1,273 matches
-
cu anii. Dintre toate iluziile, cea a prieteniei a rezistat cel mai mult. Florin Iaru Mai toate cronicile pe care le-a avut în presa literară prima carte a lui Florin Iaru acreditau imaginea unui sentimental disimulat, un soi de clovn trist, un suflet candriu în stare de gingășii și cruzimi deopotrivă de mari. Toată harababura de obiecte cotidiene, de citate din clasici (cu preferință pentru pașoptiști), de dialoguri nichi-tastănesciene și nu prea, de ironie și sarcasm - frați siamezi adoptați de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
pierzi un dinte? / cum e să te bați? / cum e să faci dragoste cu mine?" Spiritul jucăuș, ironic și parodic al acestei poezii nu trebuie să ne inducă însă în eroare. Doar copiii pot crede în veselia tălâmbă de pe fața clovnului. Asemenea altor fantaști ai poeziei moderne, cu care nu îl compar valoric, ci doar taxinomic, precum Lautreamont sau (iarăși) Rimbaud, Gherguț pare uneori animat, sub glazura eroi-comică a versurilor, de o fioroasă nefericire, de un urât existențial ce se exprimă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
șase în scaunele mele. / Sânt cel mai mare frizer din lume. / Și nu regret nimic". Reversul harului său este însă singurătatea și nefericirea. Căci Nea Gică nu este numai un personaj de desen animat. El este și o mască de clovn trist. Prin tot poemul, printre nenumărate mici detalii de o poezie sclipitoare, suflă un aer înghețat de singurătate. O nevoie disperată de dragoste, reprimată inițial și tot mai acută spre sfârșit însoțește "victoriile" profesionale ale artistului frizeriei. în cartea lui
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Tendința limbajului de a deveni mască este evidentă. Poetul e un mim ciudat, care inventează ceea ce imită și, într-un teatru populat cu propriile măști, nu își mai găsește locul. Fantoșe grotești, ca în filmele lui Fellini (ori semănând cu clovnii lui Rouault), îl asediază și îl hărțuiesc din toate părțile. El este creatorul limitat de propria lui creație, pentru că aceasta are niște resorturi tainice care îi sporesc agresivitatea peste limitele suportabile. "Școlarul Durerii" nu poate decât să strige: Unde sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
În mintea unui smintit. Se convinse că e musai, atît pentru propria-i onoare, cît și pentru Însăși țara lui, să devină cavaler rătăcitor.” Feriți-vă de Cavalerul Tristei Figuri : lipsit de uzul rațiunii, Încăpățînat, cu aer și gesturi de clovn, naiv pînă la orbire, idealist pînă la grotesc - și cine e ăsta, dacă nu eu, prezentat scurt și cuprinzător ? Adevărul e că n-am fost niciodată prea Întreg la cap. Doar că eu nu mă năpustesc asupra morilor de vînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de huiduieli și perne grele.) Mă descurc mai bine la replicile În care Macbeth vorbește despre faptul că viața e o poveste spusă de un idiot, și care nu Înseamnă nimic : cîteva chițăituri jalnice se potrivesc destul de bine aici. Ce clovn penibil ! RÎd, ca să nu plîng - un alt lucru pe care nu-l pot face, desigur. Ce-i drept, nici de rîs nu pot să rîd, decît În capul meu, acolo unde e mai dureros decît orice lacrimă. În perioada explorării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mă tratase Întotdeauna cu indiferență absolută, m-a enervat enorm să-l văd așa. În mintea mea, am lipit alături de numele lui cuvintele RIDICOL și VIAȚĂ. Dar ce cuvinte am lipit lîngă propriul meu nume ? CÎnd eram la pămînt, scriam CLOVN GROTESC și chiar ȘOBOLAN, Însă cînd eram optimist - ceea ce se Întîmpla adesea pe vremea aia - scriam OM DE AFACERI. Cărțile erau afacerea mea - consumul și schimbul de cărți. Stăteam cocoțat În Balcon sau În Balon și studiam acest domeniu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
eram ca plastilina În mîna lui. Mă putea transforma În orice dorea și, În curînd, mi-a fost dureros de limpede că, atunci cînd mă privea, tot ce vedea era un animăluț simpatic, care se dă În stambă ca un clovn și pe care nu-l duce prea tare capul, un soi de cățel de talie minusculă, cu incisivi ceva mai proeminenți. N-avea nici cel mai mic habar cum sînt eu cu adevărat, că sînt de fapt un geniu cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
poliție pentru depășirea vitezei regulamentare și ghici cine era În mașină, era Ellen Brunson semn de exclamare semn de exclamare”). Și, curînd, plîngeau de mama focului cu toții, pînă și Regele, cu colțurile gurii mari lăsate În jos. Arăta ca un clovn trist. Și mama continua să citească În timp ce plîngea, ceea ce făcea totul și mai insuportabil. Nimic din lucrurile lui Jerry nu-i făcuse să plîngă, nici măcar biata lui rufărie de corp ruptă și În mod sigur nici caietele lui penibile, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
s-a auzit mai tare, transformîndu-se Într-un ritm lent de swing, cu multe alămuri. — Uite, asta e pentru tine, a zis. Mi-a Întins o cutie de floricele. Cutia era roșu cu alb și pe ea era poza unui clovn, și din pălăria lui erupea un gheizer de floricele. Și a Început să danseze acolo, În mijlocul vechii odăi a lui Jerry. N-o văzusem niciodată dansînd așa, decît poate uneori În mintea mea. Era genul de dans fără pași clari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
și sigură pe sine. Dar trag draperiile și aprind veioza, căci viața n-are nimic de-a face cu artificiul paginilor din fața mea, care trebuie exaltat și apărat. Când mergeam la circ, în copilărie, nu-mi plăceau nici animalele, nici clovnii, dar o anumită nuanță fugară de mov-purpuriu, de ver-zui-fulgerător-albastru-intens de pe rochia plină de paiete a vreunei călărețe sau trapeziste mă înnebunea, mă copleșea cu un deliciu sumbru, o topire a oaselor în culoare. Colecționam poleieli de ciocolată tot pentru nuanțele
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
tot timpul după curul ăleia de biologie..." Directorul atinse un climax olimpian: "Plecați de-aici! Nesimțiților! Plecați, să nu vă mai văd!" La care lunganul și tipa au avut un moment extraordinar: cu niște mutre exagerat de jalnice, ca de clovni albi, arlechinul și colombina, au pornit spre ieșire, tîrîndu-și picioarele și aruncând priviri "disperate" înapoi. în spatele directorului 90 tipul s-a îndreptat și, dominîndu-l cu două capete, s-a prefăcut că-l mângâie pe chelie. O profă, care stătea cu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
morcovi și își curăță gâtlejul cu trosneala Pringsheim. — Nu-i așa că-s îngrozitori toți ăștia? întrebă Sally la auzul zbieretelor și râsetelor care veneau din colțul grădinii, de lângă grătar. Wilt ridică privirea. — Adevărul e că sunt, zise el. Cine-i clovnul cu suspensor? — Ăla-i Gaskell. E așa de copilăros! îi place să se distreze cu tot felul de lucruri. în State era înnebunit să urce pe platforma locomotivelor și mergea la rodeouri, iar Crăciunul trecut a insistat să se îmbrace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
și a disprețului de sine. Fusese făcut să pară prostălău, pervers și nătâng în fața unor oameni pe care-i disprețuia. Cei doi Pringsheim și gașca lor reprezentau tot ce ura el mai mult: artificiali, prefăcuți, afectați, formau un circ de clovni intelectuali al căror comportament ridicol nici măcar nu avea calitatea propriei sale bufonerii - căci el măcar fusese autentic. Ei nu puseseră în scenă decât o biată parodie a distracției. Râdeau ca să se audă râzând și exhibau o senzualitate care nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
destul de reușit a fost momentul Live, propus și regizat de Bogdan Georgescu. Simularea unei ședințe a Parlamentului fix în parc, alături de grupurile discriminate. Utilizând tehnologiile actuale ale reprezentării (o cameră filma participanții și-i proiecta pe un ecran), dar și clovnii pe post de „autorități“, pentru a semnaliza derizoriul deciziei politice în raport cu gravitatea problemelor, show-ul interactiv, cu mici accente patetice, a deschis o platformă de expresie pentru diferiți excluși. Cinci regizori au ieșit din teatru pentru a reduce diferențele Celelalte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
în piept: "Tarzan." Apoi se lovi pe ea: "Jane." Apoi iar: "Tarzan." "Jane." "Tarzan." "Jane." Eu râdeam așa cum fac de obicei, fără zgomot, înecîndu-mă. Urangutanul roșu, cu labele lungi ca ale lui Popeye Marinarul, avea însă o față melancolică de clovn alb, amorezat sans espoir de-o Colombină sortită altcuiva. Apoi însă ne trecu cheful de râs. Intraserăm într-o sală rotundă, care încerca să prezinte procesul ontogenezei, mai întîi paralel, la pești, reptile, păsări și mamifere, apoi la om. Pe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
febră musculară de la pedalat prin Oldenburg, la taclale cu participanții la protestul de la Hiligendamm împotriva globalizării și a Summitului G8, la chef cu studențimea exchange-internațională, la frecat menta în cafeneaua universitară, la făcut autostopul pe Internet și la plimbat cu clovni prin Köln. Salutări din vacanță (varianta mixată)! Deutsche Dharma De fiecare dată când încep să mă trăsnească trăirile Zen, îmi dau seama că am nevoie de bani. Am chef să fac o grămadă de chestii mărețe, captez tot felul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
s-a rătăcit, a fost omorât sau sechestrat, nici o ediție nu s-ar fi terminat, și toată șandramaua asta s-ar fi dus de râpă de mult. Ăsta nu-i decât un circ enorm și tu știi că la circ clovnii trebuie să facă publicul să râdă chiar dacă vin de la înmormântarea propriei lor mame. Dar nenorociții ăștia ar putea să moară... — Știu. Și Alex știe, dar mai știe că la anul nimeni n-o să-și aducă aminte de ei și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
deșertului, cu toate că o fac cu ajutorul unui GPS conectat la un satelit artificial. Își căută mica pipă și începu s-o umple liniștit, apoi adăugă: — Dacă a treia parte din nebunii ăștia n-ar ajunge la finiș, circul ar rămâne fără clovni. Iar noi, fără slujbă? Mă rog, tu ai spus-o... Știu că în luna asta câștigi mai mult decât în tot restul anului... Sau mă înșel? Ajunseră împreună la elicopter și Nené Dupré scoase din cabină două beri reci, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
văzut lucrurile în felul ăsta. — Păi, cred că e momentul ca cineva să vadă lucrurile așa cum sunt în realitate. Adesea se fac glume, spunându-se că raliul e un circ, dar, la drept vorbind, nu este un circ nevinovatul cu clovni și acrobați, ci un adevărat „circ roman“, unde împărații au fost înlocuiți de camerele de televiziune, leii care rag cu mașinile care gonesc, gladiatorii cu piloții ce-și riscă viața luându-se la întrecere pentru a vedea cine-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
în ziua de Crăciun. S-ar putea să existe o explicație destul de bună. Regele alb din titlul cărții este o piesă de șah pe care Dzsáta o șterpelește din casa unui oficial al partidului. Pentru el, regele alb nu este Clovnul Alb al lui Norman Manea - adică Ceaușescu -, fiindcă acest «circ sinistru» care-l înconjoară nu este un fapt istoric ce poate fi plasat într-un context, ci un fapt de viață.“ „The New York Sun“ „Dragomán ne arată cum psihicul unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
care a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură, în 1972. Și care, la fel ca Günter Grass, face din trecutul Germaniei subiectul suprem al operei sale, „decojind“ straturile unei istorii zbuciumate, vinovate și, mai ales, cumva neîncheiate.Metafora cărții, clovnul, este pariul unei conștiințe individuale, dar și personificarea asumată a unei conștiințe colective. Imaginea care predomină (dacă nu, mai bine spus, domină) în Opiniile unui clovn (Editura Polirom, 2007, traducere din limba germană de Petru Forna) e aceea a unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
sale, „decojind“ straturile unei istorii zbuciumate, vinovate și, mai ales, cumva neîncheiate.Metafora cărții, clovnul, este pariul unei conștiințe individuale, dar și personificarea asumată a unei conștiințe colective. Imaginea care predomină (dacă nu, mai bine spus, domină) în Opiniile unui clovn (Editura Polirom, 2007, traducere din limba germană de Petru Forna) e aceea a unei conștiințe încărcate, în mijlocul haosului generalizat. Dacă toată lumea spune că omul este poligam, clovnul nostru, Hans Schnier, spune că tocmai de aceea el este monogam; dacă toți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
colective. Imaginea care predomină (dacă nu, mai bine spus, domină) în Opiniile unui clovn (Editura Polirom, 2007, traducere din limba germană de Petru Forna) e aceea a unei conștiințe încărcate, în mijlocul haosului generalizat. Dacă toată lumea spune că omul este poligam, clovnul nostru, Hans Schnier, spune că tocmai de aceea el este monogam; dacă toți cred în canoanele catolice, dar și în răzbunări ideologice, el se complace într-o indolență aseptică...; dacă toți par a uita, el refuză s-o facă, ba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
cum altfel decât ca o voce a conștiinței? - celor din jur că n-ar trebui s-o facă. Privirea e îndreptată spre trecutul plin de răni și fantome Schnier nu mai are nimic. De pierdut sau de câștigat. E un clovn care-și face meseria mecanic, repetitiv, la fel cum o națiune e nevoită să-și continue cursul firesc, fără opriri, fără reîntoarceri inutile, fără tânguieli noi. Schnier bea mult și se gândește la iubita - o catolică practicantă - care l-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]