: mișcarea eternă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
nostru, cu note originale, proprietățile comune simbolismului universal: mișcarea eternă, care nu cunoaște variații, început, sfârșit, cerul, timpul («uriașa roată a vremii»), cosmosul (văzut ca o sferă), lumea spirituală, divini tatea imuabilă (Centrul = Dumnezeu; cercul=creația)”. Așa a procedat Mihai Cimpoi și în excelenta O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia (apărută în patru ediții!): („Lite ratura română din Basarabia s-a închis în tăcerea propriului său cerc, emblemă prin excelență a mioriticului. Spiritul românului basarabean cunoaște o mișcare circulară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]