3,215 matches
-
ei între care va răsări altul mic ca un cucui și va smulge trei dintre cele din fața lui (Dan. 7,8). Acesta nu‑i nimeni altul decât Anticristul care se va scula și va ridica împărăția iudeilor. 3 Cele trei coarne despre care se spune că vor fi smulse de el se referă la regii Egiptului, Libiei și Etiopiei. Pe aceștia îi va învinge în război. Stăpânind peste toți și fiind un tiran crud și înfricoșător va porni strâmtoare și prigoană
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
adevărate” (cap. 20), că ele se întrepătrund și se lămuresc reciproc. Este adevărat că, dacă nu ar fi invocat decât prima vedenie, a statuii, Hipolit ar fi renunțat la elementul esențial, figura Anticristului, reprezentată de „cornul cel mic” crescut între coarnele celei de‑a patra fiare. De asemenea, dacă s‑ar fi referit doar la viziunea celor patru fiare, din capitolul 7, el ar fi ratat ideea, la fel de importantă, a succesiunii imperiilor, idee expusă admirabil în capitolul 2 al cărții Daniel
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
descoperirilor. Să reluăm schematic principalele date ale exegezei: I. leoaica - babilonienii/Nabucodonosor - aurul; II. ursul - perșii/Darius - argintul; (cele trei coaste: perșii, mezii, babilonienii); III. leopardul - grecii/Alexandru cel Mare - bronzul; IV. a patra fiară - romanii - fierul; IVa. cele zece coarne ale fiarei - amestecul fierului cu lutul; IVb. cornul cel mic - amestecul fierului cu lutul. După cum putem observa, mecanismul funcționează perfect până la cea de‑a patra fiară din a doua viziune, care corespunde elementului „fier” al statuii. Abia după această a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
zece regi care‑și vor împărți regatul” (Adu. haer. V, 26, 1). O altă problemă este cea ridicată de capitolul 27, în care Hipolit identifică, pe de o parte, cele zece „degete” ale statuii cu „zece democrații”, iar cele „zece coarne” ale celei de‑a patra fiare cu „zece regate”. Trebuie oare să vedem în utilizarea acestor doi termeni diferiți ideea unei subdiviziuni suplimentare a istoriei, în două etape, una regală, mediocră, iar cealaltă democratică, încă și mai slabă, sau ar
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
vom vedea mai departe. Spre deosebire de Irineu (Adu. haer. V 28, 2), care identifica Anticristul cu fiara „ivită din mare” (Apoc. 13,2‑10), Hipolit vede în cea din urmă simbolul domniei blestemate; Anticristul și complicele său fiind simbolizați prin două coarne mai mici (49, 1). Norelli consideră că „această distincție între cele două coarne, străină de Apoc. 13, a fost determinată de identificarea cornului de la Dan. 7, 8 cu Anticristul”. Potrivit fragmentelor 11‑13 din comentariul arab la Apocalipsă, Anticristul ar
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Anticristul cu fiara „ivită din mare” (Apoc. 13,2‑10), Hipolit vede în cea din urmă simbolul domniei blestemate; Anticristul și complicele său fiind simbolizați prin două coarne mai mici (49, 1). Norelli consideră că „această distincție între cele două coarne, străină de Apoc. 13, a fost determinată de identificarea cornului de la Dan. 7, 8 cu Anticristul”. Potrivit fragmentelor 11‑13 din comentariul arab la Apocalipsă, Anticristul ar fi capul fiarei marine (aceeași îndepărtare de textul original), care va fi disprețuită
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
7, 8 cu Anticristul”. Potrivit fragmentelor 11‑13 din comentariul arab la Apocalipsă, Anticristul ar fi capul fiarei marine (aceeași îndepărtare de textul original), care va fi disprețuită („rana”) și care se va „vindeca” prin „semne și minuni”. Cele două coarne reprezintă aici Legea și Profeții (cap. 11). Să revenim la textul nostru: monstrul marin reprezintă „domnia lui Augustus, părintele împărăției romanilor”(49, 2‑3): Fraza: „Și toată puterea Fiarei celei dintîi, Fiara aceasta o punea în faptă; și a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
împărăției romanilor. Ea va stăpâni pretutindeni, umplându‑se pe sine însăși de slavă. Această a patra Fiară, care a fost rănită la cap și s‑a vindecat, adică, mai întâi capul i‑a fost doborât și batjocorit, împărțit între zece coarne, dar pe urmă, ea [Fiara], din cale‑afară de șireată, va face să apară un cap ca și vindecat, nou‑nouț. 3 Despre aceasta vorbește și profetul: va da un duh chipului și chipul va vorbi (Apoc. 13,15). Îl va
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
au sprijinit pe regele Antiochos al IV‑lea în campania sa împotriva Ierusalimului. Așadar, vechii dușmani ai Israelului vor deveni, la sfârșitul veacurilor, cei mai apropiați aliați ai tiranului. Puternic prin această susținere, tiranul va scoate din rădăcină alte trei coarne: Egiptul, Siria și Etiopia, care, într‑un prim moment, vor încerca să i se împotrivească. Apoi se va năpusti asupra cetăților Tyrului și Sidonului (cf. Is. 23,4.5), precum și asupra regiunilor învecinate, iar în scurt timp va stăpâni lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Tyrului și Sidonului (cf. Is. 23,4.5), precum și asupra regiunilor învecinate, iar în scurt timp va stăpâni lumea întreagă: „Așadar, în vremurile acelea [Anticristul], după ce va fi aclamat de către aceștia și va zdrobi în război trei dintre cele zece coarne și le va smulge - adică Egiptul, Siria și Etiopia -, după ce va lua toate leșurile și prăzile, supunând pe urmă și celelalte șapte coarne, va începe să se mândrească în inima sa și să se semețească împotriva lui Dumnezeu, socotind că
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
acelea [Anticristul], după ce va fi aclamat de către aceștia și va zdrobi în război trei dintre cele zece coarne și le va smulge - adică Egiptul, Siria și Etiopia -, după ce va lua toate leșurile și prăzile, supunând pe urmă și celelalte șapte coarne, va începe să se mândrească în inima sa și să se semețească împotriva lui Dumnezeu, socotind că are stăpânire peste întreaga lume locuită de oameni” (52, 1). Devenit stăpân al lumii, Anticristul va desfășura două activități principale. Pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Acesta beneficiază de o descriere convențională, în limitele „tradiției” reprezentate de textele noutestamentare deja consacrate și de scenariul de la Irineu: „Atunci când pe pământ va fi nelegiuirea nelegiuirii și când fiara de fier care trăiește acum se va împărți în zece coarne, atunci când vor avea loc revoluții și neînțelegeri, întrucât fiecare va trage puterea de partea lui, atunci va veni asupra lor sfârșitul” (IV 6, 4). Nimic nou nu se adaugă trăsăturilor personajului în raport cu portretul zugrăvit cu câțiva ani înainte în De
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
este în afara numărului șapte”, „deoarece, explică Victorin, Nero a domnit înaintea celor șapte regi”. Astfel, Anticristul este identificat cu Nero rediuiuus, împărat roman care va lansa ofensiva „din Orient” (13, 2). El va trimite împotriva Romei zece regi (cele „zece coarne”) din care trei vor fi învinși, ceilalți șapte trecând imediat de partea tiranului. Lui Victorin îi este cunoscut scenariul anticristologic propus de Irineu (Adu. haer. 5,25‑30). În concepția episcopului lyonez, Anticristul este, așa cum am văzut, un împărat roman
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
inclytum et sanctum; et ueniet usque ad summitatem eius; et nemo auxiliabitur ei) în felul următor: Iată cum tâlcuiesc ai noștri ultimul fragment al acestei vedenii despre Anticrist. În timp ce se va lupta cu egiptenii, libienii și etiopienii, distrugând aceste trei coarne din cele zece, el va afla că se ridică împotriva lui război dinspre Orient; va alerga cu oștiri nenumărate pentru a spulbera și a ucide pe mulți dintre dușmanii săi și își va așeza cortul la Apendo, aproape de Nicopolis, odinioară
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
creștinilor iudaizanți și prin gustul său pentru meditația ascetică. Anticristul va fi iudeu și recunoscut drept Cristos/Mesia de către iudei. El va apărea după destrămarea Imperiului Roman, simbolizat, în profeția lui Daniel, prin „cornul cel mic”, crescut între „celelalte zece coarne de dinaintea lui”. Am spus că unul dintre punctele inedite ale comentariului lui Theodoret constă în polemica sa împotriva interpretării iudaizanților. Există o tradiție potrivit căreia cea de‑a patra fiară de care vorbește Daniel ar închipui nu Imperiul Roman, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ia seama că cea de‑a treia fiară avea patru capete, ceea ce trimite fără echivoc la împărțirea imperiului în patru, după moartea lui Alexandru; apoi, ar fi trebuit de asemenea să vadă că cea de‑a patra fiară avea zece coarne în același timp, iar cornul cel mic scotea din rădăcină [alte] trei [coarne] din fața lui. Or, sunt patru regi și nu zece cei care au moștenit imperiul lui Alexandru. În fine - las deoparte restul, pentru a ajunge la finalul demonstrației
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fără echivoc la împărțirea imperiului în patru, după moartea lui Alexandru; apoi, ar fi trebuit de asemenea să vadă că cea de‑a patra fiară avea zece coarne în același timp, iar cornul cel mic scotea din rădăcină [alte] trei [coarne] din fața lui. Or, sunt patru regi și nu zece cei care au moștenit imperiul lui Alexandru. În fine - las deoparte restul, pentru a ajunge la finalul demonstrației mele - ar fi trebuit să țină seama de faptul că după dispariția celei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
i supunea pe locuitorii orașelor și ai satelor la pedepse grele. „Ea se deosebea de toate celelalte fiarele de mai înainte”, pentru că Imperiul Roman a fost mai puternic și mai vestit decât toate imperiile de mai înainte. „Și avea zece coarne” înseamnă că spre sfârșitul existenței imperiului, zece regi se vor ridica în același timp, dintre aceștia unii vor fi puternici, iar alții foarte neînsemnați. El a arătat deja toate acestea în viziunea statuii, căci fragmentul: „Ea avea zece degete la
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
o parte de fier, iar alta de lut” (Dan. 2, 41) a fost astfel tâlcuit de fericitul Daniel: „Regatul va fi parte tare, parte șubred” (Dan. 2,42). Este limpede că cele două viziuni au aceeași semnificație. „Și avea zece coarne. M‑am uitat cu luare aminte la coarne, spune el, și iată un alt corn mic creștea între ele, vizibil, și trei dintre coarnele cele dintâi au fost smulse din fața lui. Și iată acest corn avea ochi ca ochii de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Dan. 2, 41) a fost astfel tâlcuit de fericitul Daniel: „Regatul va fi parte tare, parte șubred” (Dan. 2,42). Este limpede că cele două viziuni au aceeași semnificație. „Și avea zece coarne. M‑am uitat cu luare aminte la coarne, spune el, și iată un alt corn mic creștea între ele, vizibil, și trei dintre coarnele cele dintâi au fost smulse din fața lui. Și iată acest corn avea ochi ca ochii de om și gura lui spunea enormități și el
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
șubred” (Dan. 2,42). Este limpede că cele două viziuni au aceeași semnificație. „Și avea zece coarne. M‑am uitat cu luare aminte la coarne, spune el, și iată un alt corn mic creștea între ele, vizibil, și trei dintre coarnele cele dintâi au fost smulse din fața lui. Și iată acest corn avea ochi ca ochii de om și gura lui spunea enormități și el dădea război sfinților” (Dan. 7,8). Aici profetul se referă la Anticrist, care se ivește între
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
au fost smulse din fața lui. Și iată acest corn avea ochi ca ochii de om și gura lui spunea enormități și el dădea război sfinților” (Dan. 7,8). Aici profetul se referă la Anticrist, care se ivește între cele zece coarne. El spune că acesta a smuls trei coarne din cele care se aflau în fața lui, arătând astfel că el va distruge deodată trei din cei zece regi. Îl numește „corn mic”, pentru că acesta se va naște dintr‑un trib iudaic
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
corn avea ochi ca ochii de om și gura lui spunea enormități și el dădea război sfinților” (Dan. 7,8). Aici profetul se referă la Anticrist, care se ivește între cele zece coarne. El spune că acesta a smuls trei coarne din cele care se aflau în fața lui, arătând astfel că el va distruge deodată trei din cei zece regi. Îl numește „corn mic”, pentru că acesta se va naște dintr‑un trib iudaic mic. „Vizibil”, pentru că va ajunge renumit după aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
patru imperii; să nu credem, așadar, că imperiul de lut va fi diferit de cel de fier. Căci, pentru care pricină spune apostolul în prima vedenie: „la sfârșit imperiul de fier va fi slab”, iar aici: „trei dintre cele zece coarne au fost smulse”, dacă nu pentru aceea că ele erau de bună seamă mai slabe. Așadar aceste imperii, spune el, vor dispărea de pe fața pământului și adevăratul imperiu, veșnic, va fi încredințat sfinților Celui Preaînalt. Dorindu‑l pe acela, apostolul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de altă parte, se prea poate să fi spus „gheare de aramă” din pricină că mulți macedoneni - „ghearele fiarei” - se înrolează în infanteria Imperiului; al treilea imperiu era numit „de aramă”. Apoi „am vrut să aflu”, spune el, „adevărul despre cele zece coarne care erau pe capul său și despre celălalt care creștea și înaintea căruia au căzut celelalte trei și avea ochi și gură care spunea enormități și înfățișarea lui era mult mai mare decât a celorlalte” (Dan. 7,20). Nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]