994 matches
-
nimănui ca niște plante fragede tremurând sub picături repezi de ploaie Plecare Va poposi curând și clipa Când tu-mi vei face cu aripa Căci eu voi fi deja Departe undeva Voi fi gonind nebun cu bicicleta Ori poate-n colb și-n soare cu șareta Spre'nalte ceruri ori mai scunde Voi rătăci spre cine știe unde și tu-mi vei face doar cu mâna și eu voi ști că tu mi-ai fost stăpâna Va hohoti atunci lumina dintre noi În
Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-website/Imaginative/10756_a_12081]
-
ai din plin, - și cum anume-l recunoști? - Iubitu-mbujorat și alb e, dintr-o miriadă-l recunoști: din aur, capu-i e; de pin i-s pletele, și negre-corb. Ochi cum columbele, ce-n albie de râu se scaldă, fără colb, și-n lapte. Chipu-i e grădină de-arome; buzele, o țară a crinilor; și nestrăină de-asemănarea cu-o brățară de aur, cu intarsii, - mâna; din fildeș, pântecu-i, și-albastru safir; picioare de-alabastru ca stâlpii cei cu soclu
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
Butnaru Oul orfic Colindând coloniile romane tânărul Hristos fredona pasaje din Iliada și Odisseia (cu memoria sa divină atotținătoare-de-minte era imposibil să nu le cunoască pe dinafară) la câte vreun popas cu vreun vârf de ram cu vreun vreasc pe colbul mesopotamian încondeind X-uri Y-greci și alte necunoscute din teoriile lui Pitagora (...,spaima" tuturora...) - semizeu ce viețuise cu câteva secole (peste cinci) mai înainte... Odată junele Isus luă aminte în mod osebit la mitul cu oul orfic pe care într-
Leo Butnaru by Leo Butnaru () [Corola-website/Imaginative/10368_a_11693]
-
timpurile renașterii, care poartă data 1500. Dupa reformă frescele au fost tencuite si din nou descoperite, fiind astfel mult deteriorate. Pe aceeași parte este inscrisă si data 1694. Sub frescă se află piatra funerară în stil baroc a pastorului Lucas Colb din 1753. O alta piatră funerară se află in fața altarului, sub treptele altarului, și anume pentru pastorii Georgius Deidricius, Martinus Albrich și Johann Arbenius. Altarul datează din secolul al XVIII-lea.
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
bătrîni și nu mai au nici putere nici ajutor de la alții. Dar trebuie făcut ceva că-i mare păcat. Dom’le, pămîntul dacă-l lași, moare că și omul! Nu-l întreții, nu-i dai suflet, te alegi doar cu colbul neroditor“. Aceeași dragoste pentru pămînt și pentru munca am găsit-o și la Iacob Cucu, din Pogana. Acum în vîrstă de 57 de ani, omul a muncit timp de 30 de ani în domeniul zootehnic. Declinul CAP-urilor, după ‘89
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
jocul tradițional, vigoarea flăcăilor și candoarea fetelor, prin lăuta țiganilor care compun imaginea unui ritm impetuos: „De tropotele jucătorilor se hurducă pământul. Zecile de perechi bat someșana cu atâta pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se învâltorește, se așază în straturi groase pe fețele brăzdate de sudoare, luminate de oboseală și de mulțumire“. Lui Ion îi place Florica, dar Ana are pământ, așa că el îi face curte acesteia, spre disperarea lui Vasile Baciu
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
femeie frumoasă cu un glas care ar stârni admirația multora. Cântecele ei o însoțeau la lucrul câmpului, în casă și ogradă sau în vie, la bucurii, dar mai ales la necazuri..." mărturisește Nicolae Sabău cu nostalgie. De pe ulița satului, în colbul căreia se juca cu pruncii, de pe Valea Negruții, din lunca Someșului ori de pe dealurile pline cu vii ale Cicârlăului s-au înfiripat horile care l-au purtat prin lume pe Nicolae Sabău, cel care și-a făcut din cântec un
Nicolae Sabău (muzician) () [Corola-website/Science/307622_a_308951]
-
a ușurat „mediocrităților pompoase" triumful, se arată mai de-parte, și a lăsat drum liber „vânturătorilor de fraze goale" să batjocorească limba, în cele mai diverse ocazii. Cei doi directori adresau cuvinte de îmbărbătare, invocând și numele lui Eminescu. „Suflați colbul de pe cronici, cum zice poetul, și faceți să renască virtuțile bătrânilor de atunci în sufletul tinerimii de azi."<br> Nemulțumit de tonul molcom-moldovenesc al textului, Coșbuc reia ideile directoare ale revistei: "“Noi cu literatura astăzi nu mai stăm în mijlocul istoriei
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
m), intersectează cursul mijlociu al văii Pietroasa de Jos, urcând spre nord până la localitatea Bistrița Bârgăului. În continuare, către est, urmărește valea Bistriței până în apropiere de Colibița, de unde se abate spre sud, și întretaie cursul superior al Pănulețului și pârâul Colbul, pe sub Vf. Țiganca. Limita se orientează către nord-est, ocolind Vf. Dălbidanu (1.648 m), Vf. Tomnatec (1.542 m), Vf. Buba (1.670 m), și traversând cursul superior al râului Dorna până în valea Negrișoarei, pe care o însoțește către nord
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
apreciază că acestea datează din anii 1595 - 1600. Printre primele atestări documentare poate fi amintit documentul din 1630 prin care Moise Moghina întărește Mănăstirea Voroneț cu o braniște în Munții Câmpulungului și întâlnim toponimele: Dealul Șarului, Neagră, Ialovița, Muntele Pinului, Colbul, Cotârgași. În perioada 1774 - 1918 locuitorii din Bucovina devin supuși ai coroanei austriece, în timp ce Șaru Dornei și Neagră Șarului au rămas în continuare sub administrație moldoveneasca. La 23 august 1800 slugerul Ion Negrea și vornicul Gheorghe Tăutu primesc însărcinarea să
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
cărămidă cu temelie de piatră, alte două pavilioane de lemn, chioșcuri cu "„lavițălele lor trebuitoare”", pietruirea drumurilor cu "„pietricele de apă curgătoari, și cu nâsâp roșu”", precum și udarea ocazională a șoselii din drumul Copoului "„încât să nu să poată râdica colbul”". De asemenea, Privileghie se angaja să înconjoare laturile dinspre est, sud și nord ale grădinii cu "„parmaclâcuri de lemn pe temelie de piatră, iar spre apus fiind dos va rămâne cu șanțu, care să vor începi a să faci de la
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
de copaci pe podișul Copoului”". De asemenea, "„drumul tuturor trăsurilor boierești ce se duc la vii vara”" a fost îndreptat, căci "„mai înainte împănau câmpul întreg și făceau o pulbere nesuferită cât era primblarea, de nu se putea răsufla de colb”". În ciuda acestor eforturi, incidentele legate de furt au continuat, iar la 1 noiembrie 1852 se arată că înșiși soldații care patrulează în Copou iau lemne din gardul parcului și le folosesc pentru foc, fapt care permitea ulterior vitelor să pătrundă
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
al văii Dornei superioare către Căliman. Limita sudică este greu de trasat datorită întrepătrunderii și suprapunerii zonei sedimentare a Bîrgăului cu masa eruptivă a Călimanului. Ca urmare, apreciem că limita este marcată - cu mici depășiri - de Bistrița și afluentul său Colbul. Toponimia și terminologia orografică (oronime, nume de munți) reflectă caracterelc reliefului, constituția geologică, vegetația, fauna, numele foștilor proprietari etc. Heniul Mare (vîrful cel mai înalt din Bîrgău) are semnificație în antroponimie, deoarece muntele s-a găsit în stăpînirea lui Ioan
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
Măgura, Tomnaticul etc.) sau au semnificație zoo-geografică (Ursoaia, Lupului, Cioroiului. Cerbul etc.) Numeroase sînt hidronimele cu semnifucații în antroponimie (Bucur, Marta, Măria, Strugarului, Pîrîul lui Ioniță etc.) și mai puțin frecvente cele care reflectă litologia (Ilva, Glodului, Illvețul, Iliuța Calului, Colbul), cu precădere argiloasă. Caracterele fizice și chimice ale apelor sînt oglindite de numele a numeroase rîuri (Sărata, Borcutului, Secu, Slatinii, Izvorul Alb etc.), ca și aspectele geomorfologice ale văii (Valea Pustie, Grozavul, Teșna, Teșna Mică și Teșnița - cu semnificația de
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
amănunt despre situația din Palestina, Petre Pustnicul s-a considerat îndreptățit să se înfățișeze dinaintea pontifului roman și, nu numai că a făcut-o neîntârziat, fără a-și lua răgazul să se odihnească după obositoarea călătorie sau să-și scuture colbul adunat pe drum, dar demersul său a fost bine primit și aprobat de către papă care i-a adresat cuvinte încurajatoare. Adversarul temporal al scaunului apostolic, împăratul german, era istovit de lupta dintre sacerdoțiu și imperiu, ce se prelungea de aproape
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
și părăsit, iar exponatele au fost risipite, fiind vândute de urmașii lui Toader Hrib. Scriitorul Mircea Radu Iacoban găsea în 2005 în curtea casei lui Toader Hrib ""doar bălării. Dulapuri-vitrină știrbe și golite zac afară, în tindă. Geamuri opace, din pricina colbului adunat prin ani. Tristețea casei pustii și abandonate o accentuează inutilitatea firmei de pe fronton: MUZEU. Un muzeu... părăsit.""
Toader Hrib () [Corola-website/Science/319528_a_320857]
-
ipingele ostășești," Scuturi, paloșe, pumnale, arcurile-împărătești," lănci și prăștii și arcane și-aripatele săgeți, " șesuri, văi, poduri, oceane și cetăți și călăreți," zugrăvii dușmanii noștri. Pe prieteni zugrăvii" Zugrăvii toți șahii, prinții duși în lumea celor vii" Slava lor e colb... Mormântul li-i tăcut, tăceri se cern." Din morminte înviară doar prin versul meu etern...” Materia operei o constituie luptele, duelurile, scenele de vânătoare, de ospețe, de petreceri, dar și scenele de dragoste, de un lirism neîntrecut. În special însă
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
Astăzi îi trăiește încă urmașul. Răspunderea pe care un monarh o are față de numele său și al familie sale, apoi și față de țară, poate că ar scoate ce-i mai bun și din clasa politică și ar ridica-o din colbul curții școlii".
Oana Stancu, cuvinte dure: Victor Ponta, propria victimă by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101930_a_103222]
-
la lăptucă, patru'ș'cinci (îmi ticăie inima!) șonticăie, optșpe dorm sau mă înțeapă, unora, un soi de apă tulbure le curge, - eu bănui că din calcaneu... Veșnic să ridici o mie de picioare! Baremi mie, Doamne, dă-mi, prin colb sau rouă, nouă sute nouă'j'nouă! Cameleonul Soarta bietelor lacerte de copac e că-s incerte la culoare,-n zori îs roz, verzi, când umblă prin rogoz, albăstrui în lac, și sure printre blocuri gri... Obscure, dacă plouă,-n ceață
Jan Koneffke by Șerban Foarță () [Corola-website/Journalistic/7485_a_8810]