1,208 matches
-
pe Sampath și patul său de ploaie și de soare. Și, în ciuda faptului că îi păliseră culorile, dungile sale galbene și verzi și țesătura striată încă îi dădeau un aer vesel. Astfel, familia îl înzestră treptat pe Sampath cu diferite comodități și cu cât erau mai complicate aranjamentele făcute pentru existența sa, cu atât era mai fericit. Oferea o imagine idilică, așezat acolo, în mijlocul verdeții, întins în patul său și puțin aplecat înspre lume, sprijinit de numeroase perne, înfofolit în serile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
aici pentru un salariu sau pentru obținerea unei alte funcții. Eu stau aici de zece ani, familia mea este în Timișoara - și fetița, și soția. Fac naveta - o dată pe lună mă duc la Timișoara. Ele nu vin la București, din comoditate și din mai multe consi derente de ordin personal. — Am înțeles că citiți presa selectiv. La televizor vă uitați? — Am scos din grila TV programele inadecvate struc turii mele de personalitate - Antena 3, Realitatea, OTV. Nu din motive de orientare
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
și mai plăcut. Una singură dintre ele s-ar putea dovedi utilă: „Desigur, se poate face sex și în picioare, în parc sau aiurea, cum de altfel se poate dormi și pe scaun. Dar ca mijloc al unui simțământ al comodității, rămâne cu siguranță patul.“ Ion CreangA second hand Se pot face piese de teatru din poveștile lui Ion Creangă? Întrebarea aduce aminte, inevitabil, de un banc cu Radio Erevan, de pe vremea lui Ceaușescu. „Un ascultător întreabă: se poate face comunism
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ce se întâmplă. Până acum, minciuna a ținut și unii oameni iresponsabili, din ignoranță sau cu viclenie, poluează și distrug mediul de viață. Unii oameni manifestă „o evitare continuă, dublată de o respingere totală a unor realități fundamentale, care „deranjează comoditatea vieții cotidiene și plăcerile materiale ale majorității ființelor omenești” (Florin Gheorghiță, 1997, (7)). Oamenii suportă efectul poluării și al distrugerii mediului de viață, prin bolile de care suferă și care le scurtează durata vieții. Dar în loc să-și dea seama de unde
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
legăm unii de alții, nu reușim să formăm un tot orientat înspre ceva; poate că orientat înspre nimic.), și nu mai reușim să depășim aceste moduri de a gândi atunci când este nevoie. E o formă de identitate personală și de comoditate intelectuală în același timp. Știm cine suntem, avem niște repere clare (pe măsura nevoii noastre de claritate, sau înțelegerii pe care o avem despre claritate), nu trebuie să ne mai argumentăm fiecare principiu, nu trebuie să mai afirmăm, să mai
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
toți avem voință dar, voința fără acțiune nu reprezintă absolut nimic. Toți dorim ceva de la viață și avem și voința de a realiza acel ceva, dar din păcate mulți nu sunt dispu și să plătească prețul ieșirii din starea de comoditate, sau cum se mai spune mai recent, zona de confort. Voința umană reprezintă un pilon vital în construirea unei vieți împlinite. Voința este acea energie interioară care așteaptă să fie eliberată și folosită în scopul realizării celui mai minunat lucru
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
de propria viață și oricât va încerca cineva să ne ajute, tot de noi depinde reușita. Dar pentru asta, este nevoie să ne mișcăm, este nevoie să ascultăm și să gândim cu inima, este nevoie să ieșim din starea de comoditate sau zona de confort, cum se mai spune. Este nevoie să depunem efort suplimentar, este nevoie să acționăm și în final vom obține ceea ce dorim. Pentru a primi ceva, este necesar să dai ceva sau să renunți la ceva. Eu
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
primi ceva, este necesar să dai ceva sau să renunți la ceva. Eu am renunțat la timpul meu surd și obositor, petrecut prin spitale sau mai mult în pat, am renunțat la ideea că nu se poate, am renunțat la comoditatea de a spune NU AM NICI O {ANS|, am renunțat la omorârea timpului lament=ndu-mă permanent, am renunțat la ideea de a fi în centrul atenției ca fiind o victimă neajutorată, am renunțat la călătoriile lungi și interminabile în căutarea sănătății
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
din indivizi și când marea parte a indivizilor este bolnavă, cum credeți că este respectiva societate. Am ajuns la trista impresie că mulți efectiv nu vor să fie ajutați, le place așa cum sunt, s-au obișnuit așa cu bolile și comoditatea morbidă și nu aș putea să afirm aceste lucruri dacă nu le-aș cunoaște și nu aș fi trăit în acea stare. Mulți au ales calea cea mai simplă, dar și mai dureroasă în opinia mea, au ales să devină
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
dai un colț din pâinea ta și altuia. Așa se găsește Lumina. Foarte ușor. Problema este alta, foarte dureroasă, dacă stai bine și analizezi acest aspect: mulți, foarte mulți dintre noi nu și doresc Lumina, pur și simplu. Unii din comoditate, alții pentru că se cred prea deștepți și nu mai vor să accepte altceva decât ceea ce cunosc (dacă cunosc cu adevărat ceva, e alt aspect ), iar alții dintr-un fals sentiment de rușine în fața aceste recunoașteri. Eu le-aș recomanda tuturor
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
naibii din putreziciune și adulmecă câmpiile! Ele nu se descompun nici măcar iarna, ele dorm câteva nopți în rădăcini și o iau de la capăt. Ieși și adulmecă primăvara păpădiilor coapte, primăvara melcilor însetați! Cămașa ascunde cât să descoase misterul. Privește! Văzul, comoditatea de a lua totul de-a gata, de a cuprinde cu privirea mereu alte margini, de a evada din spații, de a îmbrățișa îmbrățișatele, abandonatele, râvnitele, uitatele, destrămatele, desfăcutele, înmulțitele culori, contururi, forme. Vederea, cea mai infidelă simțire: Ia-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
s-ar fi adăpat direct din inimă, dar așa, în perfecțiunea zilei a șaptea, singura menirea ochiului a fost să plângă și apoi să vadă. Dacă Dumnezeu ar fi intuit negânditele lui Noe (marele absent la facerea lumii), sigur, din comoditate, ar fi cioplit omul dintr-un trunchi de copac și, tot sigur, ar fi uitat să-i adauge brațele. Oare un handicap al genezei justifică absența îmbrățișărilor? Semnele înlocuiesc semne, indiferent de trupul pe care îl întregesc. Fără brațe, omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Ating, apoi îmi privesc palmele: nicio urmă de pământ, de cer, ceva rece și alunecos îmi brăzdează palma. În fiecare ramură de pom bătrân moare câte un șarpe. Crește în mine veninul, precum vinul peste drojdie în butoaie primăvara. Petre, comoditatea fântânilor seci nu motivează setea melcilor. Lasă șarpele să alunece în voie, fiecare om este o a doua ispitire. Conștientizarea Edenului ca o livadă de mere coapte nu îndreptățește nesațul de lumină. Genia, simțurile sunt avangărzi ale ispitirii, fiecare răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
-mi spune dacă nu vrei. Am început să-l numim „intrusul“! Și eu am visat că murea într-o dimineață cu un os pus de-a curmezișul în gât. — Ce barbarie! — Da, ai dreptate, o barbarie! Și adio punctualitate, adio comoditate, adio tabieturi! Ieri Elena a început să aibă vărsături; se pare că asta e una din neplăcerile stării numite... interesantă! Interesantă! Interesantă! Halal interes! Vărsături! Ai pomenit vreodată ceva mai indecent, mai murdar? — Dar ea pesemne e în culmea fericirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
urmă, dar glasul fiicei lui îl sili să se miște, De ce nu intri, prânzul e gata. Mirată de întârziere, Marta se ivi în prag, Hai, vino, se răcește mâncarea. Cipriano Algor intră, își sărută fiica și se închise în baie, comoditate casnică instalată pe când era adolescent, cu multă vreme în urmă, acum avea nevoie de amplificare și îmbunătățiri. Se privi în oglindă, pe chipul lui nu se vedea nici o cută în plus, E pe dinăuntru, își spuse, apoi se ușură, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
victor37>: de multe ori fără a-l cunoaște suficient de bine <maya>: dar uneori e dragoste la prima vedere <victor37>: uneori. Atunci jumătățile se recunosc <maya>: și totuși, unele divorțează <victor37>: și totuși, uneori, din greșeală, din orgoliu, din indiferență, comoditate, lăsăm că “tăietura” să se cicatrizeze. Nu ne mai putem ‘lipi’, ne îndepărtăm unii de alții... <maya>: și nu putem face nimic? <victor37>: uneori, nu. Refuzăm să ne recunoaștem greșeală, nu știm să iertam <maya>: e atît de trist... <maya
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
-ți ajunge. Mai bine, ia-o pe șosea; în caz de te doboară căldura, se oprește vreo mașină să te ducă în vreo localitate. Mărturisesc că 98 astfel de ispite au fost frecvente, dimineața, la trezire, când din căldura și comoditatea patului te vezi pus în fața unui nou drum, a unui nou efort, a unor noi necunoscute de înfruntat, de depășit. Nu-i deloc ușor să pornești din nou singur, știind ce te așteaptă: caniculă, oboseală, sete, nesiguranța sau chiar pericolul
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
neapărat și nici definitiv cretinizată). Sigur, Eminescu nu va putea deveni „Ceahlăul“ sau „gorunul“ literaturii , dar atâta vreme cât va fi citit purtând ochelari de sudură va continua să fie falsificat de propria noastră lene a interpretării, într-un inerțial balet al comodităților neuronale... Cei care îl citesc cinstit astăzi pe Eminescu îl descoperă a fi, de fapt, altfel. Șansa poate veni de la studenții de astăzi, care acum 20 de ani, in 1990, abia se nășteau și care au ratat întâlnirea cu profesorul
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
soiul de dificultăți; dar mi-am dat seama că multe lucruri care majorității oamenilor li s-ar fi părut oribile, pe el de fapt nu-l afectau câtuși de puțin. Strickland se deosebea de majoritatea englezilor prin indiferența totală față de comodități și confort. Nu-l supăra că trebuie să stea mereu într-o cămăruță mizerabilă. Nu simțea nevoia să fie înconjurat de lucruri frumoase. Presupun că nici n-a observat vreodată cât de murdar era tapetul de pe pereții camerei în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
dezvăluia în mod plăcut laturile ireconciliabile ale firii lui fantaste. Era întru totul neobișnuit să observi că până și în starea aceea de slăbiciune a trupului nu se gândea câtuși de puțin la confort. Lui Stroeve în schimb îi plăcea comoditatea și în atelierul lui erau două fotolii tapisate și un divan mare. Strickland nici nu s-a apropiat vreodată de acestea, și nu dintr-o afectare a stoicismului, căci l-am găsit așezat pe un scăunel cu trei picioare când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
că pur și simplu se plictisise de soțul ei și se îndreptase către Strickland dintr-un fel de curiozitate lipsită de orice sentiment. Poate că n-avea nici un fel de simțământ deosebit față de el, ci doar cedase dorinței lui din comoditate pentru că el era acolo, constatând apoi că a căzut neputincioasă în capcana pe care ea însăși o întinsese. De unde aș putea eu să știu gândurile și emoțiile ascunse îndărătul frunții aceleia palide și al ochilor acelora cenușii și reci? Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
-o. S-a așezat pe singurul scaun fără brațe și a început să se legene pe picioarele din spate. Dacă tot te-ai instalat așa de lejer, de ce nu te așezi în fotoliu? l-am întrebat țâfnos. — De ce, te preocupă comoditatea mea? Câtuși de puțin, i-am replicat. Mă gândesc doar la a mea. Nu mă simt eu bine când văd pe cineva stând pe un scaun incomod. A chicotit, dar nu s-a mișcat din loc. A continuat să fumeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
cu alta, apoi cu altele, m-aș fi depărtat tot mai mult de cămin. În privința asta mă cunoșteam bine. Pentru căsnicie se potrivesc anumite firi docile care se înămolesc în obișnuință și tabiet, abdică de la binefacerile independenței pentru o iluzorie comoditate. Și apoi văzusem atâtea căsnicii nefericite, încît ajungeam să încerc, prin experiența altora, o teamă inhibitivă de căsătorie. După câteva zile, proprietarul ne invită la el. Mihaela se cam codea să meargă, dar în urma stăruințelor mele se hotărî. I-am
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
m-am obișnuit. Am stat nopți întregi în apa călduță, mai ales după ce lucram mult. Ei bine, planurile lui Engelhard au fost excelente, iar compania a lucrat minunat. Lucrurile erau făcute mai degrabă pentru desfătarea sufletească și spirituală decât pentru comoditate. Am descoperit întreaga casă, de la etaj la etaj, de parcă cineva mi-ar fi împrumutat un fel de copilărie. Iar eu am reușit să mai adaug câte ceva la toate cele ce rămăseseră pe dinafară din povestea cu pisicile. Totul a început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Nici la capitolul "figuri pitorești" nu stăm rău. Un "poet metafizic" improvizează continuu versuri picante. Un armean cârtitor și simpatic, Ștefan Agopian ("Agop", cum îi zic prietenii), pare mereu abia sculat din somn și mahmur. Adoră, se pare, lenea și comoditatea, cel puțini așa rezultă din felul cum declară că nu-i place să meargă în excursii, să coboare de pe vapor (de altfel, nici nu sunt sigur că a făcut-o ia Odesa și la Vama). Noaptea e în "marele salon
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]