1,626 matches
-
pui în par, ori să le lași nespă late, că n-ai noroc la pui. Cînd clocesc paseri, nu se coc ouăle învălite cu cenușă, că se înăbușă mulți pui în ouăle de sub cloșcă. Cînd bate vînt, nu se pune cloșcă, că ies ouăle limpezi. Ca să-ți cadă găinile la cloceală, caută o potcoavă ce cade de la cai pe drumuri și o pune în cuibul găinilor. La ajunurile Bobotezei și Crăciunului, se pun cîteva grăunțe de popușoi sub așternutul și în locul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cadă găinile la cloceală, caută o potcoavă ce cade de la cai pe drumuri și o pune în cuibul găinilor. La ajunurile Bobotezei și Crăciunului, se pun cîteva grăunțe de popușoi sub așternutul și în locul unde are să șadă popa, ca să șadă cloștele vara; dacă popa nu șede, cînd iese, pe furiș îl petrece cu cociorva* și se pune femeia de casă în acel loc. Venind preotul la Crăciun sau Bobotează în casele creștinilor, este rugat de gospodine să șadă puțin, crezîndu-se că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu șede, cînd iese, pe furiș îl petrece cu cociorva* și se pune femeia de casă în acel loc. Venind preotul la Crăciun sau Bobotează în casele creștinilor, este rugat de gospodine să șadă puțin, crezîndu-se că apoi vor ședea cloștele în primăvară. Pe patul unde șede popa la ajun, se pun sub așternut grăunțe pe care le dă la cloște, ca să nu înădușe puii. La Ajunul Crăciunului, care se scoală mai de noapte să ia o poală de paie cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
preotul la Crăciun sau Bobotează în casele creștinilor, este rugat de gospodine să șadă puțin, crezîndu-se că apoi vor ședea cloștele în primăvară. Pe patul unde șede popa la ajun, se pun sub așternut grăunțe pe care le dă la cloște, ca să nu înădușe puii. La Ajunul Crăciunului, care se scoală mai de noapte să ia o poală de paie cu ochii închiși din stratul porcilor și să le aducă în casă, apoi să șază pe ele; e bine pentru clocitul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le aducă în casă, apoi să șază pe ele; e bine pentru clocitul ouălor în timpul verii. Se crede că, așezîndu-se la ajunul Bobotezei la masă, după aceea nu este bine a se mai codi prin casă făcînd treabă, c-apoi cloștele nu vor ședea pe ouă, ci se vor tot scula. Cojile în care au stat puii nu se leapădă, ci se strîng toate pe un băț și se pun sub streșina casei, că pe urmă, dacă nu faci așa, puii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe ouă, ci se vor tot scula. Cojile în care au stat puii nu se leapădă, ci se strîng toate pe un băț și se pun sub streșina casei, că pe urmă, dacă nu faci așa, puii se răzlețesc de cloșcă. Dumineca cloșcă nu se pune, că ies pui monștri. De multe ori, femeile sînt silite să muncească în sărbători: să coase, să lipească cu lut, bă rbații să dea borte cu sfredelul etc. Pentru aceasta ies puii din cloșcă urîți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ci se vor tot scula. Cojile în care au stat puii nu se leapădă, ci se strîng toate pe un băț și se pun sub streșina casei, că pe urmă, dacă nu faci așa, puii se răzlețesc de cloșcă. Dumineca cloșcă nu se pune, că ies pui monștri. De multe ori, femeile sînt silite să muncească în sărbători: să coase, să lipească cu lut, bă rbații să dea borte cu sfredelul etc. Pentru aceasta ies puii din cloșcă urîți. Ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de cloșcă. Dumineca cloșcă nu se pune, că ies pui monștri. De multe ori, femeile sînt silite să muncească în sărbători: să coase, să lipească cu lut, bă rbații să dea borte cu sfredelul etc. Pentru aceasta ies puii din cloșcă urîți. Ca să nu se întîmple, se lipește, se coase, se dă borte cu sfredelul în prima zi de Crăciun. Să nu învălești focul cînd ai vreo găină cloșcă, căci mor puii. Dacă vrei să-ți scoată cloșca mai mulți cocoși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rbații să dea borte cu sfredelul etc. Pentru aceasta ies puii din cloșcă urîți. Ca să nu se întîmple, se lipește, se coase, se dă borte cu sfredelul în prima zi de Crăciun. Să nu învălești focul cînd ai vreo găină cloșcă, căci mor puii. Dacă vrei să-ți scoată cloșca mai mulți cocoși printre pui, să ți-o așeze pe ouă un băiet în norocul lui; dacă vrei să-ți scoată puice, să ți-o puie o fată. Cînd pui cloșcă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ies puii din cloșcă urîți. Ca să nu se întîmple, se lipește, se coase, se dă borte cu sfredelul în prima zi de Crăciun. Să nu învălești focul cînd ai vreo găină cloșcă, căci mor puii. Dacă vrei să-ți scoată cloșca mai mulți cocoși printre pui, să ți-o așeze pe ouă un băiet în norocul lui; dacă vrei să-ți scoată puice, să ți-o puie o fată. Cînd pui cloșcă, să stropești ouăle cu apă sfințită și să pui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cloșcă, căci mor puii. Dacă vrei să-ți scoată cloșca mai mulți cocoși printre pui, să ți-o așeze pe ouă un băiet în norocul lui; dacă vrei să-ți scoată puice, să ți-o puie o fată. Cînd pui cloșcă, să stropești ouăle cu apă sfințită și să pui cîteva fire de iarbă verde peste ele, ca să atragă puii, să iasă toți din ouă. Cînd femeia pune cloșcă pe ouă, să nu meargă nimeni la casă, că va duce cioara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să-ți scoată puice, să ți-o puie o fată. Cînd pui cloșcă, să stropești ouăle cu apă sfințită și să pui cîteva fire de iarbă verde peste ele, ca să atragă puii, să iasă toți din ouă. Cînd femeia pune cloșcă pe ouă, să nu meargă nimeni la casă, că va duce cioara puii. După ce cloșca a scos puii, să-i duci în grădină cu oborocu’ acoperit și să-i leși, căci numai așa uliul n-are să-i vadă. Cloșcă (constelație
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ouăle cu apă sfințită și să pui cîteva fire de iarbă verde peste ele, ca să atragă puii, să iasă toți din ouă. Cînd femeia pune cloșcă pe ouă, să nu meargă nimeni la casă, că va duce cioara puii. După ce cloșca a scos puii, să-i duci în grădină cu oborocu’ acoperit și să-i leși, căci numai așa uliul n-are să-i vadă. Cloșcă (constelație) în noaptea de Drăgaică, dacă păzești cloța [cloșca] cînd iasă pe cer, gă sești de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pune cloșcă pe ouă, să nu meargă nimeni la casă, că va duce cioara puii. După ce cloșca a scos puii, să-i duci în grădină cu oborocu’ acoperit și să-i leși, căci numai așa uliul n-are să-i vadă. Cloșcă (constelație) în noaptea de Drăgaică, dacă păzești cloța [cloșca] cînd iasă pe cer, gă sești de trei ori bani. Așa, cînd stai noaptea de pîndești, vezi ieșind cîte un pui, cîte un pui, și tot mereu, pînă iasă toți doisprezece
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă, că va duce cioara puii. După ce cloșca a scos puii, să-i duci în grădină cu oborocu’ acoperit și să-i leși, căci numai așa uliul n-are să-i vadă. Cloșcă (constelație) în noaptea de Drăgaică, dacă păzești cloța [cloșca] cînd iasă pe cer, gă sești de trei ori bani. Așa, cînd stai noaptea de pîndești, vezi ieșind cîte un pui, cîte un pui, și tot mereu, pînă iasă toți doisprezece, și joacă, joacă împrejurul mă-sii. Așa o prinzi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la rohmani, care apoi trăiesc dintr-însele. Cojile de ouă de la găinile ce scot pui le dai afară toate odată, nu pe rînd. Cojile de ouă nu se aruncă în foc, crezîndu-se că apoi ar pieri puii din ouăle de sub cloște; după alții, că din cenușa lor naște pecinginea. Strînge cojile de ouă ce rămîn pe cale în ziua de Sfintele Paști, că, Doamne, de multe leacuri sînt bune. Cojile de ouă din care au ieșit puii se strîng la un loc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ziua de Sfintele Paști, că, Doamne, de multe leacuri sînt bune. Cojile de ouă din care au ieșit puii se strîng la un loc și apoi se aruncă afară, crezînd că se vor ținea puii la un loc. Ouăle de sub cloșcă să fie în număr fără soț: 19, 21, 13ă (Gh.F.C.) Ouăle mici de găină nu sînt semn bun. (Gh.F.C.) Dacă arunci coji de ou în foc, faci bube. (Gh.F.C.) Pagubă Mălai să nu dai împrumut, căci ai pagube. La lăsările
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că-ți mor de boală ori îți pier. Nu e dat femeilor creștine să taie paseri, căci ar fi și ele ca femeile nebotezate. Ca să trăiască puii de paseri lunateci, adică puși și scoși în aceeași lună, cînd se pune cloșca, să se puie în cuibul ei surcele cîte ouă sînt și o legătură mică cu mei, și, după ce ies puii, să le dea din acel mei să mănînce sau să se puie într-un ciur cu atîtea surcele cîți pui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
al pînzei, ajung la două palme de ițe, pînza se taie; se pun băieții cu pîntecele pe sulul de dinapoi și femeia începe să taie pe dinaintea ițelor, zicînd: „Nu tai pînză, dar tai rastul* copiilor“ de trei ori. Rață Cînd cloșca scoate vreun pui sau boboc de rață cu două ca pete sau cu patru picioare e rău de moarte. Rață să nu dai de pomană, căci nu mănîncă morții. Dacă rața clocește, apoi casa stăpînilor săi, peste puțină vreme, va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de reprezentări sociale și clișee. Și aici, imaginea rezultată este una negativă, răzvrătirea românilor integrându-se În imaginarul social ca Lumea sălbatică a lui Horea XE "Horea" , Al cărei preț a fost Însă bine plătit De către Horea XE "Horea" și Cloșca, după cum versifică În manualul său pentru școlile primare Kőváry László XE "László" . Prin intermediul unor asemenea lucrări, tradiția nobiliară „oficială”, ca și memoria colectivă terifiată de atrocitățile răscoalei se Încorporează la nivelul unei culturi naționale moderne, propagată prin școală. În fine
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fel ca Dimitrie Cantemir), locurile de vârf fiind atribuite anonimilor lideri ai "luptelor de clasă", de la răscoalele dacilor la cea de la Bobîlna, sau unor personalități istorice ca Doja (un secui, de altfel), transformând răscoala de la 1514 în război țărănesc, Horea, Cloșca, Crișan, Tudor Vladimirescu (cu accentul deplasat dinspre opțiunea națională spre cea socială) și mai ales Bălcescu (considerat model absolut și cap al revoluției de la 1848, afirmație cu care majoritatea istoricilor competenți nu sunt de acord), promovat în literatură (Camil Petrescu
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
colaborare cu F. Revaz • Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau În curs de apariție: Semiotica discursului narativ, Marina Mureșanu Ionescu Textele: tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BRAȘOV Librăria George Coșbuc, str. Republicii nr. 29, tel. 0268/477309 BUCUREȘTI Librăria NOI, Bd. N. Bălcescu, nr. 18, tel. 021/3102528 Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Bank, World Development Report. Z, 1990. "To the Stalin Mausoleum", Daedalus, 119, 1, 295-344. Zakaria, Fareed, 1997. "The Rise of Illiberal Democracy", Foreign Affairs, 76, 6, 22-43. Librării în care puteți găsi cărțile colecției Civitas ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BACĂU Librăria Glissando, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 8, tel. 0234/186677 BRAȘOV Librăria Șt. O. Iosif, str. Mureșenilor nr.14, tel. 0268/477799 Librăria George Coșbuc, str.
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz • Textele. Tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam În curs de apariție: Pragmatica discursului, Anne Reboul și Jacques Moeschler LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BRAȘOV Librăria George Coșbuc, str. Republicii nr. 29, tel. 0268/477309 BUCUREȘTI Librăria NOI, Bd. N. Bălcescu, nr. 18, tel. 021/3102528 Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
consecințele atașamentului său față de regimul anterior: arestat și anchetat, suferă rigorile întemnițării în închisorile comuniste. Reabilitat, își reia activitatea, concentrându-se mai ales asupra unor proiecte de proză ficțional-documentară; romanul său în două volume despre răscoala de sub conducerea lui Horea, Cloșca și Crișan, Reisigfeuer, a apărut în românește cu titlul Pârjolul. De asemenea, scrie numeroase eseuri, cronici plastice (transpuse și în română) și, concomitent, traduce din și în limba germană. În 1962 devine membru corespondent al Academiei Artelor din Berlin (RDG
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]