1,179 matches
-
ca obiect săvârșirea oricăror infracțiuni din cele prevăzute de Codul penal în Titlul „Infracțiuni contra securității statului” (trădarea, acțiunile dușmănoase contra statului, spionajul, atentatul, subminarea puterii de stat, actele de diversiune, sabotajul, subminarea economiei naționale, propaganda împotriva orânduirii socialiste, complotul, compromiterea unor interese de stat, divulgarea secretului care periclitează securitatea statului, nedenunțarea și anumite infracțiuni contra reprezentantului unui stat străin), precum și a altor câtorva infracțiuni, de „drept comun”(divulgarea unor secrete privind interesele obștești, neglijența în păstrarea secretului de stat, refuzul
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
resurse comune și capacitatea de elaborare, la nivelul comunității, a unui sistem de reguli care să asigure utilizarea în comun a unităților de resursă și menținerea sistemului de resurse. Pentru a limita efectele negative ale problemelor care pot conduce la compromiterea unităților de resurse aflate în proprietate comună, este nevoie de apariția unor reguli care să guverneze comportamentul individual și să stabilească modalitatea de exploatare a resurselor. Plecând de la modelul dezvoltat de către Elinor Ostrom și colaboratorii săi (CADI), în capitolul de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
eficient, nimic din ceea ce alcătuia proaspăta democrație ce urma regimului militar al Generalului, "afacerea Cocoș" privea destul de mult Serviciul. Dar poate nu era decît o gogoașă, o "bombă jurnalistică", nimic mai mult și Mihail nu avea voie să riște o compromitere. După cît înțelesese de la Lică Făinaru cam așa stăteau lucrurile, dar pînă nu verifica singur, cu ochii și chiar cu pielea sa nu-și putea permite că-i laie ori bălaie. Sigur că le-a scăpat. Păi nu vezi, dom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mitocanului de Arhivar, că-l salutau, plini de respect, ca să-i câștige bunăvoința, deși înțelegeam de ce se purtau așa. Stârpitura știa tot, despre fiecare! Era gardianul trecutului lor, notat conștiincios în hârțoagele îngălbenite, clasat, ordonat, pregătit pentru orice, inclusiv pentru compromiterea celor care nu i-ar fi fost pe plac, de aceea își permitea, viezurele, profitând de rolul lui, să rânjească trecând pe coridoare. Cine ar fi îndrăznit să-l pună la punct? Bătrânilor și chiar doctorilor le era frică de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
sacrificii aduse pentru secerișul recoltei. j) în fine, pe cât de interesantă, pe atât de cutremurătoare este supraviețuirea, până în secolul al XIX- lea, în sate românești din Serbia, a sacrificiilor rituale prin decapitare a bătrânilor neputincioși, în condiții economice critice (secetă, compromiterea recoltei etc.). Data sortită uciderii rituale - consemnează Romulus Vulcănescu - trebuia să fie o zi de lucru. Dis-de- dimineață bătrânul în cauză, fără să știe sau conștient, dar fără să protesteze, era îmbrăcat în straie de sărbătoare, apoi la namiază era
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fost mai ușor, de exemplu, să călărească pe strada principală, trăgând cu pistolul, decât să se angajeze într-un duel jurnalistic cu Jefferson Dayles. Își imagină titlurile senzaționale: UN OBSCUR OM DE AFACERI ÎL ACUZĂ PE JEFFERSON DAYLES Campanie de compromitere a președintelui. Craig râse din nou, de data asta sardonic. Nu prea era loc de îndoială. Oricare ar fi fost motivul lui Jefferson Dayles pentru a-l răpi, acesta își pusese mintea la contribuție. Oricare i-ar fi fost motivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
anumite atribute sau caracteristici care conferă o identitate socială devalorizată în anumite contexte sociale particulare. Din prezentarea anterioară, reținem câteva aspecte esențiale în definirea stigmatizării: identificarea diferențelor în condițiile raportării sociale și consecința identificării acestor diferențe exprimată în atitudinea de compromitere, de devalorizare, cu efecte asupra tuturor dimensiunilor vieții individului. Davidio, Major și Crocker 353 surprind toate aceste aspecte în următoarea definiție: Stigma este un construct social ce implică cel puțin două componente fundamentale: 1. recunoașterea diferențelor pe baza unor caracteristici
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pdf, accesat la 4 octombrie 2010, p. 1. footnote>. Așteptările cetățenilor față de funcționari sunt ca aceștia să își îndeplinească datoria în mod cinstit, corect și imparțial. Guvernele sunt presate din ce în ce mai mult să ia măsuri pentru ca funcționarii publici să nu permită compromiterea procesului de adoptare a deciziilor din cauza intereselor și relațiilor personale. În condițiile în care pretențiile societății sunt din ce în ce mai mari, măsurile guvernamentale privind reducerea corupției trebuie să fie din ce în ce mai concise, mai eficiente. Corupția continuă să fie o problemă serioasă pentru numeroase
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
GEORGESCU, fost căsătorită WESTERINK, are o poziție loială țării noastre. De fapt și CULIEANU ION-PETRU până în anul 1983, a fost în relații bune cu ambasadorul nostru din Olanda. Întrucât în prezent de către noi se desfășoară o acțiune mai amplă de compromitere și destrămare a anturajului lui PETRESCU DAN, precum și exercitarea unor măsuri de influențare pozitivă asupra unor persoane din exterior printre care și CULIEANU ION-PETRU, vă rugăm să ne sprijiniți în această acțiune prin MARINO ADRIAN, care se află în atenția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
apă. Sau mai degrabă, am învățat că nu de apă trebuie să-mi fie frică. Apa era udă și cam rece, exact cum te-ai fi putut aștepta. Lucrul de care ar fi trebuit, într-adevăr, să mă tem era compromiterea echilibrului, a instabilei construcții de încredere care se crea între mine și David, lemnul și metalul bărcii, apa rîului și privirea Doctorului de pe țărm. Era o încredere în care încă nu puteam să cred cu adevărat, dar al cărei colaps
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
studioul miniatural din Avenue de Granges-Paccot 4, refăcând bagajul de câteva ori, pândind cu angoasă contracțiile și urmărind pe ceas, cu Cla, îndesirea lor. Cea mai mare grijă a mea era salteaua : tot ce e în garsonieră e închiriat, așadar compromiterea saltelei prin „ruperea apelor“ (când citeam asta în manualele de puericultură îmi suna a „topirea metalelor“) ar fi fost un dezastru. Vorba aia : „Să nu dați la oglinzi, că sunt cu chirie“. Se pare însă că am dormit iepurește, eram
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
propriu-zisă, cu un fel de pătrundere a agentului miasmatic 10. Explicația cea mai simplă a apariției focarelor epidemiologice părea totuși să fie furnizată de teoria contagionistă: de la omul bolnav i se transmite omului sănătos un principiu material capabil să determine compromiterea echilibrului organic. Nu este neapărată nevoie de realizarea unui contact direct între cei doi indivizi în cauză, căci apa, alimentele, veșmintele sau alte obiecte contaminate de către holeric pot servi drept intermediar în realizarea infectării. Bună parte din epidemiologii de la mijlocul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
adulatori, Zoe cunoaște punctul slab al fiecăruia. De la slăbiciunea externă la hotărârea energică, traseul stărilor sufletești ale Zoei relevă capacitatea ei de simulare în diferite momente și față de diferite personaje. Perspectiva publicării scrisorii de dragoste a lui Tipătescu și a compromiterii iremediabile determină evoluția stării ei sufletești. Se ascunde de onorabilu-i soț, leșină, arătând astfel cât e de simțitoare. La măsurile luate de Tipătescu, Zoe reacționează contramandând ordinele date, decide eliberarea lui Cațavencu. În fața lui Tipătescu Zoe îți dramatizează suferința. Plânge
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
tipul de gelozie diferă (pentru unul este izvorâtă din pasiune, pentru celălalt din teama de a nu-și pierde onoarea). Cațavencu, privitoare la restituirea scrisorii adresată de Tipătescu către Zoe și pierdută din neglijența acesteia. Respingerea pretențiilor lui Cațavencu înseamnă compromiterea Zoei și pierderea poziției în politica locală, iar satisfacerea lor - ratarea ascensiunii politice. Ținuta morală nu-l împiedică însă să tolereze generos calculul lui Pristanda cu steagurile și nu-l oprește nici de la adulterul cu soția lui Trahanache. Dacă în
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
barbarii au învins un imperiu muribund. Ei au scutit imperiul roman de o agonie prelungită, penibilă, au dat decesului antichității un sens de catastrofă istorică, preluând asupra lor vina căderii Romei și scutind Europa de o catastrofă și mai mare: compromiterea valorilor antice. Totul a fost pus pe seama barbarilor, iar după o mie de ani, colindând străzile Romei, Rafael a putut visa liniștit să-i restaureze vechea grandoare. Renașterea uitase de crime, exalta, entuziasmată, vestigiile de marmură, statuile și manuscrisele; uitase
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mit: oricine poate greși, greșeala se plătește. Partidul niciodată nu greșește. Nu face erori. Nu dă socoteală. Ordinul de la partid se execută fără crâcnire. Și astfel s-a continuat accentuat distrugerea culturii și promovarea unei false culturi; s-a continuat compromiterea oamenilor, acuzându-i de perversiuni, homosexualitate, concubinaj, abateri de la morala socialistă, sustrageri de bani, internări în spitale psihiatrice; s-a accentuat lupta împotriva Bisericii și alterarea vieții tineretului; s-a pornit la dezafectarea satelor mai mici și la îngrămădirea oamenilor
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
și mai intensă astfel, reveria sa grozavă și copleșitoare”. Personajul — un halucinat desprins parcă din Demonii lui Dostoievski, un anarhist utopic în embrion — este emblematic pentru imaginarul apocaliptic al epocii și, în termeni freudieni, pentru pulsiunile ei către moarte. Falsificarea, compromiterea idealului patriotic, relativizarea sa mercantilă, este denunțată cu o violență extremă de către Theodor Solacolu: „Azi, idealul național e un caleidoscop care-și schimbă sclipirile colorate după cum îl sucește bunul plac al fiecăruia. Idealul!... Poftiți, domnilor... Cine dă mai mult?... Marfă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Popescu. În schimb, pe bulevarde și străzi de capitală, o mînă de oameni pradă copiii, oprește camioanele, vămuiește ideile”. O voință de profanare a valorilor colective „sacre” străbate aceste pagini deziluzionate, a căror violență e direct proporțională cu dezgustul în fața compromiterii idealurilor înalte, unificatoare. Partea literară a „Revistei revistelor” are în prim-plan un text al poetului Barbu Nemțeanu — un nou prilej de șarjă la adresa spiritului mic-burghez. De astă dată, alături de „poetizatele detalii burgheze” ale relatării blîndului intimist, e taxată indirect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în plan european a avangardismului românesc din epocă. În fapt, atît Contimporanul, cît și Gîndirea pornesc, la începutul anilor ’20, „umăr la umăr”. Membrii lor fondatori aparțin așa-numitei „generații a Marii Unirii” din 1918; sînt intelectuali independenți, dezamăgiți de compromiterea „politicianistă” a idealului național. Unii sînt adepți ai stîngii radicale, alții - ai dreptei autohtoniste, alții par mai degrabă centriști; unii încearcă să inventeze o tradiție modernă; alții - să „corecteze” vechiul sămănătorism prin apelul la spiritualitate, la bizantinism, ortodoxie și substrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
s-a ajuns” dînd lovitura pe meleaguri străine: „Tu, singurul, m-ai putea construi în limba franceză din nou (...) numele tău m-ar recomanda (...). Depinde totul (...) de timpul pe care l-ai putea sacrifica (...) și de cota de rușine sau compromitere pe care ar trebui s-o suporți cînd aș apărea botezat de tine în limba franceză”. Înduioșătoarea implorare (de fapt, o adevărată cerșetorie...) face un apel disperat la solidaritatea de generație. Costin anunță, în plus, că va plăti bani grei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Ultima și cea mai deplorabilă secrețiune a creierului meu este domnul Habacuc”) și, după grotești peregrinări prin universul prostituatelor, agrementate cu episoade narcomane, își abandonează eroul într-un „sfîrșit de roman” bombastic. Gustul futurist - șarjat și mecanicist prin excelență - pentru compromiterea sentimentalismului, paseismului, individualismului romantic îi răspunde un „danț buf, cu reverențe și mecanice cadențe”, prin care grotescul schemei „ascunse” este scos la lumină. Comicul, ludicul au rolul de a compromite speciile canonice. O proză a lui Romulus Dianu, „De inimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sporadice, față de revista lui Vinea și Iancu) este o personalitate „de tranziție” între primul val avangardist și suprarealism. Nu numai inconsecvențele estetice și ideologice ale Contimporanului sînt incriminate aici. Critica „uniștilor” se exercită, acum, de pe poziții suprarealiste asumate. Căci, odată cu „compromiterea” futurismului și a constructivismului, mișcarea condusă de André Breton devenise portdrapelul revoltei artistice: „Contrastul dintre desenul publicat pe prima pagină a acestei reviste și atacurile de pe ultima împotriva oricărei manifestări noi, pretenția de a se menține într-un spirit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mitocanului de Arhivar, că-l salutau, plini de respect, ca să-i câștige bunăvoința, deși înțelegeam de ce se purtau așa. Stârpitura știa tot, despre fiecare! Era gardianul trecutului lor, notat conștiincios în hârțoagele îngălbenite, clasat, ordonat, pregătit pentru orice, inclusiv pentru compromiterea celor care nu i-ar fi fost pe plac, de aceea își permitea, viezurele, profitând de rolul lui, să rânjească trecând pe coridoare. Cine ar fi îndrăznit să-l pună la punct? Bătrânilor și chiar doctorilor le era frică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
va veni prin cuvânt, arma căreia îi acordăm credință supremă, capital apocaliptic prin care lumea va intra în posesia delirantă a fiecăruia. Sub pretextul „adevărului“, ne vom denunța unii pe alții și unii altora până la sfâșierea propriu-zisă, definitivă. Opera de compromitere a darului spiritual prin care am fost blagosloviți „trebuie“ desăvârșită, nu ne vom lăsa până nu vom încheia socotelile cu noi înșine, cu această poveste a omului. Ne vom spune, în fond, unii altora ce gândim unii despre alții prea
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
prezice sau măcar prevestește întunecarea minții, și cu toate acestea deznodământul va fi inevitabil. Numai că întunericul va purta mantia seninătății; asta nu înseamnă că vei fi atins împlinirea spirituală, dimpotrivă: trupul tău își va fi dat seama că timpul compromiterii lui spirituale trebuie să înceteze. Amintirile sunt suficiente pentru ca ultimul delir să îți cuprindă, incontestabil, adevărul. * Aștept încă să descifrez sensul trădării. Aștept inițierea într-o formă spirituală de existență consecutivă trădării: o culpabilitate fericită. * Nașterea delirului vine într-o
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]