4,982 matches
-
țarinile di-mprejurul casei. Până la cositul otavei au mai rămas câteva zile. Cineva ne-a spus că a fost la munte și a văzut niște merișoare grozave. Merișoarele seamănă cu afinele, ca formă și mărime, doar că sunt roșii când sunt coapte, sau alb cu roșu când dau în pârg. La așa veste, niște culegători de fructe de pădure pătimași ca noi, nu puteam rezista. Eu și mama, am luat niște găleți de plastic, am luat și un sac de rezervă pentru
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
tot, acum asta o fac ei, insă ‘simțul’ este cât se poate de mercantil. Sorry, dar am cunoscut psihologi extraordinari pe care nici nu-i vezi pe-acilea... În schimb întâlnim acum “Life Coach”(ca si cand numai prin ei ne putem ‘coace’ :) viața noastră), intrebandu-ne la câte ‘meserii’ ne va fi dat să mai asistăm, ca și se vor mai înființa, dar de căte avem cu adevărat nevoie!? Bine, nu zic că ar fi ei oameni răi.. Câte vor mai trebui
FACEBOOK E BUCLUCAS... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349783_a_351112]
-
prea fost iubit de colegii săi, unde o anume Luminița Tucă, semnatara comunicatelor de presă și stăpâna vieții sfinților, cumnata mult mai cunoscutului Marius Tucă din Caracal, ajutată de Dana Andronic și Mihaela Stănescu (cunoscută sub numele copy-paste), i-au ‘’copt-o’’ cum se cuvine imberbului. Fetele se fac că muncesc, sprijinite și de un anume Sorin Anghel, băiatul cu vremea și pârtiile, iar toți care forfotesc la serviciu sunt priviți chiorâș. Marius Tucă, care e mai mult ocupat de afacerile
POVEŞTILE LUI VIOREL ILIŞOI ŞI ALE PRESEI DE PROVINCIE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349811_a_351140]
-
îi strivesc sărutul Și-n ruginiu rămâne stearpă așteptarea Ca în biserici arsă lumânarea. Și iarba verde a murit sub coasă Să pleci în lumea mare nu te lasă, Prohodul trebuie să-i cânți în noapte Când roadele grădinilor sunt coapte. Să te întorci mereu în primăvară Când firul ierbii tainic te înfioară Prin ploi de regăsiri învie-n verde Lumina ei aprinsă nu se pierde. 05-10-2014 foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Și iarba plânge / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN
ȘI IARBA PLÂNGE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349836_a_351165]
-
meseria mult dorită, odată dobândită, nu mai lasă loc iubirii. Poate doar a banului cu care face nesfârșit dragoste. Oricât am muncii, EL o duce mai bine iar NOI din ce în ce mai bine. O vom duce și noi bine când se vor coace condițiile. Ce-ar fi să-l iubim și noi, așadar să-l alegem, când se vor coace condițiile? La Moș Așteaptă cu alte cuvinte. Chiar toți conducătorii devin baroni deîndată ce trec ușa primăriei? Uite că Sibiul, un orășel mai
IUBIREA, O FORŢĂ DE AVANGARDĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349961_a_351290]
-
nesfârșit dragoste. Oricât am muncii, EL o duce mai bine iar NOI din ce în ce mai bine. O vom duce și noi bine când se vor coace condițiile. Ce-ar fi să-l iubim și noi, așadar să-l alegem, când se vor coace condițiile? La Moș Așteaptă cu alte cuvinte. Chiar toți conducătorii devin baroni deîndată ce trec ușa primăriei? Uite că Sibiul, un orășel mai de doamne ajută, fost și Capitală Culturală Europeană, are primar de mai mult de 10 ani nedevenit
IUBIREA, O FORŢĂ DE AVANGARDĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349961_a_351290]
-
tradițională a țăranului român, pământul pe care îl avea era o punte spre Dumnezeu, era un dar al lui Dumnezeu care îi oferea omului sursa vieții trupești dar și duhovnicești, căci din holdele ce se legănau în bătaia vântului se cocea pâinea albă ca fața Domnului din care, la vreme rânduită, în Sfânta Biserică, la ceas de sărbătoare, țăranul se împărtășea. Dezrădăcinat, deposedat, depersonalizat, omul intră, dintr-o dimensiune spațio-temporară a sacrului, într-una a absurdului, brusc și fără posibilitatea de
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
grabă un boț de brânză sărată de oaie și tare ca piatra și un coltuc din pâinea pe care a făcut-o cu două zile în urmă Jeni soția sa, în cuptorul de sub dudul de lângă casă. Pâinea, la țară se cocea o dată pe săptămână, să nu se ardă cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut cerealele din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Curpenii nici să crească, nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
stau cu mâna-ntinsă la iubire. mama s-a făcut iarbă frumoasă, tata e-un bujor udat de ploi, se visează tot la ei acasă, înotând prin zloată și noroi. grâul lor a dat în pârgă iară, de s-a copt cine-l mai freacă-n palmă, ca să nu se facă de ocară, tata trage-n gând câte-o sudalmă. astăzi în odaia lor cea goală, doar tăcerile mai sunt prezente și-un tăcine-n tindă într-o oală a rămas un
S-A LĂSAT ÎNCEŢOŞAT AMURG de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344490_a_345819]
-
început, însă bătrânul între timp a plantat puieți de salcâm care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri a cultivat spații rotunde
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
magiun foarte gustos. Avea o presă specială folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean în spațiile sub formă de cercuri în care se ridica măreț găuleanul, cultivase pepeni verzi și cum începeau să se coacă, ziua își mai aducea fiul să stea și el de pază. Era cam de vârsta mea, cu un an sau doi parcă mai mare. Nu se punea problema dacă el mănâncă struguri din via noastră și eu pepeni din bostana
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
Seara când venea tata să stea cu noi ne aducea de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe știuletele de porumb, mergeam mai ales în loturile ceapeului și luam porumb pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri pe care o acrea cu aguridă, adică struguri cu boabele mici crescuți pe la vârful crengilor de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
dormeau prin case însă soldații prin grajduri și magazii. Comandamentul era stabilit pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi . Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
tuturor celor din casă trezindu-i degrabă, dar de data aceasta bucurându-se toți. Emoțiile mari și vânzoleala s-au așternut repede peste coșurile cu ouă roșii, peste cele cu colaci din făină albă ca neaua, peste pâinile mari rumenite, coapte în cuptor ori țest, însemnate de Bunica Maria pe aluatul în forma pâinii, cu Prestolul, pecetea Sf. Cruci a Biruitorului Iisus Hristos, încadrată în inițialele: Ii+Hr.+Ni+Ka; așezate pe masa mare din Odaie, cameră unde se primesc musafirii
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
bine” cu forța nu prea pare creștinește. Comunismul de exemplu. Marx și Lenin a presupus că ar fi un curent politic care rezolvă multe probleme sociale. Un bine colectiv pentru întregi popoare. Ce te faci dacă poporul nu este încă copt spre a primi binele preconizat? Simplu. Un Stalin preia puterea în numele poporului, taie și spânzură ca și Conchistadorii în India americană sau America indiană. Nu numai foștii dictatori au făcut bine cu forța. Îi trăim și astăzi sub nume mărețe
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
Am remarcat un public atent și plăcut impresionat. De altfel, la sesiunea de autografe, mi s-a solicitat din partea unora cartea de poezie. Eh! Cartea de poezie nu există. Încă. Deși, în manuscris, ar fi vreo două. Așteaptă să se coacă. Și să găsească sponsori. Le-am promis, oricum, bârlădenilor, că voi reveni la ei - întrucât chiar mi-a făcut mare plăcere să mă aflu acolo - și cu o carte (cel puțin) de poezie. Când va fi să fie! Am mai
SUB SEMNUL DOMNULUI EMINESCU de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348035_a_349364]
-
fag, Ne încălzeam. Ne mai trimitea sus, acasă, să aducem niște cartofi și o căniță cu brânză de oi. După ce aduceam cartofii, uncheșul le punea pe cărbunii fierbinți din vatra focului. Cartofii se frigeau, începeau să tremure, semn că se coceau pe o parte. Uncheșul lua un băț mai lung și-i întorcea. Se coceau și pe partea cealaltă. Când erau rumeniți bine pe toate părțile, îi scoteam din foc, începeam să-i cojim, încă fierbinți cum erau. În fine, după ce
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
căniță cu brânză de oi. După ce aduceam cartofii, uncheșul le punea pe cărbunii fierbinți din vatra focului. Cartofii se frigeau, începeau să tremure, semn că se coceau pe o parte. Uncheșul lua un băț mai lung și-i întorcea. Se coceau și pe partea cealaltă. Când erau rumeniți bine pe toate părțile, îi scoteam din foc, începeam să-i cojim, încă fierbinți cum erau. În fine, după ce-i curățam bine de coaja groasă, erau buni de mâncat. Cu brânza sărată de
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
iubito amândoi // Nerăbdători spre a ne recunoaște // Și ne spălăm păcatele prin ploi // Cu care speranța iarăși va renaște // Când: „Ne cheamă vara într-un anume loc // Pe prundul unde-o lespede bolnavă // Își zvântă trupul albicios la foc // Se coc în sâmburi de odihnă, macii // Te-ndemn să pleci, te-ndemn să vii curată // Să spargem taina unui cuib de cuci” Ne cheamă vara) În poema Noiembrie,descoperim un pastel autumnal cu elemente specifice locului: transhumanța, culorile ruginii, aracii viilor
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
un concert pe post de solo. Eu stau și pun umărul să-ndrept ziua, mai pun măduvă în coloană de lumină și beau mustul din via ce-și fierbe seva în cană. Privesc la pulpele femeii visând la sânii nopții copți în palmă , cu gândul acesta îndrept coloana zilei ce devine înaltă și calmă. Mă dor umerii... Am adunat, Doamne, am adunat Mulți ani pe crucea vieții mele De mă dor umerii cerului înstelat Și brizele toate suflând în vele. În
MAREA CU SAREA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348226_a_349555]
-
T. Laurian Botoșani A.T. Laurian Botoșani Familie A.T. Laurian Botoșani Direct Line Cruises Cunoștințe Înapoi Îmi pare rău dar nu e primăvară îmi pare rău această nu-i părere cu brazde scriem viață pe la țară și grâul se coace prin cădere Îmi pare rău această nu-i părere îmi pare rău indiferență e chiar ură când trântorii își fac averi de miere tăcerii un calus îi pun în gură Îmi pare rău indiferență e chiar ură cu brazde scriem
LĂSAŢI-MĂ SĂ ARD de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347530_a_348859]
-
Ipostaze > TIMP DE FECIOARĂ Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1153 din 26 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Pe malul apei paște Duhul Sfânt Și limbi de foc se-adapă la pârâu, Fecioarele și spicele de grâu S-au copt. Așteaptă numai un Cuvânt. Pe malul apei Tatăl a trecut - Un fel de vânt, mai bine zis o boare Ce i-a șoptit la una din fecioare: Te-ai copt. Așteaptă numai un minut. 02 iulie 2004 Volumul " Visul stejarului
TIMP DE FECIOARĂ de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347626_a_348955]
-
adapă la pârâu, Fecioarele și spicele de grâu S-au copt. Așteaptă numai un Cuvânt. Pe malul apei Tatăl a trecut - Un fel de vânt, mai bine zis o boare Ce i-a șoptit la una din fecioare: Te-ai copt. Așteaptă numai un minut. 02 iulie 2004 Volumul " Visul stejarului " https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 http://mariusrobu.wordpress.com/ Referință Bibliografică: TIMP DE FECIOARĂ / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1153, Anul IV, 26 februarie 2014
TIMP DE FECIOARĂ de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347626_a_348955]
-
calendaristica și, parțial, ca semnificație, cu sărbătorirea celor 40 de Sfinți Mucenici din Calendarul ortodox, jertfiți pentru credință lor în cetatea Sevastiei. Jertfele și sacrificiile umane săvârșite în vremurile străvechi sunt amintite astăzi de formele antropomorfe ale aluatului fiert sau copt din această zi. Preparatele din aluat au forma cifrei opt și sunt fierți în apă îndulcita cu miere și cu adaos de miez de nucă. Formă cifrei opt este legată mai mult de zeița geomorfă a neoliticului, decât de semnificația
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]