2,881 matches
-
dizolvă o seamă de săruri și minerale, apa potabilă are o compoziție net superioară celeia de la Rădiu, care din cauza abundenței de argile sărate are un gust deseori selenitos. Această diferență de calitate a apei din cele două regiuni a produs coloniștilor, în primele zile mai ales, deranjări serioase în funcțiile aparatului digestiv. Nu numai compoziția apei potabile din cele două regiuni diferă, dar chiar și procentajul acelorași săruri și gaze aflate în disoluție este altul și tocmai acesta trebuie să fie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
serioase în funcțiile aparatului digestiv. Nu numai compoziția apei potabile din cele două regiuni diferă, dar chiar și procentajul acelorași săruri și gaze aflate în disoluție este altul și tocmai acesta trebuie să fie cauza principală care a făcut pe coloniști să constate că: „apa e puțină și mai ales nu ne priește”. Regimul alimentar de la munte este apoi de departe de a fi asemănător cu cel de la Rădiu. În prima regiune, grosul articolelor îl formează: pâinea, laptele de 82 oi
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
grăsimile, pe când în regiunile noastre de deal și câmpie se știe că mare parte din aceste articole alimentare sunt diminuate ca volum de prezență - abundentă în unele anotimpuri - a fructelor, legumelor și zarzavaturilor, iar locul pâinii e luat de mămăligă. Coloniștii bucovineni spun în deosebi că pometurile, strugurii și zarzavaturile pe care le pot cultiva sau pe care le pot procura ușor aici, erau, pentru mulți dintre ei, o raritate în satele lor de la munte. Într-adevăr, nu departe de coloniile
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sau „bulgarii” de la Huși fac grădinărit intens, mulțămind din plin nevoile alimentare cu astfel de produse ale locuitorilor satelor din jur. Altă cauză care a contribuit la nereușita colonizării de la Rădiu este sentimentul de dezrădăcinare pe care l-au simțit coloniștii și mai ales animozitatea cu care i-au primit locuitorii vechiului sat pe noii veniți. Deși terenul agricol și cel de pășunat era suficient, locuitorii din Rădiu ca și cei din satele înconjurătoare au privit de la început pe coloniștii bucovineni
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
simțit coloniștii și mai ales animozitatea cu care i-au primit locuitorii vechiului sat pe noii veniți. Deși terenul agricol și cel de pășunat era suficient, locuitorii din Rădiu ca și cei din satele înconjurătoare au privit de la început pe coloniștii bucovineni cu antipatie, deoarece prin venirea lor aici le-a împuținat terenul de muncă și islaz. După ultima reformă agrară (1945), raporturile dintre localnici și coloniști au devenit și mai puțin prietenoase , din cauză prin cumpărarea în 1922 a restului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
locuitorii din Rădiu ca și cei din satele înconjurătoare au privit de la început pe coloniștii bucovineni cu antipatie, deoarece prin venirea lor aici le-a împuținat terenul de muncă și islaz. După ultima reformă agrară (1945), raporturile dintre localnici și coloniști au devenit și mai puțin prietenoase , din cauză prin cumpărarea în 1922 a restului de moșie de către cei 18 bucovineni, Rădenii s-au văzut acum fără posibilitate de a-și mai mări loturile vechi prin adausul unor noi parcele, fie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
restului de moșie de către cei 18 bucovineni, Rădenii s-au văzut acum fără posibilitate de a-și mai mări loturile vechi prin adausul unor noi parcele, fie ele cât de mici. Că n-au existat raporturi strânse de vecinătate între coloniști și localnici se vede și din faptul că înrudirile prin căsătorie între aceștia, în cei 24 ani de când există colonia, au fost foarte puține: doar 4 băieți și 4 fete au plecat din colonie căsătorindu se la Rădiu, Albești, Idrici
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
foarte puține: doar 4 băieți și 4 fete au plecat din colonie căsătorindu se la Rădiu, Albești, Idrici și Roșiești! Desigur că multe din aceste neajunsuri s-ar fi putut evita, dacă odată cu strămutarea lor dintr-o regiune în alta, coloniștii ar fi fost cât de elementar îndrumați și dacă ei însăși ar fi ținut seama de anumite reguli de higienă socială. De pildă, ei trebuiau de la început să-și de-a seama că într-o regiune de dealuri silvo-stepice ca
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
-și construiască de la început case cu pereți de ceamur. Cu atât mai mult cu cât aici, în partea de răsărit a Moldovei, lemnele de foc nu sunt nici pe departe din abundența în care se află în regiunea Vatra Dornei. Coloniștii s-au convins de altfel de acest lucru din primele zile ale sosirii lor la Rădiu, unde au văzut că în locul lemnelor oamenii folosesc crângarii, resturile de strujăni rămase de la vite, ogrijii, paiele ori chiar tizicul, iar focul în vatră
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
folosesc crângarii, resturile de strujăni rămase de la vite, ogrijii, paiele ori chiar tizicul, iar focul în vatră și în sobe nu arde toată ziua ci numai în timpul strict necesar pregătirii bucatelor și încălzirii, odată pe zi, a sobelor. La fel coloniștii s-au convins, odată cu ieșirea la muncile agricole de primăvară, că îmbrăcămintea strânsă pe corp, purtată de ei în regiunea de munte, devine incomodă și neigienică în regiunile noastre de silvostepă și stepă, unde muncile la câmp cer o mai
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de mari, în locul de unde veniseră fiecare neavând decât 1, 1 2 ha. pământ arabil. Și atunci, pentru a nu lăsa noile terenuri năpădite de buruieni sau recolta nestrânsă de pe câmp, au trebuit să muncească până la istovire. Așa că chiar dacă unii dintre coloniști, în condițiile normale de viață, ar fi putut să biruie neprielnicia climei și a apei potabile, din cauza muncii nemăsurate, ei au fost fizicește slăbiți, predispuși tuberculozei și apoi cu ușurință măcinați de malarie. Aceste neajunsuri, ca și altele neevidențiate, ar
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nu cunoaștem - în limita izvoarelor de informație și a posibilităților de care dispunem - să existe vreun studiu științific despre soarta și evoluția populației colonizate cu aceste ocazii în regiunile de câmpie cu terenuri expropriate. Sigur însă că mulți dintre acești coloniști au avut soarta celor de la Rădiu (Fălciuă, cu atât mai mult cu cât mulți dintre ei au fost obligați să suporte diferențe și mai mari de mediu fizic. Ne gândim în primul rând la coloniștii din Câmpia Română și la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
însă că mulți dintre acești coloniști au avut soarta celor de la Rădiu (Fălciuă, cu atât mai mult cu cât mulți dintre ei au fost obligați să suporte diferențe și mai mari de mediu fizic. Ne gândim în primul rând la coloniștii din Câmpia Română și la cei din satele noi ale stepei deluroase a Vasluiului și Jijiei. Notă: Material preluat din „Revista geografică”, Institutul de Cercetări Geografice a României, III, nr. 4, 1946, p. 290 - 306; Extras din 1947 BROȘTENII HUȘILOR
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
regelui Angliei i-au împins înspre o nouă patrie. Față de coloniile franceze formate prin secolul al XVI-lea, de pe valea fluviului Mississippi până la Golful Mexic, populate de servitori ai regelui și care nu așteptau decât momentul propice reîntoarcerii în Franța, coloniștii englezi erau dornici de independență, urau constrângerile și lipsa de spațiu. Cât timp au domnit Stuarții în Anglia, relațiile cu Burbonii erau amiabile, dar din 1689, când a venit la tron Wilhelm de Orania, dușmanul de moarte al lui Ludovic
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
al lui Ludovic al XVI-lea, și până la Tratatul de la Paris (din 1763), Anglia și Franța au fost mereu în război pentru stăpânirea Americii de Nord și a Indiilor. Războiul dintre Anglia și coloniile sale americane a durat șapte ani, când armatele coloniștilor americani, conduse de genialul George Washington, susținute de contingente franceze, conduse de generalul La Fayette, au câștigat pe frontul de luptă, îndeosebi la Yorktown, o bătălie care părea pierdută. În lunile iunie și iulie 1776, Congresul Continental întrunit la Philadelphia
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
geografia Rusiei, Siberia este un tărâm care a apărut pe harta lumii prin pelerinaj. După căderea Rusiei Kievene (1240) foarte mulți călugări pornesc înspre Siberia, unde defrișează suprafețe considerabile de pământ, întemeiază mănăstiri și crează în jurul lor mici comunități de coloniști. Mai târziu, în vremea lui Petru I se introduc lagărele de muncă pentru construirea Sankt Petersburgului, robia și serviciul militar obligatoriu de 25 de ani. Dezertarea din armată, fuga din robie sau din lagărul de muncă se poate face doar
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de a-și alege propria formă de guvernămînt și la cei doi mari învingători, ostili și unul și celălat colonizării, dar pentru motive diferite. În sfîrșit, în Asia, Japonia a îndemnat popoarele pe care le domina să se unească împotriva coloniștilor albi, iar în ajunul înfrîngerii sale a acordat independența majorității coloniilor sale. În concluzie, popoarele din această zonă au fost primele care și-au cerut eliberarea imediat după război. În consecință, anii Războiului Rece coincid cu primul val de decolonizare
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
mijlocul de schimb il constituia tutunul. Acesta a fost primul etalon monetar american. Salariile puținilor funcționari ce-i avea se plătea În tutun. La Început, lumea a fost mulțumită, dar perioada aceasta de echilibru n-a durat mult. Când primii coloniști au vrut să se căsătorească, s-au Înscris și au cerut guvernatorului să le aducă din Anglia o corabie cu 90 de fete. Prețul a fost fixat la 100 de punzi de tutun per fată. Circa 45 kg. Dar prețurile
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
să aibe o mare extindere. Acesta e și cazul României. Ne continuăm drumul trecând și prin Montpellier, ce ne amintște de regiunea și școala de viticultură din sudul Franței. Dese sunt localitățile din SUA care poartă numele regiunii și localității coloniștilor: Montpellier, Noua Anglie, Birmingham, New-Jersey (Noul Jersey), New York, Odesa, Ithaca, Bismarck, Volga, Siracusa, Cairo, luându se la Întrecere cu cele cu nume indiene: Oklahoma, Iowa (Aiova), Sioux, Dakota, Mississippi, Wyoming, Utah, Idaho (Aidaho), Nebraska. Noaptea rămânem În mica localitate Princeton
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În frunte cu grâul de primăvară. Se cultivă legume și În special cartofi, În depresiunile cu mai multă umiditate. Cu cât Înaintăm spre vest, precipitațiile scad și problema apei pentru vite și oameni devine acută. Ministerul luptă pentru a atrage coloniști. Se ofereau În 1936 câte 200-250 ha de teren În condițiuni avantajoase. Luptând pentru ridicarea tehnicii, Îmbunătățirea semințelor, conservarea solului și extinderea irigațiilor, Ministerul prin serviciul său de extensiune luptă pentru susținerea prețurilor. A doua zi, 4 mai, Înaintăm spre
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
aur dau producții În valoare de 4 milioane dolari. Mai sunt exploatate cupru, zinc, mercur. La această redusă populație sunt 360 școli elementare cu 16.000 elevi și 35 licee cu 4000 elevi. La Reno, capitala, e o universitate. Primii coloniști au fost mormonii În 1849. Aproape de Înnoptat dăm peste câteva cabine turist. Pornesc totuși mai departe. Pe o ploaie torențială ajungem În Winemucca (2.000 locuitori). A doua zi la prânz intrăm În Reno, capitala, cu 18.500 locuitori. Orașul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
comunicat dorința părinților de a se revedea. Tinerii au consimțit și acum probabil sunt departe de Nevada. Urcăm serpentina și lanțul de munți ce se desfășoară În estul Californiei, sus, aproape de vârf, ne oprim În fața unui monument ridicat pentru memoria coloniștilor pionieri care au străbătut far vestul, cu carele cu coviltire, În secolul trecut, pentru a veni În țara făgăduinței. Un bătrân, În picioare, scrutează zarea spre răsărit. În jurul lui femei și copii În genunchi mulțumesc Domnului că le-a ajutat
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu aviația, căile ferate au un confort și o organizare exemplară. În privința căilor ferate ele au trecut printr-o perioadă socială extrem de agitată. E vorba de perioada de la finele secolui al 19-lea, când căile ferate au atras prin momeală coloniști, primii cultivatori de grâu, anunțând prețuri mici ale pământului, pe care Însă le-au scumpit, ajugând la conflicte sângeroase cu fermierii. Romanul lui Frank Norris, extrem de sugestiv, intitulat „Caracatița”, e de un realism zguduitor. El Înfățișează numele fermierilor și al
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
președinte de tribunal, Mihai Mitronovici, institutor în Cozmeni și George Sbierea, plugar în Toporăuți. La Voluntarul Bucovinean s-au publicat normele de organizare și funcționare a U.T.V. Regionala Bucovina, statutele sale, legile privind drepturile voluntarilor, articole referitoare la „Situația coloniștilor și a locurilor de colonizare”, „Cum și când poate fi cineva colonizat”, despre „Împroprietărirea voluntarilor”, „Ideea voluntariatului”, „Îndrumări, întrebări și răspunsuri” cu subiecte care îi interesau pe abonați, informații diverse în domeniu, arătarea „Contribuției Bucovinei la dezrobirea ei - prin jertfele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
capitala provinciei, a devenit un oraș tipic austriac (supranumit și „Mica Vienă“). În comparație cu Transilvania, cristalizată de secole În structurile ei etnice și politice, Banatul apărea ca o frontieră În mișcare, o țară În mare măsură nouă, pusă În valoare de coloniști. Se explică astfel și faptul că tensiunile etnice nu au cunoscut amploarea și dramatismul celor din Transilvania (deși neînțelegeri au existat, și nu numai Între români și unguri, dar și Între români și sârbi; s-a format Însă și o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]