1,892 matches
-
s-au legat picioarele sau gura se pune în sicriu, pentru a-l dezlega de lumea de aici și pentru a-i îndruma pașii în lumea de dincolo, iar "toiagul" se așează pe o cană cu apă curată, împreună cu un colac, și se arde trei nopți după înmormântare, pentru a-l curăța de păcatele lumești.195 Această formă în spirală, ca labirint al destinului, a fost descoperită pe multe vase de lut ars, datând din epoca neolitică (Vădastra-Hunedoara, Cucuteni-Iași).196 Labirintul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
deal, la niște roți de foc, care purifică timpul; pentru primenirea spațiului, se fac focuri în dimineața de Crăciun atât la slavi, cât și la români ,iar datina arderii butucului este de tradiție europeană. Tot ca motiv solar sunt și colacii de Crăciun care imită forma soarelui, amintind de capul cu nimb al zeului Mithra, sculptat pe basoreliefurile găsite în templele aflate pe pământul Daciei și Moesiei, dar și în răsăritul și apusul Europei.86 Arderea butucului de Crăciun, prezent aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Crăciunului, ca sărbătoare a solstițiului, a morților, a nașterii lui Hristos, ca început al anului. Roțile de foc, atestate și la germani wepelrot , sunt aprinse de Crăciun și rostogolite de pe un deal, amintind de drumul soarelui pe bolta cerească.87 Colacul antropomorf, ca semn al soarelui, se cocea de Crăciun și se păstra până primăvara, la Mucenici, când, la pornirea plugului, era pus în coarnele boilor pentru a fi mâncat, în țarină, de gospodari și de animale, sau era "înmormântat" sub
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la germani, Pferd-Ritters, la francezi, cheval jupon, sau la englezi, hobby horse.106 Datina arderii butucului în noaptea de Crăciun, răspândită aproape la toate popoarelor Europei, focurile care se fac în dimineața de Crăciun (la slavi și la români) și colacii de Crăciun, care imită forma soarelui, amintind de nimbul lui Mithra, pun în evidență cultul Crăciunului ca strămoș și moș, fiind un cult solar.107 Solstițiul de iarnă sărbătorea, în trecut, ziua de naștere a soarelui.108 Nu întâmplător, la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
înșelat, / Deci el m-a împodobit / Cu cercei, cu ghiocei / Și salbă de nouă lei. La dumneavoastră am adus-o, / S-o vedeți și s-o priviți, / Cu bun dar s-o dăruiți, / Car` cu lei, car` cu bani, / Cu colac de grâu curat, / Pe colac vadra de vin, / C-așa-i legea din bătrâni, / Din bătrâni, din oameni buni! La mulți ani cu sănătate!"150 Ritualul tăierii porcului amintește de jertfele aduse în antichitate zeilor vegetației care se nășteau și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
împodobit / Cu cercei, cu ghiocei / Și salbă de nouă lei. La dumneavoastră am adus-o, / S-o vedeți și s-o priviți, / Cu bun dar s-o dăruiți, / Car` cu lei, car` cu bani, / Cu colac de grâu curat, / Pe colac vadra de vin, / C-așa-i legea din bătrâni, / Din bătrâni, din oameni buni! La mulți ani cu sănătate!"150 Ritualul tăierii porcului amintește de jertfele aduse în antichitate zeilor vegetației care se nășteau și mureau în perioada de înnoire
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
majoritatea mitologiilor arhaice, pasărea întruchipează sufletul mortului, călător în lumea de dincolo. Simbolul "pasăre-suflet" este prezent în Mesopotamia, Grecia antică, la majoritatea popoarelor Europei, la multe triburi din America și Australia. Această imagine a păsării-suflet o găsim, la români, în colacii ritualici, dați de pomană, și pe stâlpii funerari din Transilvania sau în Moldova. Păsările mitice, specifice diferitelor popoare Phoenix, Garuda, Kokh, Măiastră, Jar-Ptica sunt întruchipări ale principiului solar și simbolizează veșnica regenerare a vieții. Ca simboluri ale spiritului și ale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prin care se anulează puterile malefice, este "Cucu-Răscucu". Practicile magice din scenariul ritualic "Cucu Răscucu" au rol apotropaic: pentru ca animalele să fie ferite de puterea cucului de a le lua mana și de a le strica laptele, se face un colac prin gaura căruia se mulg oile și vacile, apoi este rupt în două, în părți opuse, de doi copii de obicei un băiat și o fată care strigă de trei ori "Cucu! Răscucu!". Colacul este mâncat de cei care participă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
le strica laptele, se face un colac prin gaura căruia se mulg oile și vacile, apoi este rupt în două, în părți opuse, de doi copii de obicei un băiat și o fată care strigă de trei ori "Cucu! Răscucu!". Colacul este mâncat de cei care participă la ceremonial, iar ceea ce rămâne se frământă cu sare, se amestecă și se dă de leac oilor și vacilor.247 Renașterea simbolică a timpului și a spațiului se desfășoară în cadrul ceremonialului pascal, prin jertfa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este un semizeu al codrilor, înfățișat ca un voinic "tânăr, mândru și mintos", "mândru ca păunul și misterios ca Pan, zeul codrilor"267: "Frunzulița bobului, / Veler, Velerița mea, / Dimineața se scula, / Pe ochi negri se spala, / Mâneci albe sufleca, / De colaci se apuca, / De colaci / Din nouă saci. / Ș-o pupăză / Dintr-o mierță, / Și-un covrig / Dintr-un miertic. Hai la socri / Peste codru`, / În mijlocul codrului, / Veler, Velerița mea, / Cântă-mi tu / Cântecuțu, / Veler, Velerița mea. Eu cântecul ț-oi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
codrilor, înfățișat ca un voinic "tânăr, mândru și mintos", "mândru ca păunul și misterios ca Pan, zeul codrilor"267: "Frunzulița bobului, / Veler, Velerița mea, / Dimineața se scula, / Pe ochi negri se spala, / Mâneci albe sufleca, / De colaci se apuca, / De colaci / Din nouă saci. / Ș-o pupăză / Dintr-o mierță, / Și-un covrig / Dintr-un miertic. Hai la socri / Peste codru`, / În mijlocul codrului, / Veler, Velerița mea, / Cântă-mi tu / Cântecuțu, / Veler, Velerița mea. Eu cântecul ț-oi cânta, / Dar munții s-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și Suflet Cultura Națională", București, 1995, p. 179. 90 Ibidem, p. 32. 91 Ibidem p. 36. 92 Ibidem, p. 117. 93 Mihai Sporiș, Mitologie românească, Calendarul popular, Prefață de Costea Marinov, Editura Floarea Darurilor, București, 2000, v. Cap. Colindă și colac, pp.126-128. 94 Simion Florea Marian, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic-comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teha, Editura "Grai și suflet-Cultura Națională", București, 1995, v. Cap. Pețirea, pp.87-88. 95 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de atâta lărgime ("Piscul cu bojii"). Poetul retrăiește cu încântare peisajele de odinioară: " Când se văd munții" ei se văd rar, pentru că pădurile sunt în nori, și pentru că stelele sunt joase și pâlpâie "de-ți iau ochii/ Ca lumânările pe colaci/ când aerul se ridică în sus, ei odată țâșnesc pe-acolo/ Pe la geana orizontului, se văd foarte aproape,/ Ți se pare că te poți sui pe ei cu carul". Satul își are hoții și milogii lui, pe Zarbă și Riblă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
coadă, bîțîie și el ca ea toată vara. Cofă Cînd îți iese cu cofa plină înainte, îți merge bine; cînd îți iese cu cofa goală, îți va merge rău. Cînd îți iese cu cofa goală înainte, ai să umbli bătut. Colac în ziua de Sînziene se face de oameni cîte un colac de Sînziană și-l azvîrli pe casă; dacă colacul rămîne acolo e semn că ai să trăiești mult; dacă cade jos, ai să mori. Cînd mirele ia mireasa de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iese cu cofa plină înainte, îți merge bine; cînd îți iese cu cofa goală, îți va merge rău. Cînd îți iese cu cofa goală înainte, ai să umbli bătut. Colac în ziua de Sînziene se face de oameni cîte un colac de Sînziană și-l azvîrli pe casă; dacă colacul rămîne acolo e semn că ai să trăiești mult; dacă cade jos, ai să mori. Cînd mirele ia mireasa de la casa ei, cum iese afară și o suie în trăsură, nașul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îți iese cu cofa goală, îți va merge rău. Cînd îți iese cu cofa goală înainte, ai să umbli bătut. Colac în ziua de Sînziene se face de oameni cîte un colac de Sînziană și-l azvîrli pe casă; dacă colacul rămîne acolo e semn că ai să trăiești mult; dacă cade jos, ai să mori. Cînd mirele ia mireasa de la casa ei, cum iese afară și o suie în trăsură, nașul rupe un colac deasupra capului ei și bucățelele le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și-l azvîrli pe casă; dacă colacul rămîne acolo e semn că ai să trăiești mult; dacă cade jos, ai să mori. Cînd mirele ia mireasa de la casa ei, cum iese afară și o suie în trăsură, nașul rupe un colac deasupra capului ei și bucățelele le azvîrle printre oameni în patru părți. Toți strîng cîte-o bucățică, și din acel colac pun în urechea vitelor pe care le duc la tîrg de vîn zare, crezînd că lumea se va uita la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să mori. Cînd mirele ia mireasa de la casa ei, cum iese afară și o suie în trăsură, nașul rupe un colac deasupra capului ei și bucățelele le azvîrle printre oameni în patru părți. Toți strîng cîte-o bucățică, și din acel colac pun în urechea vitelor pe care le duc la tîrg de vîn zare, crezînd că lumea se va uita la vite după cum se uită la mireasă. Colacul pe care-l aruncă mireasa de pe tablaua* de pe cap și colacii ce însoțesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
azvîrle printre oameni în patru părți. Toți strîng cîte-o bucățică, și din acel colac pun în urechea vitelor pe care le duc la tîrg de vîn zare, crezînd că lumea se va uita la vite după cum se uită la mireasă. Colacul pe care-l aruncă mireasa de pe tablaua* de pe cap și colacii ce însoțesc pe mort (zece, înșirați pe-o ață, și în ei înfipți bani) sînt buni de friguri. Aluatul ce rămîne pe covată după ce se fac colacii de Sf.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din acel colac pun în urechea vitelor pe care le duc la tîrg de vîn zare, crezînd că lumea se va uita la vite după cum se uită la mireasă. Colacul pe care-l aruncă mireasa de pe tablaua* de pe cap și colacii ce însoțesc pe mort (zece, înșirați pe-o ață, și în ei înfipți bani) sînt buni de friguri. Aluatul ce rămîne pe covată după ce se fac colacii de Sf. Vasile e bun de dat, amestecat cu tă rîțe, la vitele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la mireasă. Colacul pe care-l aruncă mireasa de pe tablaua* de pe cap și colacii ce însoțesc pe mort (zece, înșirați pe-o ață, și în ei înfipți bani) sînt buni de friguri. Aluatul ce rămîne pe covată după ce se fac colacii de Sf. Vasile e bun de dat, amestecat cu tă rîțe, la vitele ce ar fi să lepede. „Uitata“ este colacul ce se face pentru morții uitați la pomenirile de peste an. (Gh.F.C.) 86 Cînd se fac colacii de Sf. Vasile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o ață, și în ei înfipți bani) sînt buni de friguri. Aluatul ce rămîne pe covată după ce se fac colacii de Sf. Vasile e bun de dat, amestecat cu tă rîțe, la vitele ce ar fi să lepede. „Uitata“ este colacul ce se face pentru morții uitați la pomenirile de peste an. (Gh.F.C.) 86 Cînd se fac colacii de Sf. Vasile, femeia apucă cu mîna plină de aluat un cuțit și lovește tulpina pomilor, ca să rodească. (Gh.F.C.) Colastră Cînd mănînci întîi colastră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
după ce se fac colacii de Sf. Vasile e bun de dat, amestecat cu tă rîțe, la vitele ce ar fi să lepede. „Uitata“ este colacul ce se face pentru morții uitați la pomenirile de peste an. (Gh.F.C.) 86 Cînd se fac colacii de Sf. Vasile, femeia apucă cu mîna plină de aluat un cuțit și lovește tulpina pomilor, ca să rodească. (Gh.F.C.) Colastră Cînd mănînci întîi colastră* e bine să nu sufli în ea, dacă e fierbinte, pentru că coace ugerul. Colivă Cînd vii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
foc, i se dau numai cărbuni, nu și tăciuni, fiind rău de ceartă. Ziua de Sf. Ilie o țin oamenii ca să fie scutiți de foc. Ei cred că, cînd tună, Sf. Ilie se plimbă prin cer într-o căruță cu colaci. Tăietorul pe care se taie lemne să nu se pună pe foc, căci cel ce-l va tăia și pune pe foc pe lumea cealaltă îl va duce în spinare. Dacă cineva visează că arde undeva e semn că a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
groapă, se coboară și fratele lui după el și șede pe coșciug, iar tînă rul care șede pe malul gropii îl apucă de mînă și-l ridică în sus; apoi se pun față-n față și, apucînd amîndoi de un colac, îl frîng în două, apoi se sărută - și astfel sînt frați de cruce. Fratele de cruce și cu sora de cruce nu se pot lua în căsătorie. Frămîntat Să nu frămînți pînea cu mîna stîngă, că nu se face grîul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]