17,484 matches
-
D.I.: Conferințele anuale ale miniștrilor africani ai industriei, 1 9 iunie 1995, Gaborone, Botswana; mai 1997, Accra, Ghana și 18 24 octombrie, Dakar, Senegal. Sesiunile organelor executive ale Proiectului regional al marelui ecosistem marin al golfului Guineei; august 1995, Abidjan, Coasta de Fildeș; martie 1997, Cotonou, Benin și iulie 1998, Accra, Ghana. Lansarea Alianței pentru Industrializarea Africii, 20 26 octombrie 1996, Abidjan, Coasta de Fildeș. Întâlnirea șefilor de stat ai țărilor membre ale E.C.O.W.A.S., 25 29 august 1997
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Dakar, Senegal. Sesiunile organelor executive ale Proiectului regional al marelui ecosistem marin al golfului Guineei; august 1995, Abidjan, Coasta de Fildeș; martie 1997, Cotonou, Benin și iulie 1998, Accra, Ghana. Lansarea Alianței pentru Industrializarea Africii, 20 26 octombrie 1996, Abidjan, Coasta de Fildeș. Întâlnirea șefilor de stat ai țărilor membre ale E.C.O.W.A.S., 25 29 august 1997, 29 iulie 1 august 1998, 4 6 noiembrie 1999, Abuja, Nigeria. Conferința pentru protecția internațională a coastelor maritime, 23 25 iulie 1998
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
20 26 octombrie 1996, Abidjan, Coasta de Fildeș. Întâlnirea șefilor de stat ai țărilor membre ale E.C.O.W.A.S., 25 29 august 1997, 29 iulie 1 august 1998, 4 6 noiembrie 1999, Abuja, Nigeria. Conferința pentru protecția internațională a coastelor maritime, 23 25 iulie 1998, Maputo, Mozambic. Seminarul panafrican al marilor ecosisteme marine, 27 28 noiembrie 1998 și Conferința pentru dezvoltarea durabilă a zonelor marine de coastă din țările sub-sahariene, 30 noiembrie 4 decembrie 1998 Cape Town, Africa de Sud. Misiune O.N.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
august 1998, 4 6 noiembrie 1999, Abuja, Nigeria. Conferința pentru protecția internațională a coastelor maritime, 23 25 iulie 1998, Maputo, Mozambic. Seminarul panafrican al marilor ecosisteme marine, 27 28 noiembrie 1998 și Conferința pentru dezvoltarea durabilă a zonelor marine de coastă din țările sub-sahariene, 30 noiembrie 4 decembrie 1998 Cape Town, Africa de Sud. Misiune O.N.U.D.I. de evaluare, Niamey, Niger, 13 19 septembrie 1999. Conferința parteneriatului industrial și investițiilor în Africa, 18 24 octombrie 1999, Dakar, Senegal. A 8-a Conferință
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pian. Iordan a iubit-o, cînd mă gîndesc cu cîtă înduioșare de sine povestea că Liselle i-a salvat viața. Rănit la Odessa, avionul sanitar, frumoasa soră de caritate. Sîngera la călcîiele ei. Tata zîmbea. Scena cu Iordan sîngerînd din coastă, lîngă călcîiele roz îl făcea să zîmbească indulgent-ironic. Altfel fusese. Liselle semăna cu o muzică: Poemul de Chausson. Și cum se amuza cînd îl rugam pe tătișor să-mi cînte "Șoșon"! "Chausson, puiule, nu Șoșon". Din păcate pentru toate iubirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
vraja pianului Marievici. Telefonul mobil scheaună: Terminat. Reîncărcați. Ce să mai reîncarc? Și mie, ca și tatei, tîrgul, dulcele, mi-a oferit circumstanțe constant nefavorabile. Dar îl iubesc. Și pentru mine "acoperișul lumii" e la Repedea. Am și eu o Coastă a Boacii, în Șorogari. Oxfordul se află pe tandrul Copou. Iar Ateneul e Ateneul Tătarași fondat în 1919. Amore more ore re. (Alte) bolduri pentru fluturi "O, el, el n-are gură el are-un ochi în loc de gură Și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mulțumeam cu o bucățică de ciocolată, ronțăită concomitent cu miez de măr făinos. Eram regina lui de apă și de sare. M-a ținut în brațe și mi-a compus liedul ăsta; l-a compus pe clapele dinților, genunchilor negri, coastelor mele. Purtam o basma mov, cu bănuți alămii și mereu altă petunie la ureche. Ieșeau aburi din pîlnia petuniei. Cristoase, vorbesc despre nopți de dragoste din mileniul II, secolul trecut. Cînd ațipeam pe țărm, nu visam lei, ci pe Iordan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a fost clar că n-o să se însoare cu mine, că n-o să avem copii, că n-o să murim împreună. Și ce jalnic se ofilise ultima petunie! Confirmarea a venit odată cu sezonul prunelor, cînd a apărut și golul dureros dintre coaste. Nu se umple golul lăsat de ființa pe care-o iubești cu altcineva; neîmplinirea Eros n-are leac, cum nici Thanatos nu are. Să exorcizezi blestemul singurei tale iubiri? Cum? Prin transfer erotic? Nu-s decît experiențe traumatizante, madammm Tatu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
să intru-n cer. Aveam o mulțime de chei, dar niciuna nu se potrivise. Recunosc, eram sleit. Biserica sta să se prăvale peste mine. Și-atunci s-a întîmplat să mi se dea răspunsul. Iarba aburea, cum aburește iarba pe coasta iazului. Abur moviu. Nimic nu-i mai aproape de Dumnezeu ca aburul moviu de pe iaz. De ce m-aș fi tîrît prin lume, dacă aveam acasă culoarea sacră? Da, sacră am spus. Să nu mă rîzi. În aceeași zi am primit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
îmi amintesc de drăciile lui Miron. De falsul necrolog, anunțînd "moartea de anacolut după o lungă și grea suferință a lui Vladimir Mistrie". A fost nu un ghimpe ca mine, ci o sulă (după o spusă de domeniu public) în coasta șefului. Un golan. Biroul și-l ornase cu tot soiul de trăznăi. De la MORE PRICKS than KICKS ("Noroc că pișpi nu știe decît rusește. Da-i traduc, na: Mai multe pîrțuri decît erecții"), la un citat din Ceaușescu: "AM URCAT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Îmi pot imagina și ce simte pentru providențialul ei Rusalin. Dar Rusalin o fi avînd vreo inimă pentru Șichy? I-ar trebui "două inimi, două inimi, două inimi". Ca lui Nichita Stănescu. Poetul blestemat de Fatum să le poarte sub coastă pe amîndouă. Un ochi, Ochiul, e pentru mine. Știe și ea, m-a văzut în atîtea tablouri. Pînă să mă cunoască în carne și oase, mă cunoscuse în... albume și oase. La "Rusalinul" meu ultim, unde semăn cu o mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
care o receptăm ca pe un principiu feminin, ca matrice a creației universale, are în spaniolă genul masculin? Creatorul primordial este în cele mai multe mitologii de gen masculin. Primul fruct al creației este Adam, Eva se desprinde ca o anexă din coasta sa. Într-un sublim gest de generozitate sau din plictiseală, creatorul cedează resortul "facerii" sau al creației repetitive, femeii, dar asta numai după ce ea va fi primit de la creator matricea, modelul. Germanii preferă un gen neutru, androginic: "Das See". Creația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
a timpului care-și păstra tăcută moartea în pereți și moartea era mai vie ca oricând rozând încet fără să se grăbească din pereții de cărămidă întăriți cu ciment și var, anual proptiți cu popi de fag pentru susținerea vreunei coaste șubrede, fără să se ocolească acoperișul îmbrobodit la 10 ani cu țigle noi, uluci și burlane. Cocoșul de tablă a rămas la locul lui, roza vânturilor de pe timpul fanarioților, cu credința lor în această fățarnică frumoasă pasăre, ca aducătoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cuvintele și în inimă cuvintele erau strânse ca afluenții Dunării în cifre muzicale, care cântau aurit în limba matematicilor superioare, pe baza cărora se construise Universul, vuiau precum cascadele, precum valurile enorme stârnite de taifun în Arhipelagul Filipinelor și pe coastele zdrumicate ale Africii, un zumzet înfricoșător, ca al rachetelor lansate de NASA, dar nu erau rachete, ci supernove trasând lumina prin galaxii și globulele de toate culorile din fluidul străveziu al venelor și arterelor îngerului erau, de fapt, planetele strânse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
o scoate din mine, eu trăiesc mai departe, câte am de făcut! Îți scriu, toate le vei citi, aceste pagini, oh, cât sunt de singură! Dacă Longinus Te-a înțepat cu vârful de oțel al lăncii sale de roman în coasta Ta stângă, de unde a țâșnit sânge și apă, eu te împung, Doamne, fără să te rănesc, cu întrebarea: de ce exist? Pentru că Eu exist! De unde vin? Din Mine. Unde mă duc? La Mine. Și după aceea vei fi Dumnezeu al unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
privați oamenii fără istorie care își duc viața într-o tristă seninătate. În unele dimineți de iarnă, Sigrid îmi cerea s-o conduc până la Cercul polar. Trebuia să rulez mai mult de o zi și să traversez frontiera norvegiană până la coastă. Uneori marea era înghețată, insulele nu mai erau insule, ajungeai la ele pe uscat. Sigrid contempla la nesfârșit albul necuprins și cred că știu la ce se gândea. Pentru mine, albul acesta era cel al paginii virgine pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
tine, că n-ai nimic de ascuns, zice Regizorașul. Păi ar fi culmea, sînt de gardă, toate problemele personale pe care le am le-am lăsat în cameră, aici e nevoie de vigilență maximă, altfel riști să te trezești în coastă din senin cu dușmanul care te ia ca din oală. Uite-așa stăteam și eu la început cu degetele pe aparatul de luat vederi Came 300 Reflex, reia Regizorul, nimic nu mișca în aer fără a aștepta ordine de la mine
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
bucurase de atîta bunăvoință din partea lui? Eu știu să-i recompensez pe cei care merită, te-a făcut să înțelegi la chermeza pe care a organizat-o ca să sărbătorească înăbușirea incidentului, a fost o nimica toată, ți-a explicat, cîteva coaste rupte, le-a mai curs borșul la cîțiva, încolo n-a fost mare scofală, meritau caftiți mai tare, conchisese și a început să-ți povestească nostalgic cît pătimise el pînă în clipa aceea, cît de cruntă fusese lupta de clasă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
rahat din belșug cînd erai țînc, ori e ceva necurat la mijloc. Nici prin cap să nu-ți treacă c-o să vagabondezi și-n seara asta, nu-l slăbește Delfina cu cearta, țîșnind în direcția bucătăriei, dîndu-i un brînci între coaste, ridicînd capacul unei cratițe aflate pe aragaz gata să dea în foc, punînd mîna pe o lingură lată de lemn, începînd să amestece. Bucăți de morcov, pătrunjel, gulii, ceapă, cubulețe de cartofi, bobițe de mazăre ies pe rînd la suprafață
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
priveliștea din fața sa. De o parte și de alta a șoselei se vedeau suprafețe Înguste și necultivate, numite „zone”. Pe acestea creșteau ierburi, bălării Înflorite, cucute Înalte și ici colo câte un arbust pipernicit. Dincolo de zone, pe dreapta pe Întreaga coastă a unui deal abrupt se Întindeau livezi prost Îngrijite, din care cauză vârful era necultivat, iar pe stânga, scăldată În razele soarelui, trona o mare galbenă-verzuie de păpușoi Înspicat, iar În zare, Va observă o frumusețe de nedescris, nemaivăzută până
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cu mare atenție cum bunica sa, ajutată de Aneta, pregătea carnea, era nedumerit cum de carnea nu este spălată În mai multe ape, așa cum făcea Ochenoaia, și nu Înțelegea de ce era dată prin flacără dacă nu era găină. Șira spinării, coastele și „iepurili”, așa cum spunea bunicu’ Ghiorghi, erau porționate științific și puse la fiert Într-o oală-frunte. După ce se lua spuma de mai multe ori și carnea era fiartă pe jumătate se răsturna o strachină plină cu ceapă, morcovi, pătrunjel și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
care de ciocani cu tot cu știuleți, din via din Fundu Săucii a obținut, după metoda olarilor, aproape o jumate de tonă de vin, care o vreme va fi unul recunoscut prin Împrejurimi, din cei patru ari de vie situați pe o coastă abruptă de lângă Fântâna lu Ștefârcă... o baniță de „poamî pentru mâncat șî pus pi pod” iar de pe sfoara de pământ de pe Ceia Parti, nimic; Îl lăsase să fie cultivat de bunica Ileana și Aneta. Victor muncea la oale, era inventiv
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și liniștite, iar În mijlocul viei trona un păr cu pere tomnatece, care tocmai Începeau să se Îngălbenească. Cea mai mare suprafață era cultivată cu „păpușoi moldovinești” care erau aproape buni pentru cules, iar În „fundugrădinii”, care se Întindea până sub coasta unui deal mijlociu, erau doi aguzi uriași. Cei doi „frați” stăteau la umbra unui butuc de vie, vorbeau despre una despre alta, subiectul școală era interzis de către Marinița. Soarele, prietenul din copilărie al băiatului, după ce l-a privit din Înaltul
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cu un interes crescând de cele ale lui Va, au explorat, coborând de la gât către mijloc, mirifica zonă a sânilor, acolo unde băiatul a fost mult mai norocos, ba chiar a stăruit mai mult timp și cu folos pentru amândoi, coastele, tăliuța delicată a fetei, apoi rotunjimile greu de descris În termeni pământeni, liniile curbe ale coapselor și, Încet dar sigur, douăzeci de degete În vârful cărora se adunaseră toate terminalele nervoase din corp au ajuns la punctul culminant al călătoriei
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
venusiene, / încerc abia acum, într-o / frazare ritualică, să-mi dirijez / anapestul“... (Mihai Munteanu) Sau iată cum „sună“ un poem de dragoste: „gâtul ei era prea lung / se abstrăgea pătrunsul de scuze / revivalismul marasmei pe scurt / edace iubirea serii / în coastele inconturnabile ale durerii / înghețatul periplu / sau dansul țipătului tău în iglu / dedublarea psihoimpresiei iubitei / pletele ferestrei se subsumau / în ispite / admonestare fatidică a nimbului cifru / în coastele ilustrative te intru / împrăștiere ierarhică pentru înghițitorul de pantă / cetatea de clipe devine
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]