1,195 matches
-
acestea "derivă din organicismul său doctrinar", astfel încât modul în care concepe persoana și personalitatea, "ne trimite la paradigma postmodernă în educație care "formulează ca obiectiv esențial dezvoltarea integrală a personalității umane". O atenție aparte se acordă Limbii și limbajului, Mihai Cimpoi selectând din vocabularul acestuia o seamă de Expresii celebre, cu care operează în speță gazetarul. Acestora li se adaugă o selecție riguroasă de Proverbe românești (unele luate din manuscrise), ordonate tematic (Văduva, Vremea, Gust etc.) dimpreună cu locuțiuni diverse, zicale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
care sunt comentate pe larg toate meandrele discuțiilor pro sau contra, încă din perioada studenției și până în actualitatea noastră ("Odiseea receptării cunoaște două căi distincte:cea deschisă de Titu Maiorescu și cea promovată de critica socialistă a lui Gherea"), Mihai Cimpoi fiind de părere că "Eminescologia românească suferă cu adevărat de un complex al inferiorității metodologice și, în mod paradoxal, se lansează obsesiv în îndelungate deliberări și precizări teoretizante, de regulă sub egida unor modele din afară". În privința postumiadei, sunt trecute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în muzică, în artele plastice (în viziunea marilor pictori ai lumii), în cinematografie, filatelie și medalistică. Dicționarul de încheie cu enumerarea edițiilor importante ale operei, edițiile în limbi străine sau multilingve. Dicționarul enciclopedic Mihai Eminescu pe care îl realizează Mihai Cimpoi, prezintă personalitatea acestuia sub toate aspectele creației și ale vieții sale. Este o sinteză amplă, monumentală, tinzând să atingă exhaustivitatea, astfel încât se constituie într-un extrem de util instrument de lucru și informativ, necesar nu doar celor interesați în calitate de cercetători ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ci transcriere manuală, în vederea transferării în fapt publicabil a scrierilor din manuscrise, de atâtea ori până la imposibil descifrabile", s-a aflat alături de Perpessicius, de Murărașu și de atâția alții. În privința edițiilor critice se confesează într-un interviu acordat lui Mihai Cimpoi, și care figurează în Addenda volumului ale clasicilor români /.../ și cu precădere a lui Mihai Eminescu (în primele trei volume din "Scriitori români", puținele îndreptări de text efectuate au fost propuse de mine și acceptate de Perpessicius tot eu îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Chendi, Ilarie : VII, 160 165 Chihaia, Pavel: VI, 209 Chimoiu, Anca-Maria : VII, 113 Chirnoagă, Mihail : VIII, 151 Chioaru, Dumitru : VI, 42 45 Cianciolo, Umberto, V., 95-96 Cifor, Lucia : X, 205 210 Ciobanu, Nicolae : I, 57 58 Ciornei, Mihaela : VII, 204-295 Cimpoi, Mihai : I, 92 95; 174 180; II, 90 92; V, 36, 41, 90; VI, 78 82; VII, 83-88; VIII, 68 72; X, 258 268 Ciopraga, Constantin : I, 65 68; V, 109 110 Cisek, Oscar Walter : VII, 128-131 Ciurel, Daniel : X
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Tohăneanu) 3 ORATORUL EMINESCU (Daniel Ciurel) 3 BIBLIOGRAFIE. EDIȚII 3 O LECTURĂ NOUĂ (Eugen Simion) 3 O SAGA EDITORIALĂ (Nicolae Georgescu) 3 INTERPRETĂRI DIDACTICE 3 METODICA PREDĂRII (Mihai Rusu) 3 "DOINA" (Victor Crăciun și Tudor Nedelcea) 3 DICȚIONAR ENCICLOPEDIC (Mihai Cimpoi) 3 CALEIDOSCOP 3 LUCEAFĂRUL LA CENTENAR (George Uscătescu) 3 AVATARURILE EDITORULUI (Aurelia Rusu) 3 CHESTIUNEA BASARABIEI (Theodor Codreanu) 3 INDICE al autorilor comentați 3 DIN CATALOGUL COLECȚIEI "EMINESCIANA" Editura JUNIMEA * EMINESCU, Mihai. Poezii. Selecție și prefață de Const. Ciopraga. Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și metafore fundamentale. Iași: Junimea, 1990, 278 p. (Eminesciana; 51) * ZISU, Aurelian. Corespondența lui Eminescu: exerciții de lectură intertextuală. Iași: Junimea, 1996, 212 p. (Eminesciana; 52) * MUREȘANU IONESCU, Marina. Eminescu și inter-textul romantic. Iași: Junimea, 1990, 303 p. (Eminesciana; 53) * CIMPOI, Mihai. Narcis și Hyperion. Eminescu, Poet al ființei. Poem critic. Iași-Chișinău: Junimea, 1994, 265 p. (Eminesciana; 55) * PETRESCU, Ioana Em. Mihai Eminescu poet tragic. Iași: Junimea, 1994, 208 p. (Eminesciana; 56) * EMINESCU, Mihai. Există dreptate? Scrieri cu conținut juridic. Antologie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Eminescu. Fascinația izvoarelor Cuvântului. Iași: Junimea, 1994, 204 p. (Eminesciana; 57 bis) * VOICA, Adrian. Versificație eminesciană. Iași: Junimea, 1997, 318 p. (Eminesciana; 58) * COȘEREANU, Valentin. Eminescu Ipotești Eminescu. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 1999, 154 p. (Eminesciana; 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana; 60) * RUSU, Vasile. Eminescu. Motivele vegetale și faunistice / Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000, 210 p. (Eminesciana; 61) o EMINESCIANA. SERIE NOUĂ * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de ani, de Victor Crăciun, în colaborare cu Tudor Nedelcea. Cu un cuvânt înainte de acad. Eugen Simion. Fundamentări de: D. Panaitescu-Perpessicius, D. Murărașu, G. Călinescu, I. Rotaru, D. Vatamaniuc, Gh. Bulgăr, C. Popovici, Haralambie Corbu, Olivia Nedelcea, Ghiță Florea, M. Cimpoi. Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni, Editura Semne, București, 2008. 7 George Uscătescu, Luceafărul la centenar (poem dramatic în proză), Editura revistei Destin, Madrid, 1989. * Pentru o mai ușoară și simplificată posibilitate de fixare a prezenței autorilor comentați în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
comunismului ascultam zilnic radio Chișinău și urmăream emisiunile televizate de acolo. Așa i-am cunoscut pe marii patrioți români, pe neînfricații luptătorii întru trezirea conștiinței naționale, precum Nicolae Dabija, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Ion Ungureanu, Leonida Lari, Arcadie Suceveanu, Mihai Cimpoi, Ion Vatamanu, Ninela Caramfil, Olga Ciolacu, Petre Teodorovici, Gheorghe Ghimpu, Nicolae Costin, Ion Dumeniuc, Mircea Druc, veșnic regretații Doina și Ion Aldea Teodorovici. Am trăit cu maxime emoții momentele de redeșteptare națională din Basarabia, mitingurile din Piața Marii Adunări Naționale
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
lansare a cărții “Icoană Spartă Basarabia”, care era programată la data de 24 martie, în sala senatului de la Universitatea „Al.I. Cuza”. La acest deosebit moment au participat multe personalități, în frunte cu autorul, Nicolae Dabija, apoi Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Ninela Caramfil, Maria Mocanu, Silvia Hodorogea (toți de la Chișinău), Vasile Tărâțeanu, Gheorghe Broască, Arcadie Opaiț (veniți de la Cernăuți), Adrian Dinu Rachieru, Anca Augusta, Lorin Fortuna (de la Timișoara) iar de la Iași autoarea organizării, prof. Ioana Irimia, Alexandru Husar, Nicolae Baran, Lucia
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
în vamă foarte mult timp, mâncând timpul programat să putem face drumul. La Chișinău ne-am oprit la Institutul Pedagogic „Ion Creangă”, la prof. univ. Iurie Ilașcu, și împreună s-a mers la „Uniunea Scriitorilor”, unde erau prezenți președintele Mihai Cimpoi, Arcadie Suceveanu, Serafim Saka, Luminița Dumbrăveanu, Nina Josu, Ion Vodă și mulți alții.Tema discuțiilor a fost grupul Ilie Ilașcu, ce demersuri să se mai facă pentru salvarea acestor patrioți. ELIBERAREA UNUI EROU La 3 mai 2001 mă aflam la
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Iurie I lașcu și Boris Movilă. în dimineața zilei de 18 ianuarie am plecat la Chișinău. Zi tristă, sicriul cu corpul fără viață, era depus în hol la „Uniunea Scriitorilor” Lângă trupul neînsuflețit au luat cuvânt de omagiere personalități: Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Grigore Vieru, Ion Hadârcă, Boris Movilă,Anatol Corj, Serafim Saka, prieteni, cunoscuți. Academicianul Mihai Cimpoi, Boris Movilă și alții au vrut ca trupul să fie îngropat la cimitirul central din strada Armenească, familia, din păcate, a vrut altfel
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
tristă, sicriul cu corpul fără viață, era depus în hol la „Uniunea Scriitorilor” Lângă trupul neînsuflețit au luat cuvânt de omagiere personalități: Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Grigore Vieru, Ion Hadârcă, Boris Movilă,Anatol Corj, Serafim Saka, prieteni, cunoscuți. Academicianul Mihai Cimpoi, Boris Movilă și alții au vrut ca trupul să fie îngropat la cimitirul central din strada Armenească, familia, din păcate, a vrut altfel, așa că a fost înhumat la cimitirul Doina, într-o margine de Chișinău. Vadim Pirogan, aparține întregului neam
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
la ele și le rostesc mental: cavitatea bucală și fosele nazale îmi sunt invadate instantaneu de un puternic fluid aromatic și amețitor alcătuit din mirosuri de pâine proaspătă și uleiul de floarea-soarelui abia presat, plămânii mei umflându-se ca niște cimpoaie irlandeze de nesațul acestei mixturi olfactive, în timp ce organul vizual pictează în eter silueta morarului-șef ca pe un apostol al vremilor îmbelșugate ce va să vină, ținând sus de tot cu palmele desfăcute pâinea proaspătă, aburindă și bine mirositoare, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
10) <citation author=”Ion Rotaru” loc="București" data =”[martie 1998]”> Stimate Domnule Călin, Trimit ce am vorbit. încă o dată: VĂ ROG PĂSTRAȚI SECRETUL (anonimatul, nedivulgarea pseudonimului). Numai matale să știi! Promit, în f[oarte] scurt timp, trimiterea recenziei la M. Cimpoi. (Aceea poate fi - dacă vei socoti că-i prea lungă - segmentată în două, eventual. ĂSTA, NU! Te rog!) - Promit și alte multe colaborări. Să vedem. Nu știu în ce măsură interesează... „memorii”. Am fragmente interesante, cred eu, despre copilărie și adolescență, despre
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Adrian Păunescu, având atribuții sporite În promovarea Rezoluției, alături de vicepreședinți, Între care se află ministrul Informațiilor Publice, Vasile Dâncu, ales tocmai pentru a se reealiza o perfecta conlucrare cu Guvernul, precum și președinții comunităților românești și alte personalități marcante: acad. Mihai Cimpoi, Emil Loteanu, Nicolae Dabija, Ion Cizmaș, Ivan Alexandrov, Viorel Roman, Vasile Tărâțeanu, Nicolae Lupan precum și Iosif Armaș președintele Societății “ARGIROM Internațional” SA; secretari executivi au fost aleși Victor Crăciun și Ilie Cristescu, iar membri ai Comitetului numeroși reprezentanți din Întreaga
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Purice, "anecdot istoric", se remarcă prin multicoloarea câte unui detaliu. Din Marșul lui Dragoș se poate reține un tablou de ospăț: Optzeci de oi despoaie Vitezii se așează Și prin frigări le pun; Pe lîng-un mare foc De surle, de cimpoaie Și Dragoș ospetează Pădurile răsun. Cu dânșii launloc. Melancolia e aproape o traducere după Legouvé, "roata norocului" din Reverii un ecou prozodic din V. Monti: Rătunda roată răpide Pe schițe s-au întors Și mândrul poticnindu-să Cade cu capu-n
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Printre zi și noapte, el își face cale. Singur el se luptă în acele văi Unde mâna morții a călcat pe-ai săi, Dar sub mii de brațe trebuie să cază. * Oameni puși să sune, prin adânci păduri, Sună din cimpoaie, buciume, tamburi, Turcii stau și-ascultă larma depărtată. * Printre stânci râpoase, prin adânci strâmtori, Unde urlă apa. * Într-o mantă neagră el e coperit Și e trist ca plopul ce s-a desfrunzit. Proza și dramaturgia reprezintă latura cea mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Întrupare a spiritului de colonizare, Popa Tanda e o figură de neuitat. În Budulea taichii se tratează misterul psihologic al unor ființe cu înfățișare neînsemnată în copilărie și un caz de ambiție în clasa de jos. Pe Huțu, care ținea cimpoaiele tatălui său, învățătorul îl îndeamnă să meargă la scoală și copilul prinde așa gust, încît fiecare treaptă îi dă ambiția să meargă și mai sus și ar fi ajuns mitropolit, de n-ar fi intervenit autorul cu o considerație de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
secund, nadir latent, adică o oglindire a zenitului în apă, o sublimare a vieții prin retorsiune. Din aceste experiențe, care au avut o largă înrîurire fără a obține aprobarea întregii critice, se desprinde suavul cântec al elementelor în căutarea expresiei: Cimpoiul veșted luncii, sau fluierul în drum, Durerea divizată o sună-ncet, mai tare... Dar piatra în rugăciune, a humei despuiare Și unda logodită sub cer, vor spune - cum? Ar tebui un cântec încăpător, precum Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
amânată, LCF, 1991, 24; Dumitru Micu, Epos caleidoscopic, CC, 1991, 8-9; Liviu Malița, Înfrângerea ca victorie, APF, 1991, 10-11; Negoițescu, Ist. lit., I, 209-213; Alexandru George, Cazul Stere, CNP, 1992, 6; Vasile Badiu, „Integrala” Constantin Stere, TR, 1992, 41; Mihai Cimpoi, Constantin Stere, romancierul total, CC, 1994, 4-5; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 107-114; Rotaru, O ist., IV (1997), 463-472; Constantin Stere: victoria unui înfrânt, îngr. Maria Teodorovici, Chișinău, 1997; Filosofia lui Constantin Stere în contextul culturii românești, Chișinău, 1997; Daniel Cristea-Enache
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
CC, 1991, 8-9; Liviu Malița, Înfrângerea ca victorie, APF, 1991, 10-11; Negoițescu, Ist. lit., I, 209-213; Alexandru George, Cazul Stere, CNP, 1992, 6; Vasile Badiu, „Integrala” Constantin Stere, TR, 1992, 41; Mihai Cimpoi, Constantin Stere, romancierul total, CC, 1994, 4-5; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 107-114; Rotaru, O ist., IV (1997), 463-472; Constantin Stere: victoria unui înfrânt, îngr. Maria Teodorovici, Chișinău, 1997; Filosofia lui Constantin Stere în contextul culturii românești, Chișinău, 1997; Daniel Cristea-Enache, [Constantin Stere], ALA, 1998, 401, 402, 409; Alexandru
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Stănescu” (2003). T. cultivă, în formule tradiționale, adesea de sorginte folclorică, o „poezie necesară, simplă, în formele miniaturii, crochiului, sonetului și rugii, cuvintele sunând tare, patetic, agitatoric chiar, sau stingându-se în murmure susurate și în frăgezimi de otavă” (Mihai Cimpoi). Permanenta afirmare a apartenenței naționale, patosul atitudinii sociale nutresc fiorul liric. Motive constante sunt înstrăinarea, casa părintească, mama rămasă mereu în așteptarea fiului. De asemenea, apar frecvent imaginile prietenilor de drum sau ale „marilor dascăli”: creatorul baladei Miorița, Aron Pumnul
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
și lanțuri, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 2001; Dinafară, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Mihăileanu, „Linia vieții”, „Zorile Bucovinei”, 1989, 15 iulie; George Muntean, „Teama de înstrăinare”, ALA, 1991, 78; Teodor Tanco, Basarabia, numele tău e Maria, Cluj-Napoca, 1992, 44-46; Mihai Cimpoi, Vasile Tărâțeanu, bucovineanul rătăcitor, „Flux”, 1995, 20; Ion Cozmei, „Starea mea de spirit este durerea” (interviu cu Vasile Tărâțeanu), „Bucovina literară”, 1995, 11-12; Dan Silviu Boerescu, „Litanii din Țara de Sus”, LCF, 1996, 11; Sorina Gabriela Costea, Conștiința rostului, LCF
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]