5,141 matches
-
chiar ajunsese să-mi spună când să merg la frizer și când să-mi tai firele de păr din nas. Singurul lucru care mă deranja era faptul că d\dea cu tone de insecticid când apărea un gândac r\t\cit și eu mă vedeam nevoit să mă retrag în mizeria din vecini. Cavaleristul urma secția de geografie a unei facultăți de stat. — Știi, e-eu învăț h-hă-hărți, m-a anunțat el când ne-am cunoscut. — Îți plac hărțile? l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
pe Încredere toate partidele religioase, politice, economice și literare, și sunt atașate, pentru a primi o direcționare comună, la un centru necunoscut unde este ascuns resortul puternic care Încearcă să miște În felul acesta invizibil toate sceptrele pământului. (J.M. Hoene-Wronski, cit. la P. Sédir, Histoire et doctrine des Rose-Croix, Rouen, 1932) Într-o zi l-am văzut pe domnul Salon În ușa laboratorului lui. Dintr-o dată, nici una, nici două, mă așteptam să scoată un țipăt de cucuvea. M-a salutat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
supracomprimat era plină. Făcu același lucru și cu cea de-a doua. Mulțumit, ridică cu greu cele două containere și plecă prin același pasaj prin care venise. Pe puntea B, izolarea era totală, iar drumul părea lung până la popotă. Cu cit ar parcurge această distanță mai repede cu atât s-ar simți mai bine. De fapt, se dojenea că refuzase să fie însoțit de Ash. Ce tâmpit fusese, mai ales că acum era nevoit să care singur acești cilindri! Până acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
pus pe el siglele armelor lor. Încheiat la Berlin, în a treisprezecea zi din iulie o mie opt sute șaptezeci și opt. (Urmează semnăturile plenipotențiarilor) Interesele și drepturile României..., p. 316-320; Ion Ionașcu ș.a., op. cit., p. 433-437; Gh. Tanasă, Șt. Arsene, op. cit., p. cit., p. 184-186. Tratatul preliminar de pace dintre România și Puterile Centrale. Buftea, 5/18 martie 1918 Însuflețiți de dorința comună de a sfârși cu starea de război și a restabili pacea între Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, de o parte și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o clipă, figura i se descompuse de o frică aproape carnală, buza îi tremură și fugi pe coridor, fără să-mi spună un alt cuvânt. Intrai în cameră stânjenit. Mă hotărâi să-i spui inginerului toate acestea, să-i mărturisesc cit de încurcat sunt, să-i cer să mă învețe ceva. La câteva zile după aceea, când eu mă întorsesem de în birou și stăteam trântit pe pat, obosit, fără gânduri, Maitreyi a bătut la ușa mea. ― Vă rog să-mi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să crezi că se terminase bateria. Acolo, lipiți amândoi de dulap, ți-aș fi povestit istoria acestei case, care e de fapt istoria generalului Calomfir, adevărata lui istorie, pe care nu o mai cunoaște nimeni pentru că, așa cum prea bine ai cit, au murit aproape toți... - Atunci, de ce nu mi-ai povestit? Ieronim ridică obosit din umeri. - A intervenit ceva. O nimica toată... - Puteai să-mi povestești, continuă Vladimir, căci nu mi-ar fi fost frică. Și acum poți să-mi povestești
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
știe cum arată în această clipă. Același lucru e valabil și pentru mai-tânărul-amic : îl știe deci cum stă picior peste picior, lăsând la vedere șosetele albe de mătase, așa cum poartă eleganții în vara aceasta ; o binevenită nonșalanță i-a îndul cit ținuta, prea strict funcționărească. Cineva trebuie să îl fi învățat că mica neglijență dă gust, ca un praf de piper, unei costumări ireproșabile. Profesorul simte că e prea locvace în după amiaza aceasta. Îl împinge să vorbească un sentiment tulbure
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ofițer, Încremenim În poziție de drepți. De la fereastra unui dormitor, cineva ne sugerează să ne scoatem mîinile din buzunare, să nu ne roadă pula unghiile. E un caporal cu o figură de șarpe, Îl ignorăm și nu pare foarte feri cit, ne promite niște nopți plăcute după ce se face Împărțirea pe baterii și se face iar distribuția În dormitoare. SÎntem repartizați pe baterii, locotenentul nostru e o namilă prietenoasă, nu vorbește mult, nu pare o bestie isterică obsedată de disciplină. Ni
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
L'Harmattan, Paris, 1999, p. 61. 41. Text prezentat în cadrul Programului de activități pe anul 2000 al Centrului Național de Artă Modernă G. Pompidou din Paris. 42. Citați în GUCHT DANIEL VANDER, L'art contemporain au miroir du musée, op. cit, p. 47, 59; ZERBINI LAURICK în "Les objets des musées ethno-anthropologiques soumis à la polemique: présentation esthétique ou présentation culturelle", Sociologie de l'art, 6, 1993 și FREITAG MICHEL în "Notes pour une sociologie de l'art", no. 4, 1991
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Prin urmare, din perspectiva sensului originar, termenul traumă se referă la semnul lăsat fie de o rană (obținută în urma unei presiuni menite să penetreze), fie de o experiență cathartică, de curățire (presiune și fricițiune aplicate pentru a curăța) (Papadopoulos, 2000 cit. în Papadopulos, 2002). Această traducere conferă dublă semnificație termenului, atrăgând atenția asupra faptului că o experiență afectivă puternică poate răni profund o persoană sau o poate curăți și reînnoi, în ambele cazuri schimbând-o perceptibil. Dincolo de etimologia cuvântului, definiția de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
De-a lungul timpului numeroși autori au reușit să intuiască și să descrie cu înțelegere simptomatologia stresului posttraumatic. Descartes observa în secolul al XVII-lea că evenimentele ce produc frică modifică mult timp după survenirea lor comportamentul uman (Tomb, 1994 cit. în Birmes et al., 2003). 1.2. Delimitarea științifică a conceptului de traumă Începând cu secolul al XVIII-lea, o dată cu dezvoltarea medicinei, manifestările ce până atunci fuseseră descrise doar în context literar și filozofic au dobândit interes științific, au fost
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
neurocirculatorie. Psihiatria din Germania postbelică a reconsiderat fenomenul ce abia începea să câștige recunoaștere stabilind că simptomele de anxietate și distres manifestate de soldați erau semne de isterie, disabilitate mentală și prefăcătorie pentru obținerea unei pensii de handicap (Lemer, 2003 cit. în Ford J., 2008). În ciuda numărului mare de cazuri prezentând simptome similare aflate în legătură cu experiențele traumatizante trăite în contextul războaielor, majoritatea încercărilor de a încadra nosologic fenomenul s-au referit la leziuni fizice, probleme cardiace, isterie sau tentative de a
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
nu au fost obținute prin măsuri empirice repetate, Gabriel (1994) oferă o privire asupra experiențelor terapeuților ce se ocupă de clienții cu SIDA. Gabriel categorizează reacțiile terapeuților la deteriorarea și moartea membrilor grupului, folosind temele supraviețuitorului propuse de Lifton (1980 cit. în Gabriel, 1994). Lifton a studiat patru tipuri de catastrofe: taberele morții în Germania nazistă, Hiroshima, Războiul din Vietnam și inundația din Buffalo Creek. În urma investigării supraviețuitorilor acestor dezastre, Lifton a delimitat câteva teme psihologice specifice: "amprenta morții", "culpabilitatea supraviețuitorului
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
la bază trebuiau identificate și rezolvate, contratransferul fiind nepermis. Cercetări ulterioare au propus perspective diferite. • Contratransferul este expresia relației terapeutice. Este inevitabil, iar prezența sa atestă formarea legăturii terapeutice. Consecințele sale pot fi atât pozitive cât și negative (Kiesler, 2001, cit. în Dalenberg, 2008). • Contratransferul este prezentat ca o sursă puternică de informație despre pacient ce poate fi esențială pentru un tratament reușit (Kiesler, 2001, cit. în Dalenberg, 2008). Cercetarea procesului de contratransfer este considerată importantă în tratamentul tulburărilor de stres
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
atestă formarea legăturii terapeutice. Consecințele sale pot fi atât pozitive cât și negative (Kiesler, 2001, cit. în Dalenberg, 2008). • Contratransferul este prezentat ca o sursă puternică de informație despre pacient ce poate fi esențială pentru un tratament reușit (Kiesler, 2001, cit. în Dalenberg, 2008). Cercetarea procesului de contratransfer este considerată importantă în tratamentul tulburărilor de stres traumatic din două motive principale: • problematica pacienților este complexă, intensă și dificilă în terapia traumei; • alianța terapeutică este instabilă și foarte vulnerabilă cu astfel de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
terapie. Specialistul trebuie să își controleze propriile reacții, încercând să ofere clientului un model de echilibru emoțional. Astfel alianța terapeutică este protejată și victima poate reveni la o stare de stabilitate emoțională. Transferul traumatic așa cum este descris de Ford (2005, cit. în Dalenberg 2008) tinde să fie haotic oscilând între dependență și retragere, iubire și ură, idealizare și neîncredere iar terapeutul trebuie sa fie mereu în gardă pentru a nu se identifica în aceste roluri reciproce care îi sunt impuse. Neuman
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
și dorințele celeilalte persoane constituie elementul central al oricărei relații centrate pe client. Empatia s-a dovedit a fi un bun predictor al comportamentului prosocial, fiind în același timp în corelație negativă cu agresiunea și abuzul (Miller et al., 1988 cit. în Omdahl și O'Donnell,1999). Cadrele medicale capabile de răspunsuri empatice vor fi deci mai dispuse a prezenta o atitudine altruistă, prosocială, fără a fi agresivi. Există însă și o parte întunecată a implicării empatice pe măsură ce specialistul pătrunde cu
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
în diferite clinici (Pickett, Brennan, Greenberg, Licht & Worrell, 1994). Recomandarea constituirii de sisteme de suport și furnizării de programe de training pentru combaterea riscului de stres traumatic secundar și burnout a fost propusă și de Rudolph, Stamm și Stamm (1997, cit. în Maytum et al., 2004). 4.2. Factori demografici Vârsta O variabilă și mai controversată este vârsta. Numeroase studii au încercat să determine în ce măsură vârsta se constituie ca factor de risc în dezvoltarea simptomatologiei stresului traumatic secundar, însă rezultatele obținute
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
ființa, îmi lua mințile. Umblam pe străzi năucă, buimacă, ca să consum energia care mă apăsa, sau scriam frenetic ceasuri întregi, acoperind zeci de coaie, strigîndu-ți dorul meu mistuitor, setea mea de tine, așa cum făceai și tu la începutul dragostei noastre. Cit aș fi dorit să ai o nevoie ca să te pot ajuta cu ceva. Ce spun ― nevoie? Voiam să te îmbolnăvești grav de tot ca să te' îngrijesc zi și noapte, să nu mă dezlipesc de căpătîiui tău, să te fac bine
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
într-acolo și ieși la liman. Se opri puțin în loc ca să lase aiurelei timp să se astâmpere. Ceva, ca vinul turburat într-o cupă, se clătină în ea, apoi se liniști. II Când Lică îi dase semnal, Sia fericită - atât cit știa să fie - luase din fugă un șal și alergase la poartă. Se așezase întîi amândoi în dreptul ferestrelor, apoi se trăsese mai la o parte, lingă perete. Și unul și altul se simțeau mai bine afară. Lică era un plein-airist
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
restul timpului stase închisă prin locuințe insalubre, până când să ajungă în casa nouă a Rimilor. Sia avea ochi negri, mici, dar nu vioi ca ai lui Lică, gura lăsată puțin în jos la colțuri ca pentru o silă permanentă. înaltă cit și ci, trunehioasă, oblă de la umeri la șolduri, cu mâni și picioare mari de caro se jena, nici nu părea tânără, deși avea numai 19 ani. Alături de ea, Lică, subțirel, sprinten, cu figura plăcută, cu ochii vioi de veveriță, părul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
dacă baba iubea pe duduia, trebuia să iubească și pe cei din jurul dumneaei. - Iacătă ... că ... nu-i așa! răcnise bătrâna țigancă, ridicând mâinile în sus. Sia, în adevăr, se așezase în pat ca să nu fie nevoită să îngrijească pe Lina. Cit despre afacerile sentimentale ale lui Rim, ele nu erau în acel moment chiar pe placul lui, cum zicea baba. Rim cunoștea o fază nouă de necazuri și nedumeriri. Docilitatea domnișoarei Sia se transformase iar brusc în toane rele. O enigmă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
situația. Era cu neputință să nu-i răspundă și era cu neputință să n-o invite, când grație ei dobândise pe Marcian pentru concert. Consultase ca de obicei pe Drăgănescu și bărbatul ei aprobase cu atât mai mult zel, cu cit avea ocazie să repare unele rezerve pe care le arătase cândva asupra lui Maxențiu. Elena, cu o etichetă cordială, adresase Adei mulțumirile lui Bach pentru participarea maestrului Marcian și invitase pe camarada ei, împreună cu prințul Maxențiu, la joile muzicale. Era
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
fi ales-o dinadins să-i fie fată vitregă. Acum chiar, când știa, căuta să uite nota asta caracteristică. Nu putea schimba împrejurările ce-i procurase ocazia fericită și, ca un om cu spirit larg, științific primea împrejurarea așa cum venise. Cit despre Sia, nu simțea nici o legătură de "cucoana", și în bărbatul unei mame, pe care n-o identifica bine, nu vedea decât pe ,,moșu" ca unealtă de beneficii și de răzbunări. Flirtul, din care se prelinge elixirul incestuos, tonicul pentru
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
fără de mustață mică, cu desenul gurii liber de umbră, cu gropița pe care o dezmierda vârful castaniu al mustății schimbată în dungă. Lică, fără bucla pe frunte, tuns scurt; Lică, prelucrat treptat de progres, de frizer, și de atâta suferință cit putea încape în el. In biserică, după stâlp, Lică, deși niciodată nu-și aducea aminte, își amintise: copilul luat în birjă ca un pachet, doicile la mahala, fata târâtă apoi pretutindeni de mână, legată de traiul lui vagabond ... Și mai
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]