1,628 matches
-
îi spune: "Veniți de departe, doamnă..." De departe? Deci, nu de la etajul trei? Nimic de înțeles. Dar vocea îi e prea slabă, vorbește cu dificultate, și, atunci, de departe sau de aproape... I se aplică pe ureche un soi de clește, care face clic! Și i se citește temperatura. Pentru tensiune, i se pune o brasardă. Asta i-o amintește pe Clementina strângând-o de braț, deasupra cotului, ca să-i arate ce forță are. Mincinosul ăsta de doctor Sinus, care se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
culă de la Măldărești l-a decepționat pe prinț, căci se aștepta la ceva mai impozant. Doamna Duca ne-a reținut la un prînz simplu, dar care s-a prelungit peste ora fixată. Taciturnul prinț, căruia eu îi scoteam cuvintele cu cleștele, se lungise la vorbă și devenise galant și prevenitor. 46 Garda de Fier, după marșul pe străzile Bucureștiului, cu cadavrele lui Moța și Marin, devenise cu fiecare zi ce trecea mai agresivă. Crease cîmpuri militare retranșate la casa verde la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
m-a rugat el. Bucuroasă, mi-am îndeplinit cu brio misiunea. Pe hat am făcut un foc, care scotea scântei, fiind un pic de vânt. Am revenit apoi la pârâu și m-am minunat. În iarbă foșneau câțiva raci cu cleștele larg deschise și niște pești de mărimea unei palme. M-am minunat și i-am zis tatei c-aveam destui pentru astăzi, să vină să-i frigem. A ieșit din apă, s-a îmbrăcat în grabă și m-a pus
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sucală), pe scândura de șezut. Când mama a venit din grajd, de la vite, nici n-am auzit-o intrând. Eram prea preocupată cu "toaca". Am continuat până când mama a priceput ce fac. A luat țevile și mi-a dat câteva clește peste spate, spunându-mi că-mi arată ea îndată "toacă". M-a pus la făcut țevi pentru pânza în patru ițe, ce-o avea în stative. Seara am încercat "toaca" în pragul de la bucătăria de vară și la grajd. Tata
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de groază, către golul care se ghicea acolo‚ la câteva sute de pași distanță. Auzea din ce În ce mai distinct răsuflarea lui zgomotoasă. Când fu destul de aproape, se destinse ca o săgeată eliberată din arc și brațele lui musculoase prinseră ca Într-un clește gâtul Încordat și plin de spumă al calului, atârnând de el cu toată greutatea corpului. Își simți picioarele târându-se prin iarba udă și brațele prinse Într-o durere ascuțită, ca și cum cineva i le-ar fi smuls din umăr. Calul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Întoarse calul și se năpusti pe urmele fugarului. Simeon se lăsă să alunece din brad tocmai În clipa În care acesta ajunse sub el, Încercând să ghicească prin lumina tulbure a zorilor Încotro o luase fugarul. Două mâini ca niște clește de oțel Îi cuprinseră grumajii. „Să nu-l omor“, Își spuse Simeon. „E singurul care a fost ceva mai omenos cu mine.“ Dar mâinile lui Își făcură prea bine datoria. Omul se Înmuie ca o cârpă, prelingându-se din șa
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
să te zdrobesc Încă dinainte, să te strivesc cu mâinile goale! De data asta nu-mi mai scapi! Eglord ridică sabia să se apere, dar brațul de fier al cerșetorului i-l prinsese deja pe-al lui ca Într-un clește. Se auzi un pârâit și sabia Îi scăpă din mâna care atârna ca o zdreanță. — Ar trebui să-ți sfărâm fiecare os pe rând, unul după altul. Dar nu vreau să-mi murdăresc mâinile. Vederea ta mă Îngrețoșează! Nu aici
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
întreagă fără mâncare, cu creion și hârtie. Pentru că nu s-a atins de ele, seara a fost iarăși bătut la cap, la piept, cu picioarele în abdomen, i-au sucit mâinile până la trosnirea oaselor și i-au strâns degetele între clește. Avădanei a recunoscut de față cu el că declarațiile sale vor fi verificate de organele abilitate, însă Maxim nu s-a lăsat intimidat și, fiind presat să dea declarații, a inventat nume și persoane. A recunoscut după două luni că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să ajungi? - l-a întrebat arătarea aceea fioroasă, cu o voce, dintr-o dată, umană și caldă. Orice urmă de teamă, teama aceea înfricoșătoare determinată de neputința de a-ți fi propriul tău stăpân, dispăru. Gheața, ce-i strânsese ca un clește inima, determinând un puls nebun prin toate vasele de sânge, se topi. Fără nicio urmă de prudență, mărturisi de bunăvoie totul: cum se numește, de ce se ferește de autorități, unde-l așteaptă părinții. - Părinții mei mă așteaptă la hotelul X
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Cântece” din colecția P. Jitariu; „Însemnătatea laptelui pentru hrana gospodarului”; Chiot către cei cu plugul (Poezie) de Vasile Militaru; „Mărțișor” din colecția P. Jitariu; „Ion Creangă”; „Amintiri din copilărie” de I. Creangă; „Mărgărit bețivul” de Jean Bart; „Cântec” (poezie populară); „Clește ține-l, ciocan dă-i” de Leca Morariu; Ghicitori; „Frunză verde peliniță (melodie populară) din colecția Alexandru Voevidca; „Sempacă doi dușmani” de I. Agârbiceanu; „Însemnări relative la comuna Sucevița, județul Rădăuți” de T. Sireteanu; „Deale lui Nastratin Hogea” culegeri de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dinții și măselele cu pumnii sau cu bocancul (metoda Țurcanu); îți smulgeau mustățile; îți smulgeau părul din cap cu ajutorul unui nasture prins de o ață; îți striveau pe rînd fiecare falangă a degetelor de la mîini și de la picioare cu un clește de lemn; îți ardeau cu țigara părți ale corpului, mai ales fesele. Era înjosită, batjocorită demnitatea umană: erai vopsit pe față cu pastă de dinți sau cremă de ghete, ți se punea un colac de WC în gît și erai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
impecabil: Cască gura! Saltă coaiele! Întoarce-te cu spatele! Apleacă-te! Crăcănează picioarele! Asta era. Totuși, percheziția încă nu se terminase. A luat pantofii, unul cîte unul, i-a întors cu talpa în sus, i-a scuturat și, cu un clește lucios, pe care l-a căutat îndelung printre dosare, le-a smuls blacheurile, cu destulă dificultate. Era plutonier, nu cizmar. Pe urmă s-a apucat să controleze îmbrăcămintea...". În celulă, în tot timpul anchetei, va coabita cu moș Alexa Pop
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Păi, și ce să-i spun ? ! — Gata, știu, știu ! Mamutule, fugi tu repede la colț și fă rost de un trandafir roșu ! Unul proaspăt înflorit. Dar Mamutu’ nu auzea și nu vedea nimic, toate simțurile lui se prinseseră ca un clește de umerii slabi care se vedeau puțin printre valurile de păr negru și lucios ce îi acopereau. — Mamutule, n-auzi, țipă Pribeagu la el, fugi de ia un trandafir ! — Mai încet... s-a încruntat Cristi. — De ce ? Crezi c-o să murim
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de iute „semnul moral”, de fapt „conținându-l” ab initio! Miracolul plenar și, uneori, insuportabil al Viului, al lui Onthos! L-am „văzut” cu atâta putere, cu atâta „acuitate intim profetică” pe „viitorul Nichita” În persoana acelui Mitia prins În cleștele grandorii și exuberanței insuportabile a caracterului său și „judecata rațională, publică”, de bun-simț, Încât mi s-a părut că aiurez, că am o „viziune” - ceea ce era adevărat, dar... ce fel de viziune, a viitorului unui caracter, atât de apropiat, de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
anii ‛70 care se încăpățâna să supraviețuiască și cu care îmi făcuse legătura unul din studenții mei. Supraponderal, cărunt, cu plete și cizme din piele de șarpe și un tatuaj cu un scorpion neamenițător (zâmbea și ținea o Corona în clește) pe un antebraț acoperit de eczema cauzată de folosirea repetată a acelor nesterilizate, era diametral opus celorlalți dealeri de droguri din Manhattan: zvelți, sobri, arătoși, în costume Paul Smith la trei nasturi, intenționând să „pătrundă“ în industria filmului. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Mediteranei pluraliste, confluențelor spirituale, solidarității în rugăciunea comună, vor fi din ce în ce mai poetice sau mai obscene, după gusturi. În imediat, Occidentul nu-i mai puțin periculos pentru ei decât islamul, acestea sunt cele două puteri care-i țin ca într-un clește. Mai mult de jumătate dintre creștinii din Irak și-au părăsit deja țara, cealaltă jumătate e pe drum. În istoria creștinismului oriental, după genocidul armenilor, va trebui citată invazia americană în Mesopotamia. Lumea musulmană îi alungă pe creștini pentru că îi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
imorale dintre un prinț și o prințesă (interdicția va fi curând abrogată). Proteste generale. Vă dați seama? Integriștii sunt puternici. Și cu ei trebuie să guvernăm. Asemeni tuturor liberalilor secularizați, asemeni creștinilor arabi, și el se simte prins într-un clește. Încadrat de "ultra" și la dreapta și la stânga. De la israelieni, de la guvernanții lor, vreau să zic, nu mai aștept mare lucru. Dar sunteți totuși gata să stați de vorbă cu ei... Ce-aș putea face altceva? Un strigăt ce se
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
comedii toate de se tăvălesc de râs cucoanele. Tinerii joacă, parcă-s purtați de vârtejuri, joacă de nu mai pot, gâfâie și-s numai pic de apă; iar lăutarii țipă din scripci ca niște nenorociți cărora li se scot, cu clește de fierar măselele... Mă întorc în tabără cu cumătrul Zaharescu prin întunerecul slăbit al ceasului dinnaintea zorilor. Regimentele de artilerie și cavalerie duc caii la apă. Sus cerul cenușiu stă gata să ploae. O pâclă nevăzută se râdică încet-încet; dinspre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să vadă satul, și deatuncea ziua aceia se sărbătorește. Bogdan se duce la o mănăstire în munții Neamțului, acolo, la o prisacă, vorbește c-un călugăr, care-i povestea, pe când era el copil, bătălia dela Războeni. Scoate o măsea cu cleștele. Urmărirea boerilor pe care Jderii i-au prins și i-au adus la Vaslui. Iarnă grozavă. Viscol. Ger mare. Sănii. Ape înghețate. Pe când în iarna 1475 a fost moloșag Podul Înalt. Bătrânul Nechifor Căliman cu unii din feciorii lui Strâmbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tot așa într-o crăpătură și caseta îți dă voie s-o închizi și s-o încui. Vrai bomboane, este automat de bomboane. Vrai să repari un ceas, un stilo, numaidecât găsești un meșter cu un ciocănel și cu un clește. Aici toți sunt meșteri, știu să învârtă șuruburi, să dezbată, să așeze din nou. Fabricele lor fac toate câte îi trebuiesc omului civilizat și unele care, la dreptul vorbind, nu i-ar trebui. Cuțit de curățit portocale, cuțit strâmb de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și a fost nevoie ca Mihail de Gerend să aducă martori care au arătat că cei doi muriseră în timpul luptelor din Moldova. Românii Alador și Nicolau din Visacna au fost purtați prin oraș, smulgându-li-se bucăți de carne cu cleștele înroșit în foc, fiind decapitați până la urmă. Au avut loc și alte represalii, mulți dintre nobilii din Transilvania, care participaseră la răscoala din 1467, refugiindu-se în Polonia. Maramureșanul Coroi din Oncești, la 12 km mai jos de Sighet, pentru că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
organizarea flotei și a oastei de uscat n-aveau să servească la ceva. Dacă nu se putea porni împotriva Moldovei, a fost alcătuit în grabă planul aservirii țărmului din nordul Mării Negre, cu scopul de a strânge și mai mult în clește Moldova. Cucerirea țărmului nordic al Mării Negre proiectată de turci afectează, în cel mai înalt grad, interesele economice ale Moldovei. Comerțul dintre Europa occidentală și Asia se făcea în parte prin Mediterana, Siria și Egipt. Alte drumuri comerciale dirijau comerțul Occidentului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Tudor Pamfile revelează audienței sensul regionalismului: „cel fecior de împărat trebuie să fi fost mare zăcaș. Că ce-i șperla, decât jăraticul focului potolit și cum să se cheme cel care stă pururi în vatra focului, vânturându-i cenușa cu cleștele decât Șperlă!”. Pe primul palier al semnificației, cenușa reprezintă „din punct de vedere antropocentric cadavrul, reziduu al trupului după ce s-a stins în el focul vieții”. Aici însă, stadiul epuizat aparține lumii ordonate, vitalitatea s-a răscopt și, în absența
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acoliții săi, nu ar fi fost posibilă fără implicarea masivă, financiară, militară și politică, a Germaniei. Colaborarea sovieto-germană s-a extins în aproape toate domeniile vieții publice. Consecințele pentru soarta războiului, pentru aliații Rusiei, au fost dezastruoase. 3. Românii în cleștele ruso-turc Misiunea lăsată urmașilor săi de Petru cel Mare, pe planul extinderii teritoriale a Imperiului rus, privea în mod direct Principatele Române. Dacă amenințarea puterii otomane la Dunăre, stăvilită cu mari eforturi, fusese în cele din urmă ostoită prin Capitulațiile
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de suprafață, cu vetre deschise, și se ocupau cu agricultura, cu creșterea vitelor, cultura viței-de-vie și țesutul. În cetatea geto-dacică (dava) de la Bunești-Averești, au fost descoperite două depozite de unelte de fier, ce conțineau: topoare, seceri, dălți, săpăligi, cuțite, dornuri, clești pentru forjă, tipsii de forjă, brăzdare de plug, numeroase unelte pentru prelucrarea bijuteriilor. Amforele grecești descoperite în așezarea getică de la Curteni (sfârșitul secolului al VI-lea - începutul secolului al V-lea î. Hr.) dovedesc faptul că uniunile de triburi ale geților
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]