1,232 matches
-
în satele Brătășani, Călăreți, Odăile-Podari, Polcești, Șeinoiu și Suliman, în vreme ce comuna Tămădău era formată din satele Dârvari, Plumbuita, Tămădău Mic, Tămădău Mare și din cătunul Slatina, cu 1755 de locuitori. În 1931, comuna Călăreți-Șeinoiu s-a desființat și a fost comasată cu comuna Tămădău. În 1950, comuna Tămădău a fost transferată raionului Brănești și apoi (după 1956) raionului Lehliu din regiunea București. Satul Brătășani a luat în 1968 numele de "Săcele", iar în 1968 a revenit la județul Ilfov, reînființat, luând
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
și își trăgea numele de la faptul că aici s-au stabilit în vechime imigranți de origine slavă. La Băleni-Sârbi funcționau o biserică și o școală cu 69-75 de elevi, înființată în 1859. În 1925, cele două comune fuseseră unite și comasate în comuna Băleni, cu reședința la Băleni-Români. Comuna era arondată plășii Bilciurești și avea 3980 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Târgoviște din regiunea Ploiești, din care a făcut parte până în 1968, când a revenit la
Comuna Băleni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301152_a_302481]
-
său sat avea 893 de locuitori, iar comuna Pătroaia avea 1350 de locuitori în satele Baloteasca, Pătroaia din Vale și Potloganii din Vale. În 1950, comunele au fost incluse în raionul Găești din regiunea Argeș. În 1968, comunele au fost comasate în comuna Crângurile, ce a căpătat componența actuală, și a fost arondată județului Dâmbovița, reînființat. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crângurile se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Crângurile, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301164_a_302493]
-
Ghirdoveni a trecut în administrarea raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, la desființarea raioanelor, comuna nu a revenit la județul Prahova, fiind transferată județului Dâmbovița. Tot atunci, ea a fost desființată și comasată cu comuna I.L. Caragiale, care a căpătat structura actuală, satul Ghirdoveni devenind noua reședință a comunei.
Ghirdoveni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301171_a_302500]
-
Moara Crovului din comuna Pitaru a fost transferat comunei Crovu. În 1968, comunele au revenit la județul Dâmbovița, reînființat, dar comunele Pitaru și Românești au fost desființate și incluse în comuna Potlogi; tot atunci, satul Nucești a fost desființat și comasat cu satul Pitaru.
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, două sate și-au schimbat denumirea: Gheboasa în Valea Mare și Strâmbu în Izvoru. În 1968, comunele au revenit la județul Dâmbovița (reînființat), și au fost comasate sub numele de "Valea Lungă", cu reședința la Valea Lungă-Cricov.
Comuna Valea Lungă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301193_a_302522]
-
înființată și comuna Gheboeni, prin separarea satului Gheboeni de comuna Mănești. În 1950, comunele au fost transferate raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, au revenit la județul Dâmbovița, reînființat, și au fost comasate sub numele de "comuna Tătărani", în structura care s-a păstrat până astăzi.
Comuna Tătărani, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301191_a_302520]
-
și Podu Rizii, comună ce a constituit nucleul actualei comune Sălcioara. Comunele au fost arondate în 1950 raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, ele au revenit la județul Dâmbovița și au fost comasate sub numele de "comuna Sălcioara", care a căpătat structura actuală. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sălcioara se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
trecut la județul Dâmbovița, având în compunere doar satul Vișina. În 1950, comunele Vișina și Broșteni au trecut în administrarea raionului Găești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Dâmbovița, reînființat; satele Broșteni-Deal și Broșteni-Vale au fost comasate în satul Broșteni, iar comuna Broșteni s-a desființat și a fost inclusă, alături de comuna Răscăeți, în comuna Vișina, cu satele Broșteni, Izvoru, Răscăeți, Vișina și Vultureanca. Comuna Răscăeți a fost reînființată în 2004, când satele Răscăeți și Vultureanca s-
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
funcționa în plasa Dealu-Dâmbovița a aceluiași județ, și comuna Valea Caselor, formată din satele Valea Caselor, Valea Lupului, Gârleni și Saru, comună în care funcționau o biserică și o moară de apă. În anii următori, cele două comune au fost comasate, fiind consemnată de Anuarul Socec din 1925 comuna Văile Unite, cu reședința la Valea Mare, comună ce servea drept reședință a plășii Bogați din același județ Dâmbovița. Comuna avea 2500 de locuitori și avea în compunere satele Băsești, Fețeni, Gârleni
Comuna Valea Mare, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301194_a_302523]
-
Colacu, Gămănești, Ghergani, Mavrodinu și Săbiești. Cealaltă comună de pe actualul teritoriu al orașului, Vizurești, avea în compunere în 1925 satele Vizurești și Ghimpați, cu 1390 de locuitori. În 1950, comunele au trecut în subordinea raionului Răcari din regiunea București, Răcari comasând toate celelalte comune și devenind centru administrativ regional. În 1968, comuna Răcari a trecut în componența Județul Dâmbovița, având în compunere satele Răcari, Ghergani, Bălănești, Colacu, Ghimpați, Mavrodin, Săbiești și Stănești. În 25 noiembrie 2004, comuna Răcari a fost declarată
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
1950, comuna a trecut în subordinea raionului Urziceni din regiunea București (între 1952 și 1956, din regiunea Ploiești). În 1968 a revenit la județul Ilfov, reînființat; tot atunci, satele Drăgoești-Mâeni, Drăgoeștii de Jos, Drăgoeștii de Sus și Drăgoești-Snagov au fost comasate, formând satul Drăgoești, iar comunei i-au revenit satele Chiroiu-Satu Nou, Chiroiu-Ungureni și Chiroiu-Pământeni, după desființarea comunei Chiroiu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Ialomița.
Comuna Drăgoești, Ialomița () [Corola-website/Science/301238_a_302567]
-
regiunii București. În 1968, după revenirea la organizarea administrativă pe județe, ele au fost transferate județului Ilfov, iar comuna Pelinu a fost desființată și inclusă în comuna Bărcănești, toate fostele sate ale comunei Pelinu dispărând și ele după ce au fost comasate în satul Condeești. În urma unei reorganizări administrative regionale, în 1981, comuna a revenit la județul Ialomița. Nouă obiective din comuna Bărcănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente istorice de interes local. Unul dintre ele se
Comuna Bărcănești, Ialomița () [Corola-website/Science/301231_a_302560]
-
administrația raionului Urziceni din regiunea Ialomița apoi (din 1952), din regiunea Ploiești și din 1960 din regiunea București. În 1968, comuna a revenit la județul Ilfov, reînființat; tot atunci, satele Dridu-Movila, Sărindaru de Jos și Sărindaru de Sus au fost comasate și au format satul Dridu, comuna căpătând forma și denumirea actuale. În 1981, în urma unei reorganizări administrative regionale, comuna Dridu a trecut la județul Ialomița. În comuna Dridu se află biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Dridu-Snagov, datând din perioada
Comuna Dridu, Ialomița () [Corola-website/Science/301239_a_302568]
-
total 1200 de locuitori. Și aici funcționa o școală mixtă cu 50 de elevi și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Fetești a aceluiași județ, având 1902 locuitori, toți în satul Bordușani, în care au fost comasate toate satele existente anterior. Comuna Cegani, din aceeași plasă Fetești, a suferit un fenomen similar, satul Cegani absorbind satul Pârțani, iar comuna având la acea vreme 1525 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Fetești
Comuna Bordușani, Ialomița () [Corola-website/Science/301232_a_302561]
-
și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa și comuna Luciu, tot cu un unic sat, cu 1007 locuitori, o școală mixtă cu 37 de elevi, și o biserică. În 1925, cele două comune fuseseră comasate, comuna rezultată, denumită "Luciu", având 2015 locuitori și fiind arondată plășii Țăndărei. În 1931, comunele erau însă din nou separate. În 1950, comunele au trecut la raionul Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
după 1952) al regiunii București. În 1968, după revenirea la organizarea administrativă pe județe, ea a fost transferată județului Ilfov, iar comuna Pelinu a fost desființată și inclusă în comuna Bărcănești, în timp ce satele Pelinu (fost Eliza-Stoenești) și Ulești au fost comasate în satul Condeești.
Condeești, Ialomița () [Corola-website/Science/301236_a_302565]
-
trece la comuna Stănița. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2618 locuitori în satele Bălușești-Mici, Boatca, Ciurea, Crucea-Roșie, Dagâța, Lingurari, Mănăstirea, Ursari, Piscu Rusului, Vovriești și Zece Prăjini. În 1931, satele Lingurari și Ursari au fost comasate într-un unic sat, Lingurari-Ursari. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași, iar în 1964 satul Lingurari-Ursari și-a schimbat denumirea în "Poienile". În 1968, comuna a fost transferată la județul Iași, în alcătuirea actuală, după ce
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
și Șorogari din această comună pentru a forma comuna Aroneanu, cu 1675 de locuitori. În 1931, comuna a fost desființată din nou și satele ei reincluse în comuna Copou. Comuna Aroneanu a fost ulterior reînființată, concomitent cu dispariția comunei Copou, comasată cu municipiul Iași. În 1950, comuna a trecut la orașul regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat. În comuna Aroneanu se află biserica „Sfântul Nicolae” (1594), monument istoric de interes național aflată în satul
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
comuna Poieni. În 1931, satul Comarna a trecut și el la comuna Tomești. După al Doilea Război Mondial, au apărut, în cadrul raionului Iași din regiunea Iași, comunele Osoi și Comarna. La reforma administrativă din 1968, cele două comune au fost comasate, rezultând comuna Comarna, cu reședința la Osoi. Trei obiective din comuna Comarna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași, ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Pădurea Musteață” aflat la 1,5
Comuna Comarna, Iași () [Corola-website/Science/301268_a_302597]
-
Herești și Homița, făcând parte din județul Baia (noul nume al fostului județ Suceava). În 1950, comuna a fost arondată raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, a fost transferată la județul Iași, tot atunci satul Herești fiind desființat și comasat cu satul Cristești. În comuna Cristești se află din satul Cristești, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1657. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de
Comuna Cristești, Iași () [Corola-website/Science/301270_a_302599]
-
1925 o consemnează în plasă Codăești a aceluiași județ, având 3400 de locuitori și aceeași alcătuire. În 1950, comuna a fost transferată raionului Codăești și apoi (după 1956) raionului Iași din regiunea Iași, iar în timp satele ei au fost comasate, formând un singur sat cu același nume că și comuna. În 1968, comuna a trecut la județul Iași. În comuna Dobrovăț se află mănăstirea Dobrovăț, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolele al XVI-lea-al XX
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
satele Bojila, Frumușelele, Frumușica și Mădârjac. În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, comuna a revenit la județul Iași, reînființat, tot atunci satul Frumușelele fiind desființat și comasat cu satul Mădârjac. Două obiective din comuna Mădârjac sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele aflate în satul Mădârjac și clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1785
Comuna Mădârjac, Iași () [Corola-website/Science/301290_a_302619]
-
au fost transferate orașului regional Iași, reședință regiunii Iași. În 1968, ele au revenit la județul Iași, reînființat, în timp ce comună Cornești s-a desființat, satele ei trecând la comună Miroslava; tot atunci, sătul Ezăreni a fost și el desființat și comasat cu satul Horpaz (fost la comună Galata și apoi la comună Cornești). Douăsprezece obiective din comuna Miroslava sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
Bivolari. După al Doilea Război Mondial, comuna a fost reînființată, fiind inclusă în raionul Iași din regiunea Iași. În 1968, ea a fost din nou desființată și inclusă integral în comuna Trifești, de această dată fiind desființate și satele Căuești (comasat cu Roșcani) și Păuleni (comasat cu Rădeni). Comuna a fost reînființată în 2004 în forma ei actuală. Trei obiective din comuna Roșcani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Toate trei sunt clasificate
Comuna Roșcani, Iași () [Corola-website/Science/301304_a_302633]