1,228 matches
-
încă de pe vremea fabricanților de textile din Südbaden, în ale căror vile se copia cu plăcere modul de viață parizian, fin de siècle. Și dacă nu se puteau procura scoici de mare, trebuia să te ajuți cu ceva asemănător. Aceste cochilii, cu luciul lor rozaliu de sidef în interior, cele două jumătăți striate pe partea exterioară și chiar aripioarele dintre care pe cea stângă o țineai în mână când mâncai, erau obiecte sacre ca vasele de jertfă. Treceau drept rarități care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
decât să riști să fii trimis la muncă la autostrăzi. Intram În Potsdam pe Neue Königstrasse. Potsdam. Un altar unde locuitorii mai În vârstă ai orașului aprind lumânări În amintirea zilelor glorioase de altădată ale patriei și pentru tinerețile lor. Cochilia tăcută, goală, a Prusiei Imperiale. Arătând mai mult a francez decât a german, locul este un adevărat muzeu, În care vechile feluri de a vorbi și de a simți sunt păstrate cu respect, unde conservatorismul este absolut și unde ferestrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
până la pământ”. * În anul postcomunist al Întâlnirii noastre pariziene, când Îl vedeam prima oară pe cel care, involuntar, mi-a intersectat destinul, domiciliam deja departe nu doar de România, ci și de Paris, și de Berlin. Singura avere cărată În cochilia exilului era limba română, și Michael a fost printre cei care m-au ajutat, În deceniul următor, să locuiesc În ea. Despre scriitorul expatriat am discutat adesea În Întâlnirile noastre newyorkeze, În care am regăsit, de fiecare dată, atenția luminoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
bezmetic în democrația necontrolată din țeasta ei. Câte părți ale creierului descriau cărțile lui Weber? O răscoală a agenților liberi; șaizeci de particularități numai în partea prefrontală. Toate formele alea de viață cu denumiri latinești: măslina, lintea, migdala. Căluțul-de-mare și cochilia, pânza de păianjen, melcul și viermele. Destule părți de rezervă ale corpului, cât să ajungă pentru altă ființă: sâni, fese, genunchi, dinți, cozi. Prea multe părți pentru ca să le poată țină minte creierul ei. Până și o parte care se numește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
s-o alunge cu multe luni în urmă. N-avea nici un motiv să n-o facă. Poate doar iubirea reziduală față de fratele ei. Sau doar grija pe care o arată față de orice ființă. Probabil că o consideră hidoasă, disperată, o cochilie măruntă și sfărâmicioasă de nevoi. N-are cum s-o dorească și niciodată n-a dorit-o cu adevărat. Și totuși se încăpățânează să rămână decent față de ea, deși o face pe tăcute. Fratele ei a fost la un pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
astea !“. Când s-a terminat mi-a repetat versurile de la sfârșitul cântecului și mi le-a tradus în engleză, ca să fie sigur că le-am înțeles. „Asta e adevărata iubire : să poți să renunți la tine însuți, la propria ta cochilie de identitate pentru iubire. Fata din cântec e gata să se reinventeze, să se transforme complet de dragul celui pe care îl iubește. Sunt convins că într-o bună zi iubirea noastră va ajunge la un grad de perfecțiune la fel de desăvârșit
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
care-mi fusese ascuns atâta vreme n-avea cum să nu-mi ațâțe curiozitatea. Dar În general ceea ce zărisem În acele toalete ale bărbaților mă dezamăgise. Mândrul falus nu se zărea pe nicăieri, doar săculețul scofâlcit, tuberculul uscat, melcul fără cochilie. Și mi-era o frică teribilă să nu mă prindă careva că mă uit. Cu tot costumul meu, tunsoarea și Înălțimea, de fiecare dată când intram În toaleta bărbaților, o voce din capul meu Îmi striga: ― Ești la bărbați! Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Locatarul precedent îmi lăsase moștenire un mare sac cu jucării, în majoritate păpuși cu cap de carton smălțuit, ciobite ca vai de ele. Și-această a doua grotă în care mi-am adăpostit trupul moale, asemenea racului ce intră în cochilie, era arhitectura Iu 'pește: bloc muncitoresc mirosind a săpun de rufe, a varză stricată, a fecale. Și totuși, aș da orice să revăd acel apartament, să mă plimb prin el, să mă-ntorc acolo unde memoria mea a tras oblonul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
chirurgii hermeneutice complicate. Nu mai existau autori. După reveria lui Paul Valery, toată literatura lumii putea fi atribuită unui singur scriitor, oglindit în "figura spiritului creator". Ce ne pasă de melcul viu și moale, bălos și obscen, când avem perfecțiunea cochiliei? Am făcut timp de zece ani critică modernistă, s-au scris cărți despre diverși autori aproape fără să li se mai menționeze 98 nici numele, până am obosit de atâta seacă abstracțiune. Ne-am dat seama că, de fapt, pe
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
simultane" de bărbierit ca la șah. în același timp, el este confesorul și consolatorul tuturor celor din cartier. Pentru că nu doarme niciodată, ziua tunde fotbaliști și tenori - aparent singura lui clientelă -, iar noaptea clădește fantastice coafuri pe creștetul soțiilor acestora: "cochilii logaritmice / în toate culorile curcubeului / pagode sprijinindu-și visele unul de altul. Turnuri care își telescopează singurătatea ca un ochean. / Cele mai complicate coafuri din lume se fac la nea Gică". Nea Gică e mic de statură și adus de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și-au luat și promisiunea ta cu ei: "Bizoni nu mai sânt / Și cei ce-au mai văzut bizoni nu mai sînt..." Rămâne poate, de pe urma nebuniei tale, o carte frumoasă, pierdută între alte mii de cărți frumoase, ca sfărâmăturile de cochilii la malul mării. Dar ce se-ntîmplă dacă nu ești cel ales, dacă ai fost o promisiune care nu s-a confirmat? Cel mai bine pentru tine este să nu-ți dai seama niciodată de asta. E situația comună. în afară de câțiva
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și draci ce m-a urmărit (aproape vrăjitorește) până acum. Visul ăsta, pe care l-am scris într-o poezie mai demult, arăta cam așa: sau atunci ca printr-un tobogan de lemn o alunecare încetinită visată ca printr-o cochilie căptușită de întuneric luminată de neoane coboram serpentinele spre înserarea întoarsă (nu știu de ce mi se părea ca o) membrană (în fine) prin care pulsa respirația unei ființe uriașe și ascunse de dincolo de marginile prăpastiei de unde mai fumega încă cenușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
fost scăparea noastră, în afara scării de bloc unde ne-am ascuns. Lăsați-ne un pic ascunși acolo, ne e bine, suntem în siguranță, pentru că am ceva să vă spun cu vocea mea de om mare: minunile se lasă descoperite din cochilia lor aparentă (pe lângă care ai trecut și peste care ai călcat de mii de ori) doar în momentele ciudate, atunci când cerul se înnegurează a ploaie și reverberează în tine cu praf, vânt și caiete dictando plutind, când îți bate inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
limbaj, învățînd limbajul umbrelor și al focului din frunziș, al umezelii, al sevei de sub cojile trunchiurilor... Priveam minute-n șir furnicile suind pe scoarța pătată de rășină, răsturnam cîte-o piatră ca să găsesc vreo scolopendră decolorată... încercam 52 să scot din cochilia lui uscată, lipită pe-o frunză, fragilă ca hârtia, melcul care se străvedea înăuntru ca o încîlceală de firișoare verzui și negre... pipăiam sporii aspri de pe dosul frunzelor de ferigă... Mă ghemuiam acolo, în cel mai umed, cel mai secret
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Deodată am devenit conștient că țeasta mea e plină, deși creierul îmi fusese de mult devorat. Cineva 95 îmi locuia țeasta, era repliat în sine, acolo, în spațiul neted dintre oasele craniului, așa cum pagurul își varsă burta moale într-o cochilie de sidef. Am știut atunci că în creierul meu locuia un mare păianjen, că îi fusesem dat lui, pradă vie și paralizată, că el mă sugea și se-ngrășase nefiresc din substanța venelor și zgârciurilor și sângelui și scoarței mele
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mai departe printr-un paradis taxinomic. Am străbătut repede culoare întunecate în care se deschideau ferestrele dioramelor mici, înfățișînd, prin mulaje vopsite grosolan, viața în cambrian, silurian, devonian (doar niște forme subacvatice, greu de identificat, un soi de moluște cu cochilia conică, nerăsucită, și cu tentacule la bot, apoi un soi de știuleți de porumb de un galben nenatural, prinși de fundul oceanului cu pedunculi subțiri), carbonifer, permian, triasic, jurasic, cretacicul cu reptilele lui caraghioase (Gina se strâmba de râs privind
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
că varsă, deși unii erau deosebit de frumoși: purpurii și de culoarea ambrei, cu nenumărate falduri și ondulații. Moluștele aveau ca vedetă uriașa caracatiță, palidă și grețoasă în borcanul ei gros cât o conductă de canalizare; alături se afla nautilul cu cochilia sa portocalie striată cu negru, cu mănunchiul său de tentacule pornind chiar din ochi. Și apoi nenumăratele insectare, prin fața cărora am trecut scoțând tot felul de exclamații, de parcă am fi inspectat fauna stranie de pe altă planetă. Cum erau posibile atâtea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
voioasă, sărind într-un picior, lăsîndu-mă pe burtă ca să sorb apa ușoară a vreunui izvor cristalin. Aceea era lumea mea, din care n-aș fi vrut să ies niciodată. Sub o frunză murdară de noroi am găsit un melc cu cochilia spână. Între doi copaci își întinsese plasa plină de boabe de apă un păianjen cu cruce. O cracă uscată mi-a zgâriat brațul gol. Nu căutam ieșirea, cărările nu erau drumuri spre ceva, spre altceva, ci bucuria pură de-a
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
aprindeau și se stingeau ritmic, exercitând asupra saxofonistului un efect hipnotic. Se apropie și privi înăuntru. Acolo se afla arhitectul. Corpul său, care trebuie să fi cântărit cel puțin patru sute de kilograme, ajunsese să umple literalmente, cum umple melcul o cochilie, diform, gol și alburiu, căci hainele plesniseră de mult pe el, toată partea din spate a mașinii, revărsîndu-se puțin și prin ferestre. Capul i se sudase de torace, trăsăturile i se mai vedeau doar ca niște linii fine desenate pe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ființe atât de puțin omenești. Ca să nu aibă timp să dea înapoi, stinse farul și se repezi la portiera din față. Cum trase de ea, aceasta se desprinse din balamalele putrede și căzu în iarbă ca o bucată strâmbă de cochilie. Apucă ferm mănunchiul de degete dinspre el și începu să le ciopârțească furios. Sânge și bucăți de degete se prelingeau pe corpul devenit unsuros al lui Emil Popescu, dar el părea să nu reacționeze în nici un fel. Degetele rămase din
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
aceste câteva milioane de supraviețuitori, acționând sincronizat asemenea termitelor, arhitectul își construi un nou sintetizator, de o complexitate de neconceput, întinzîndu-se pe un sfert de planetă. Monstrul însuși crescuse. Caroseria Daciei rămăsese înscrustată în spinarea lui albicioasă ca o minusculă cochilie. Trupul acoperea o suprafață uriașă, iar degetele infinit ramificate se întindeau acum, pornind din cele două brațe, de jur împrejur, ca o plasă de păianjen. De la primele atingeri ale miliardelor de clape terminale, ultimii oameni se prefăcură și ei în
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mare și tulbure, permițând mrenelor să urce în amonte în bancuri ce se localizau la coturi, meandre, holboane, hătii sau șipote. Fiecare prindea mrene cu zecile, utilizând nadă vie: râme de gunoi și grădină, carabeți îlarve gălbui învelite într-o cochilie din nisip, aflate sub pietrele din pâraie de munte) și răcușori de sub pietre de râu, cu o singură undiță care avea la capătul firului de nailon, un plumb greu, ca să nu-l miște curentul râului și unul sau două cârlige
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
elevii - organizați pe echipe - vor primi sarcini diferențiate, ca: alegerea/crearea cadrului suport pentru reprezentarea mediului ambiental al temei; completarea acestuia cu elemente plastice specifice, colecționate sau construite prin tehnica origami sau prin alte tehnici (pietriș, nisip, plante de apă,cochilii de melci, bărcuțe, vaporașe, poduri); construirea figurinelor reprezentând fauna specifică, figurine învățate în orele anterioare (broscuțe, pești), utilizând o multitudine de culori, modele și mărimi. În finalul activității pe echipe, prin reunirea tuturor elementelor realizate și prin plasarea lor corespunzătoare
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
frumoasă dintre ele, cu aurii petale,-a fost cel mai râvnit mic adăpost. Poți, astăzi, s-o admiri la Rennes, unde-admirat-o-am și eu, în cel mai cunoscut muzeu al principeselor... Alt gen ar fi Tornada de Manilla, care aduce cu cochilia de melc, - ca și, din nacru roșu cu perle veșnice, cocoșu’ de la Bangkok. Și,-așijderi, cam ca un balon din chewing-gum de străvezie (iar nu ca la balet, un alb tutu), cea a prințesei Matüvü. Pe-a cincea nu pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
60 vecinii chinezi mănâncă ceva asemănător cu multă poftă. Cola este servită fierbinte, contrar obiceiurilor noastre. Numai cafeaua cu lapte mi se pare excelentă și mă mulțumesc cu ea. În preajma acvariilor, ne surprinde o expoziție la stradă cu sute de cochilii de scoici și melci, de la mărimea unghiei, până la dimensiuni apreciabile de peste 30 cm diametru, tentante prin formă și culoare, îmbiindu-te să le cumperi. La ora 15,50 fugim spre feribot și plătim călătoria cu cardul Octopus. TEMPLUL SIKH În
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]