1,551 matches
-
cabinete de chirugie plastică, la pachet cu comentarii la limita trivialității. Trimisul cărților poștale nu mai e cool în deceniul al doilea din secolul XXI, cu toții preferând email, facebook, SMS, BBM, WhatsApp, Viber etc. Dar nicăieri în lume noile tehnologii comunicaționale nu au aruncat la pubelă vechile forme. Se comercializează și acum cartoline redând obiective turistice, de patrimoniu ori de vacanță, a căror frumusețe vrei s-o distribui și s-o împărtășești cu cineva de la mai mare distanță. Pe aceste cartoline
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și simplitatea pe care o are; - nu accesibilizează drumul deficienților de auz către cultura și civilizația auzitorilor majoritari; - izolează deficientul de auz de lumea auzitorilor așa cum peștii sunt izolați într-un acvariu; - generează pentru utilizatorii săi o „insulă” a singurătății comunicaționale; - este incomod la locul de muncă, unde poate fi cauza unor accidente nedorite; - se realizează cu efort fizic, fiind mai greu de efectuat de cei care au dizabilități fizice la nivelul membrelor superioare; - presupune „răbdarea” de a aștepta până termină
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
Nu este un lucru nou faptul că petrecerea timpului cu cineva este cel mai important mesaj nonverbal pe care o persoană îl transmite în legătură cu natura relației. De asemenea, modul în care cineva își gestionează timpul poate avea o pronunțată valoare comunicațională despre personalitatea, educația și cultura sa. În funcție de normele, conduitele, percepțiile și valorile unei comunității, ,,gesturile au permis discriminarea între societăți caracterizate de un contact puternic (Europa mediteraneană, America latină, societățile arabe) și societăți caracterizate de un contact scăzut (Europa nordică, Extremul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acumulare de cunoștințe, același pentru toți, desfășurat în conformitate cu scheme și repere fixe, ci depinde de nivelul de înțelegere și de semnificațiile pe care elevii le atribuie celor învățate. Înțelesul cuvintelor este intim legat de particularitățile și competențele acestora (cognitivă, socio-emoțională, comunicațională etc.). De multe ori profesorul interacționează cu personalități distincte, fiecare cu propriul nume, cu ,,povești" diferite, cu interese și nevoi individuale (sau, mai grav, fără nici un interes pentru studiu), situație care îl obligă să ia în considerare modalități educaționale diverse
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
al preocupărilor pragmatice, al sărăcirii limbajului și ,,contopirii"cu tehnologia informatică, comunicarea didactică se află sub presiunea erodării stabilității, durabilității, consistenței și empatiei. De aceea, atragem atenția asupra rolului feed-back-ului în relația cu elevii și importanța autoevaluării în vederea reglării conduitei comunicaționale în funcție de mesajele verbale, paraverbale (elemente prozodice și vocale) și nonverbale ale actorilor educaționali. Performativitatea comunicării didactice este evaluată de către elevi, dar și de profesor, în funcție de rezonanța afectivă a relației educative și de rezultatele obținute. Efectul relației educaționale depinde de ecoul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a depășirii interesului restrictiv pentru aprecierea estetică. Teoriile critice ale culturii [post-structuralismul, psihanaliza, (neo)marxismul, critica ideologiei, post-colonialismul] tratează manifestarea fenomenului cultural în general cu aplicare asupra fenomenului artistic în particular, ceea ce presupune faptul că teoriile critice (post)estetice (situaționale, comunicaționale, relaționale, post-productive, post-media) analizează fenomenul artei contemporane prin apel la teoriile critice culturale. Teoria post-estetică a studiilor vizuale contemporane se dezvoltă încă din a doua jumătate a secolului trecut sub forma unui complex de teorii care reflectă atât situația trasformării
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de autori preocupați de reactualizarea discursului cu privire la condițiile exercitării practicii artistice contemporane au propus spre discuție o serie de teorii estetice care surprindeau atribute relevante pentru descrierea unei epoci: teoria (post)estetică situațională a lui Victor Burgin, teoria (post)estetică comunicațională a lui Fred Forest, teoria (post)estetică relațională și teoria (post)estetică post-productivă ale lui Nicolas Bourriaud, precum și teoria (post)estetică post-media ori procesuală a lui Lev Manovich. O prezentare a analizei pe care fiecare dintre acești teoreticieni au exercitat
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
al operei de artă ar trebui să se concentreze pe ideea investigării unei situații artistice mai curând decât pe ideea constatării unei situații politice. O altă teorie estetică care analizează consecințele post-estetice ale receptării operei de artă contemporane este estetica comunicațională propusă de teoreticianul și artistul francez Fred Forest 34. Propunând această nouă formă de estetică, care să corespundă noilor cerințe de receptare și reflectare create în condițiile accentuării caracterului comunicativ al producției artistice, Fred Forest sesizează importanța conștientizării implicării active
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
conștientizării implicării active în analiza și critica societății contemporane, luând distanță față de presiunile economice impuse de forțele pieții de artă și față de sistemele instituționale. Având ca obiect de studiu "universul accesibil percepției" contemporane, supus în timp fenomenului de aculturație, estetica comunicațională tinde să integreze diferite tipuri de experiență atât din științele sociale, cât și din cele naturale, ținând cont de interdependența fenomenelor biologice, psihologice, sociale și de mediu. Nevoia de a reformula conceptul de realitate, prin modificarea progresivă a sistemului nostru
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
chemării religioase în sens larg, a fascinației pentru misticismul oriental și a conștientizării din ce în ce mai accentuate a perspectivei ecologice. În condițiile experimentării societății industriale și atingerii apogeului societății de consum, se constată activarea unui al treilea stadiu social, acela al societăți comunicaționale, care ar promite emanciparea individului prin raportarea sa critică față de mașinăria politică și ideologii. În relație cu acest context, estetica comunicațională își propune ca obiectiv înțelegerea realității prin intermediul conștientizării modificării modului de a percepe și a felului în care această
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
societății industriale și atingerii apogeului societății de consum, se constată activarea unui al treilea stadiu social, acela al societăți comunicaționale, care ar promite emanciparea individului prin raportarea sa critică față de mașinăria politică și ideologii. În relație cu acest context, estetica comunicațională își propune ca obiectiv înțelegerea realității prin intermediul conștientizării modificării modului de a percepe și a felului în care această percepție determină identificarea unor noi valori 35. Această estetică comunicațională, descrisă de Fred Forest, propune ideea integrării la nivelul percepției a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
față de mașinăria politică și ideologii. În relație cu acest context, estetica comunicațională își propune ca obiectiv înțelegerea realității prin intermediul conștientizării modificării modului de a percepe și a felului în care această percepție determină identificarea unor noi valori 35. Această estetică comunicațională, descrisă de Fred Forest, propune ideea integrării la nivelul percepției a operelor de artă, a informației și sistemelor de artă care ar trebui să devină instrumentele de comunicare ale unei arte a acțiunii. Potrivit lui Forest, arta acțiunii, bazată pe o
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ori stabilește conexiuni între cele două medii. Transferul de informații prin mass-media, mai curând decât prin intermediul muzeelor de artă, crează posibilitatea unei receptări mai extinse, stabilind noi tipuri de relații cu destinatarii mesajelor. Propunând noi forme specifice de artă, artiștii comunicaționali, care practică acest tip de artă sociologică, atrag atenția și asupra problemelor comunicării 36. Redefinirea relațiilor și comportamentului social, în condițiile unei inflații de noi idiomuri, care pune problema asumării unei perioade de asimilare și a poziționării critice față de exercitarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a întrebuința și chiar de a "devia" noile instrumente de cunoaștere și de acțiune în încercarea de a lărgi orizontul percepției și conștiinței precum și de a reloca codurile și modurile noastre de a vedea, a gândi și a înțelege, artistul comunicațional crează noi înțelesuri în limbajul cerut de schimbările epocii. Ideea pe care ține să o accentueze Forest este aceea a rolului cheie pe care îl are conceptul de "relație" în gândirea contemporană aplicată în câmpuri de cercetare precum cibernetica, teoria
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a acestei noi paradigme, conceptul de spațiu ar fi din ce în ce mai mult asociat în reprezentarea noastră cu ideea de "mediu al informației" (information environment)39. Utilizând ca mijloace de expresie telefonul, videocasetofonul, telexul, computerul, fotocopiatorul, radioul, televizorul, ziarul și altele, artistul comunicațional le aranjează și le animează în sisteme interactive și instalații complexe, devenind astfel un arhitect al informației. Dacă în trecut artistul "manufactura" obiectele, uneori sub forma unui meșteșug, alteori sub forma unei mici industrii, astăzi artistul "produce" servicii, analizând și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
meșteșug, alteori sub forma unei mici industrii, astăzi artistul "produce" servicii, analizând și organizând datele perceptuale în acord cu un anumit înțeles care trebuie transmis publicului. În condițiile acestei evoluții sociale, de la societatea de producție la societatea de schimb, artistul comunicațional acționează ca un organizator de informații care nu mai este preocupat de obiecte, ci mai curând de funcții. Diferitele tipuri de tehnologii (de la tehnologia transformării materiei prime la tehnologia utilizării energiilor și până la tehnologia informației) au condiționat, la momentul apariției
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
informației) au condiționat, la momentul apariției lor în istorie, dezvoltarea anumitor forme artistice. Cel mai recent stadiu, cel al tehnologiei informaționale, nu mai produce obiecte, ci mai curând biți informaționali organizați sub forma unor mesaje ori sub forma unor "situații comunicaționale", astfel încât artei îi revine rolul de a transmite, recepționa, organiza și devia informațiile și mesajele. În aceste condiții, estetica comunicațională apare ca o reflecție asupra naturii, circulației și reprezentării mesajelor în cadrul comunicării sociale actuale 40. Atunci când propune producerea de semnificații
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
informaționale, nu mai produce obiecte, ci mai curând biți informaționali organizați sub forma unor mesaje ori sub forma unor "situații comunicaționale", astfel încât artei îi revine rolul de a transmite, recepționa, organiza și devia informațiile și mesajele. În aceste condiții, estetica comunicațională apare ca o reflecție asupra naturii, circulației și reprezentării mesajelor în cadrul comunicării sociale actuale 40. Atunci când propune producerea de semnificații (înscrise într-un anumit număr de mesaje) ca legitimare a întregii activități sociale, ceea ce ar implica aproprierea diferitor mijloace de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
utiliza și reutiliza fluxul datelor culturale, urmând anumite modele (patterns) pentru a descrie modul particular de a accesa și de a procesa informația din perspectiva unui anumit tip de comportament (information behaviour)77. Fiind pus în relație atât cu dimensiunea comunicațională a culturii, cât și cu dimensiunea perceptivă și cognitivă a individului, comportamentul informațional se manifestă în viața de zi cu zi în funcție de anumite activități și procese informaționale care implică căutarea, extragerea, procesarea și comunicarea. Comportamentele informaționale presupun formarea identității unui
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ca fiind asociată cu plăcerea, ci crează condițiile apariției unei teorii post-estetice care ar desemna ca reper de cercetare înțelesul operei de artă, respectiv reflecția critică ce urmează stării de satisfacție. Această complexă abordare a esteticii actuale, din perspectivă situațională, comunicațională, relațională, postproductivă și post-media, sugerează faptul că există un relevant interes teoretic de monitorizare a diversității practicii artistice în condițiile conștientizării schimbărilor de orice fel care provoacă inițiativa de a lua atitudine și de a acționa cultural. Având în vedere
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
are conceptul de "relație" în gândirea contemporană, conștientizând în același timp relevanța redefinirii comportamentului social. De asemenea, atât Forest, cât și Bourriaud constată utilizarea frecventă a aproprierii diferitor mijloace de transmitere a mesajelor. Pentru Forest, ca și pentru Manovich, artistul comunicațional acționează ca un organizator de informații, raportându-se activ la conceptele actuale de interfață, comutare, arborescență, intermitență, modularitate ori simultaneitate. Acest tip de raportare trimite, de asemenea, la ideea creării unor "situații comunicaționale", ceea ce ar aminti de invocarea raportării situaționale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Pentru Forest, ca și pentru Manovich, artistul comunicațional acționează ca un organizator de informații, raportându-se activ la conceptele actuale de interfață, comutare, arborescență, intermitență, modularitate ori simultaneitate. Acest tip de raportare trimite, de asemenea, la ideea creării unor "situații comunicaționale", ceea ce ar aminti de invocarea raportării situaționale din teoria estetică a lui Burgin. Cât îi privește pe Bourriaud și Manovich, ambii constată efectele schimbării produse de utilizarea tehnologiilor computerului atât în modul de a percepe și de a procesa informațiile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
2015 Cuvinte-cheie: criticism retoric, abordări calitative și critice, științele comunicării Cuprins Cuvânt-înainte (Constantin Grecu) / 7 Introducere / 15 Capitolul I. O istorie metodologică americană a domeniului științelor comunicării / 21 Capitolul II. O istorie alternativă a abordărilor calitative și critice ale fenomenelor comunicaționale / 45 1. Alberto González: Ghidul / 50 2. Edwin Black: Începutul / 73 3. Criticismul neo-aristotelian: Forbes Hill / 112 4. Criticismul etic: Karlyn Kohrs Campbell / 147 5. Criticismul dramatic: Kenneth Burke / 166 6. Criticismul narativ: William F. Lewis / 211 7. Criticismul postmodern
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
engleză) nu puteau egala în importanță discursul politic public sau dezbaterile publice. Parțial suprapus "anilor timpurii", în ce privește istoria teoretică și metodologică a domeniului Științelor comunicării, este intervalul 1930-1960, pe care Griffin îl caracterizează, sumar, drept moment în care cercetarea fenomenului comunicațional, în speță a efectelor mediatice, devine prerogativul principal al științelor sociale. Iată de ce. Dacă, înaintea celui de al doilea război mondial, efectele mijloacelor de comunicare în masă puteau fi, în mod rezonabil, în baza unor raționamente credibile, neglijate, războiul "a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de la Stanford (Stanford Institute for Communication Research), în cartea sa din 196314, publicație care atestă statutul pe care Schramm îl conferă unui număr de patru cercetători veniți dinspre științele sociale în cadrul Institutului și subliniază contribuția acestora la consolidarea cercetării fenomenului comunicațional în calitate, nici mai mult, nici mai puțin, decât de "părinți fondatori" ai noului domeniu: politologul Harold Laswell, psihologul social Kurt Lewin, sociologul Paul Lazarsfeld și psihologul experimental Carl Hovland. Preocupați de fenomene variate, cu impact semnificativ asupra comunicării, în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]