1,245 matches
-
Cu alte cuvinte, B/M este poziția centrul maselor la timpul zero. Afirmația că B nu se schimbă cu timpul reprezintă teorema centrului de mase. Pentru un sistem galilean invariant, centrul maselor se mișcă cu o viteză constantă, iar energia cinetică totală este suma energiei cinetice a centrelor de mase plus energia cinetică măsurată față de centrul maselor. Deoarece B este dependent în mod explicit de timp, H comută cu B, scriindu-se: dând astfel legea transformarii pentru H sub un impuls
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
este poziția centrul maselor la timpul zero. Afirmația că B nu se schimbă cu timpul reprezintă teorema centrului de mase. Pentru un sistem galilean invariant, centrul maselor se mișcă cu o viteză constantă, iar energia cinetică totală este suma energiei cinetice a centrelor de mase plus energia cinetică măsurată față de centrul maselor. Deoarece B este dependent în mod explicit de timp, H comută cu B, scriindu-se: dând astfel legea transformarii pentru H sub un impuls infinitezimal: Interpretarea acestei formule este
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
Afirmația că B nu se schimbă cu timpul reprezintă teorema centrului de mase. Pentru un sistem galilean invariant, centrul maselor se mișcă cu o viteză constantă, iar energia cinetică totală este suma energiei cinetice a centrelor de mase plus energia cinetică măsurată față de centrul maselor. Deoarece B este dependent în mod explicit de timp, H comută cu B, scriindu-se: dând astfel legea transformarii pentru H sub un impuls infinitezimal: Interpretarea acestei formule este că, schimbarea lui H sub un impuls
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
în mod explicit de timp, H comută cu B, scriindu-se: dând astfel legea transformarii pentru H sub un impuls infinitezimal: Interpretarea acestei formule este că, schimbarea lui H sub un impuls infinitezimal este în întregime dat de schimbarea energiei cinetice a centrului de mase, care este produsul scalar al impulsului total având viteza infinitezimală v. Cele două cantități (H,P) reprezintă un grup Galilean cu sarcina centrală M, în care numai H și P sunt funcții clasice în spațiul fazelor
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
dinamica a conceptului. Vom sugera o ipotetică ierarhie a construcției conceptului idee în timp și vom caracteriza succint fiecare interval idee din ierarhia propusă. 1-Idei formă, idei obiect, înțelese ca părți fixe, ca obiecte aparținând ambientului fenomenal sau social. 2-Idei cinetice, idei predicat caracterizând mișcarea formelor naturale, sau a părților corpului subiectului. 3-Idei relație, separând și particularizând condiționări poziționale, multi situante sau dinamice, între forme sau între mulțimi de predicate. 4-Idei proprietate particularizând o anume calitate a formei, relației sau mișcării
Idee () [Corola-website/Science/306184_a_307513]
-
exclus din Academia Republicii Populare Române, fiind repus în drepturi abia în 1955. A murit în 2 martie 1964, la venerabila vârstă de 94 ani. Și-a desfășurat activitatea de cercetare în domeniile: elasticitate, aerodinamică, fizică atomică, termodinamică, electrostatică, teoria cinetică a gazelor, electromagnetism, chimie fizică, electrochimie și pile electrice. A efectuat studii asupra aderenței fierului la beton. A făcut cercetări asupra presiunii interne a lichidelor și mecanismului presiunii osmotice. În anul 1909, a propus pentru prima oară în lume, printr-
Nicolae Vasilescu-Karpen () [Corola-website/Science/304860_a_306189]
-
(n. 7 iulie 1923, Bocșa Română, Caraș Severin - d. 20 iulie 2014) a fost un sculptor și profesor de sculptură român, laureat al Premiului Herder în 1984, cunoscut mai ales pentru fântânile cinetice pe care le-a realizat, precum și pentru sculpturile monumentale în piatră și oțel, respectiv pentru diferite ansambluri monumentale combinate, inclusiv al acelora de tipul "fântânilor cinetice monumentale". Începând cu 1993 a fost profesor al departamentului de sculptură al Academiei de
Constantin Lucaci () [Corola-website/Science/304873_a_306202]
-
de sculptură român, laureat al Premiului Herder în 1984, cunoscut mai ales pentru fântânile cinetice pe care le-a realizat, precum și pentru sculpturile monumentale în piatră și oțel, respectiv pentru diferite ansambluri monumentale combinate, inclusiv al acelora de tipul "fântânilor cinetice monumentale". Începând cu 1993 a fost profesor al departamentului de sculptură al Academiei de Arte Frumoase din Cluj. Operele sale monumentale se găsesc în diferite orașe ale României, cele mai notabile în București, Constanța, Brăila, Drobeta-Turnu Severin și Reșița, iar
Constantin Lucaci () [Corola-website/Science/304873_a_306202]
-
Sanctuarul San Francesco di Paola", Calabria, Italia. La 5 iunie 2012 a fost inaugurat Muzeul "Constantin Lucaci" din orașul Bocșa, localitatea natală a maestrului. Muzeul expune un număr de 17 sculpturi din oțel inoxidabil donate orașului Bocșa. În afara României, sculptura cinetică "Stea" este o parte a expoziției permanente "Fucina degli Angeli" din Veneția. Alte lucrări ale artistului se găsesc în colecții particulare sau publice din orașele Anvers, Copenhaga, Ferrara, Milano, Roma, Veneția. Constantin Lucaci se născut pe 7 iulie 1923, în
Constantin Lucaci () [Corola-website/Science/304873_a_306202]
-
fost director al Colegiului „Costache Negruzzi”, Iași. Prenumele copiilor: Adrian, Ovidiu. Liceul „N. Bălcescu”, Călărași, 1959. Facultatea de fizică, Universitatea „Al.I.CUZA”, Iași, 1965, șef de promoție. Doctor în fizică din 1977 cu o teză de doctorat asupra ecuațiilor cinetice cuantice pentru gaze moleculare care a fost publicată integral in "Studii și Cercetări de fizică", Ed Academiei, Tom 5, nr 30, 449-519, 1978. Principalele rezultate științifice din teză au fost publicate în articolele: O. Petrus, „On the Quantum Kinetic Equation
Constantin Octavian Petruș () [Corola-website/Science/305507_a_306836]
-
sunt sisteme lichide multifazic constituite din apă, ulei si surfactanți, constituind lichide unice, relativ optic isotropice și stabile termodinamic. În general, emulsiile (simple sau multiple) prezintă stabilitate limitată. Pentru a forma emulsii utilizate pentru eliberarea medicamentelor, trebuie încetinită/micșorată destabilizarea cinetică prin utilizarea unor agenți activi de suprafață. Aceștia pot, de asemenea, să formeze ei înșiși emulsii caracterizate prin dimensiuni mici ale particulelor. Formarea sistemelor de acest gen reprezintă un proces complex, care implică generarea și stabilizarea unei noi interfețe ulei-apa
Emulsie () [Corola-website/Science/305711_a_307040]
-
pentru aplicații în ingineria tisulară [17]. Aceste microsfere au fost încărcate cu factori specifici de creștere. Ele au fost preparate prin tehnica de reticulare în emulsie la temperatura camerei, pentru a permite încărcarea de agenți biologic activi. Studiile realizate asupra cineticii de eliberare au demonstrat că sistemul este dependent de tăria ionică a mediului de eliberare. Sunt studii care au arătat că proteinele sunt capabile de a îndeplini atât rol de emulsifiant, cât și rol stabilizator. Polizaharidele de masă moleculară mare
Emulsie () [Corola-website/Science/305711_a_307040]
-
interactiv cel mai bine. a video ne apare că o mulțime de forme spațializate, cracterizate prin culori, relații statice și dinmaice, mișcări și condiționări structurale și interactive, mulțime care ne înconjoară de peste tot, dând impresia că ne include corporal și cinetic în compoziția și evoluția ei. Pentru a organiza și explicită modal cât mai precis și eficient realul mintea umană a construit reprezentarea spațiu, ca un cadru abstract, nonreprezentabil modal, dar continator al mulțimii formelor și evenimentelor, iar penru a localiza
Realitate () [Corola-website/Science/306324_a_307653]
-
vii. Aceasta a dat o puternică lovitură vitalismului, proprietate atribuită încă din antichitate (chiar de Aristotel) acestor procese și substanțe organice. Ulterior, la sfârșitul secolului al XIX-lea, se descoperă enzimele, catalizatori ai reacțiilor biochimice — reacții complexe la care teoriile cineticii chimice vor putea fi aplicate abia înspre sfârșitul secolului al XX-lea. Fiziologi ca Claude Bernard au explorat (prin vivisecție sau alte metode experimentale) funcțiile fizice și chimice ale organismelor punând bazele endocrinologiei (domeniu care s-a dezvoltat rapid după
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
unii cu alții. Energia existentă în flacără excită electronii unor produși intermediari ce există în flacără, ca CH și C, care emit lumină vizibilă când eliberează energia în exces. Culoarea și temperatura flăcării depinde de tipul combustibilului ars. La flăcările cinetice (v. mai jos) albastre ale hidrocarburilor în care nu există funingine lumina emisă are lungimea de undă sub 565 nm, adică este în domeniul arbastru-verzui. Iar particulele de carbon (funingine) sau alt material care se găsește în flacără emit radiații
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
clor cu flacără producând acid clorhidric (HCl) gazos. Altă reacție care produce flăcări este reacția hidrazinei ( ) și a tetraoxidului de azot ( ), folosită pentru propulsia rachetelor. În funcție de modul în care componentele reactante sunt puse în contact flăcările se clasifică în "flăcări cinetice" () și "flăcări difuzive" (). În flăcările cinetice combustibilul și oxigenul sunt amestecate în prealabil. Rezultă flăcări scurte, transparente (deci puțin radiante) și foarte fierbinți. Un exemplu de astfel de flacără este flacăra unui bec Bunsen, în care gazul metan arde cu
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
HCl) gazos. Altă reacție care produce flăcări este reacția hidrazinei ( ) și a tetraoxidului de azot ( ), folosită pentru propulsia rachetelor. În funcție de modul în care componentele reactante sunt puse în contact flăcările se clasifică în "flăcări cinetice" () și "flăcări difuzive" (). În flăcările cinetice combustibilul și oxigenul sunt amestecate în prealabil. Rezultă flăcări scurte, transparente (deci puțin radiante) și foarte fierbinți. Un exemplu de astfel de flacără este flacăra unui bec Bunsen, în care gazul metan arde cu oxigen în proporție stoechiometrică. În flăcările
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
astfel de flacără este flacăra unei lumânări. În tehnică reacția de ardere este concepută să se desfășoare continuu, reactanții fiind în fază fluidă (eventual dispersă). În funcție de modul în care curg reactanții, flăcările pot fi "laminare" sau "turbulente", atât pentru flăcările cinetice, cât și pentru cele difuzive. Cinetica chimică a flăcărilor este deosebit de complexă și implică un mare număr de reacții chimice, respectiv specii chimice, adesea sub formă de radicali. De exemplu, cunoscuta schemă "GRI-Mech", care descrie arderea gazului natural, ia în
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
portocaliu, galben și alb. Culoarea albastră apare în zonele unde funinginea dispare, iar culoarea dată de radiația radicalilor devine dominantă. În flacăra din dreapta culoarea galbenă nu este dată de radiația particulelor de funingine conform corpului negru (flacăra este de tip cinetic), ci provine din liniile spectrale de emisie ale sodiului (în special liniile "D"). Experiențele NASA începând cu anul 2000 au demonstrat rolul gravitației asupra flăcărilor. Forma flăcării în condiții de gravitație normală depinde de convecție, care transportă funinginea spre vârful
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
și teoria flotației. A explicat maximurile polarografice. A studiat mecanismul funcționării electrozilor, diferitor surse chimice de energie. A dezvoltat teoria catalizei eterogene. A obținut rezultate importante în chimia coloidală și biolelectronică. Frumkin este autorul primului manual din lume în domeniul cineticii electrochimice. Numărul total de publicații depășește cifra 750.
Alexandru Naum Frumkin () [Corola-website/Science/313487_a_314816]
-
diferențial și considerente geometrice legate de sistemul de puncte materiale se deduc toate teoremele generale ale mecanicii, iar din acestea, prin anularea cauzelor care produc schimbările dinamice (forță, momentul forței), se demonstrează legile de conservare ale mărimilor dinamice: impuls, moment cinetic, energie mecanică. Principiul al doilea al mecanicii exprimă relația dintre forță și variația mișcării determinat prin viteza de variație a impulsului corpului asupra căruia acționează. Expresia matematică a principiului este dată de ecuația : formula 6 Acest principiu introduce două noțiuni fundamentale
Ecuația fundamentală a mecanicii newtoniene () [Corola-website/Science/319866_a_321195]
-
a) farmacocinetică descriptivă care permite stabilirea parametrilor de bază; ... b) utilizarea acestor parametri pentru studierea relațiilor dintre regimul de administrare, concentrația în plasmă și în țesuturi de-a lungul timpului și efectele farmacologice, terapeutice sau toxice; ... c) după caz, compararea cineticii dintre diversele specii țintă și examinarea eventualelor diferențe dintre specii, care au un impact asupra siguranței specia țintă și asupra eficacității produsului medicinal veterinar. ... 3. În cazul speciilor țintă, sunt necesare, de regulă, studii farmacocinetice în completarea studiilor farmacodinamice pentru
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 31 octombrie 2007 (*actualizată*) privind Codul produselor medicinale veterinare**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265578_a_266907]
-
și tolbutamida . Deoarece leflunomida persistă în organism timp îndelungat , înlocuirea cu un alt MAMB ( de exemplu metotrexat ) fără efectuarea procedurii de eliminare ( vezi mai jos ) poate crește probabilitatea de riscuri aditive , chiar după un timp îndelungat de la înlocuire ( adică interacțiune cinetică , toxicitate de organ ) . Reacții cutanate În caz de stomatită ulceroasă , tratamentul cu leflunomidă trebuie întrerupt . La pacienții tratați cu leflunomidă , au fost semnalate cazuri foarte rare de sindrom Stevens Johnson sau necroliză toxică epidermică . Imediat ce se observă reacții adverse cutanate
Ro_82 () [Corola-website/Science/290842_a_292171]
-
și tolbutamida . Deoarece leflunomida persistă în organism timp îndelungat , înlocuirea cu un alt MAMB ( de exemplu metotrexat ) fără efectuarea procedurii de eliminare ( vezi mai jos ) poate crește probabilitatea de riscuri aditive , chiar după un timp îndelungat de la înlocuire ( adică interacțiune cinetică , toxicitate de organ ) . Reacții cutanate În caz de stomatită ulceroasă , tratamentul cu leflunomidă trebuie întrerupt . La pacienții tratați cu leflunomidă , au fost semnalate cazuri foarte rare de sindrom Stevens Johnson sau necroliză toxică epidermică . Imediat ce se observă reacții adverse cutanate
Ro_82 () [Corola-website/Science/290842_a_292171]
-
și tolbutamida . Deoarece leflunomida persistă în organism timp îndelungat , înlocuirea cu un alt MAMB ( de exemplu metotrexat ) fără efectuarea procedurii de eliminare ( vezi mai jos ) poate crește probabilitatea de riscuri aditive , chiar după un timp îndelungat de la înlocuire ( adică interacțiune cinetică , toxicitate de organ ) . Reacții cutanate În caz de stomatită ulceroasă , tratamentul cu leflunomidă trebuie întrerupt . La pacienții tratați cu leflunomidă , au fost semnalate cazuri foarte rare de sindrom Stevens Johnson sau necroliză toxică epidermică . Imediat ce se observă reacții adverse cutanate
Ro_82 () [Corola-website/Science/290842_a_292171]