1,238 matches
-
acest sens, o utilitate importantă în strategiile de integrare prin diferență ar avea-o modelul american multiculturalist, aplicat grupurilor etnice mult mai expansive demografic (afro-americanii, hispanicii) decât celui al albilor de origine europeană. Prima noastră obligație este să ne cunoaștem conaționalii, dincolo de folclor, stereotipuri și prejudecăți. De exemplu, cei mai mulți habar nu avem că femeilor rome din comunitățile tradiționale le sunt interzise avortul și planningul familial, precum și angajarea într-o slujbă. Cercetătorii discută doar cu capii de familie. A doua noastră obligație
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
asediate, trenuri oprite etc. În societățile democratice politica se face și cu cetățeni. Prin absurd, chiar dacă politicienii ar fi descins din lumea „îngerașilor” și ar fi avut doar intenții bune, dacă n-ar fi pus umărul la capturarea statului de către conaționali șmecheri care au lansat capitalismul autohton via privatizare, păzindu-se cu ghearele și cu dinții de concurența occidentală, nu cred că puteam scurta semnificativ etapa „contra” în favoarea proiectelor de reformă și dezvoltare. A fost și de înțeles și legitim ca
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
modestiei și cu tenacitatea inerentă vrednicilor fii de la țară ai neamului nostru”. După marele act al întregirii, a trăit alături de poporul său atât momentele de speranță cât și cele de dezamăgire și declin, condamnând manifestările de neînțelegere și discordie între conaționali. De aceea și spunea: „Neprieteni are fiecare om și cu atât mai mult un popor. Neprietenii poporului nostru voiesc să distrugă armonia noastră socială, cearcă să ne înghită și e zdrobitor când și români...dau mâna vrăjmașilor noștri și vând
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
cu totul apropiate, dacii imperiali fură creștini foarte de curând. Cultul morții și setea vieții eterne îi îndreptau numaidecât spre noua religie. Ceea ce îndreptățește pe mulți să susțină tinerețea noastră (ocolind documentația istorică) este forma țărănească a civilizației române. Unii conaționali deplâng această stare și speră că în mod vitejesc ne vom arunca, asemeni popoarelor de culoare de pe alte continente, în cea mai violentă viață de oraș tehnic. Străinii răuvoitori numesc asta deficit de civilizație și exaltă comparativ civilizația lor. Dar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
atitudine: să fie soldat credincios țării austro-ungare sau naționalist și bun român. El oscilează luptând fără ardoare și cere doar mutarea când e adus pe front românesc. Eroul din Catastrofa, ființă primară, încurcată în regulamente, trage pur și simplu în conaționalii săi. Bologa, fără a avea exaltări naționale, ar dori să evite cazul supărător. El dezertează prea târziu, e prins și primește spânzurarea ca o izbăvire de chinurile sale de om mic. Cazul lui Bologa e complicat cu elemente ereditare, transpus
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Wilkelm Molberg, filmul reconstituie drama unor oameni care, ajunși la limita răbdării, sînt nevoiți să-și părăsească țara natală, Suedia. Naivi, ei cred total în literatura propagandistică despre America. Treptat însă, speranțele le sînt spulberate. Ajung în Minnesota, la un conațional plecat cu mulți ani înainte. În locul unui om înstărit, cum și-l imaginau, găsesc un ins sărac și speriat, incapabil să i ajute. Un zbor de cocori în unghi, lung, încheie acest film trist, în care, pentru mine, scena cea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Vladimir Turbin (probabil un om mai în vîrstă decît mine) care spunea că, dacă ar pune cap la cap cozile la care a stat, „ar face o spirală de la Pămînt la Lună” („Temps nouveaux”, nr. 31, 1988), ori de a conaționalului său Iuri Cernicenko, care declara recent în „Les Nouvelles de Moscou” (nr. 39/1989) că a strîns, timp de 15 ani, „les tickets de rationnement”, adică tot felul de cartele. Propriu-zis, eu nici nu am intenția de a face o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
facă călătorii mai multe pe timp de un an în străinătate, și ei nu le pot face. Așa-zișii minoritari din țara noastră sunt conștienți că nu au mai puține drepturi decât populația majoritară, dar au foarte puține drepturi față de conaționalii lor din țările respective, care au un nivel de viață mult mai ridicat și se bucură de multe libertăți. în țară la noi vin diferiți străini. Ne-am împrietenit cu unii din ei, lucru firesc, care duce la o înfrățire
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
libertăți, fără amenințarea comunistă. Sau cumva vom fi sacrificați pe altarul unor promisiuni înșelătoare? închei cu speranța că un asemenea apel disperat va fi luat în considerare sau va trebui să facem poate sacrificii supreme, ca să ușurăm situația unor alți conaționali? Un elev din România, 15 iulie 1983, difuzată la 25 septembrie 1983 Tovarășe Nicolae Ceaușescu, De Ziua Copilului, în toate ziarele au fost publicate scrisorile trimise dvs. de către noi, copiii României, prin care vă mulțumeam pentru grija ce ne-o
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
intelectual de extracție modestă, care ajunge lider al mișcării de modernizare a Turciei. În remake-ul Daphnis și Chloe ai vremei noastre (1928), protagonist e un intelectual aroman, stabilit în cele din urmă în regatul român și visând la unirea tuturor conaționalilor. Scrieri cu teza, „românele” sunt mai mult niște disertații istorico-patriotice cu caracter eseistic și moralizator. De aceeasi factura sunt nuvelele și povestirile O rătăcire în infinit și Povestea lui Rustem cel înțelept, apărute în „Propilee literare”. Publicistul, care se manifestă
FOTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
național. În raport cu această limitare, studierea literaturii În general relevă de o perspectivă internaționalistă, de tipul „literaturi din toate țările, uniți-vă!” sub stindardul teoriilor formaliste. Chiar și așa, Însă, sub acest alibi internaționalist, fiecare teoretician va Încerca să promoveze autori conaționali sau măcar foarte apropiați cultural. Barthes n-a studiat poezia americană a anilor 1960, Todorov i-a tradus În 1965 pe formaliștii ruși, etc. Concluzia mea e alta: studiul formalist al iteraturii prezenta În epocă, pentru un intelectual venit dintr-
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
scriitorilor spre marginalitate: “Une opinion majoritaire me paraît toujours intéressante, quelle qu'elle soit. Dès que je vois un sondage avec des pourcentages, je saute dessus! C'est presque une maladie, quoi...” În sfîrșit, În același interviu, disprețul său față de conaționali, jucat sau real, nu face altceva decît să fixeze reflectoarele pe imaginea celui mai cîrcotaș scriitor francez al zilelor noastre: “Bof... oui... Les Franșais m'énervent un peu avec leur volonté d'être à la mode. En fait, je trouve
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
afecta succesul unei creații artistice. Devotat câtorva personalități ale literaturii române, cărora le-a alcătuit ediții (Al. Claudian, Urmuz, Nichita Stănescu, Horia Groza), admirator al unor scriitori străini (Robert Escarpit, Victor Sivetidis, Jean Coutsocheras, Ahile Emilianides), dar și al câtorva conaționali (Mircea Dinescu, Nichita Stănescu), traduși de el singur sau în colaborare, C. este și autorul unui Memorial invers (1976), jurnalul unei călătorii prin Cipru, Tunisia, Olanda și Franța. Vocația pedagogică și-a manifestat-o nu doar la catedră, ci și
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
transcriere a cronografelor autohtone (eventual de a copia sau, mai probabil, de a-și comanda „extrasul”). Altfel, retușurile ce survin sub pana (încă) anonimului traducător („rescrierea”, în cazul unor contexte favorabile, ori ocultarea altora, ce stânjenesc) sunt, previzibil, în profitul conaționalilor poloni; de-aici și câteva izbucniri ironice, polemice ce contrastează cu stereotipia cronicii. Ediții: Descrierea cronicii despre Țara Moldovei și despre domnii ei, cum au venit mai întâi românii în Țara Moldovei și cine a fost primul lor domn sau
CRONICA MOLDO-POLONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286526_a_287855]
-
ca „în țara preschimbată-n oarbă închisoare,/ neamul să crească mai dârz și mai tare!...// Și ziduri să dureze, de neclintit,/ între noi și răsărit!” Într-un Cântec de slavă, inserat firesc printre psalmi, poetul se recunoaște urmaș al tuturor conaționalilor săi, în sângele lui sălășluiesc „tăietorul de păduri din Maramureș”, moțul „cu gând de jăratic”, bănățeanul „iute și gureș”, moldoveanul „cu mers domol”, olteanul „cu văz de pârjol”, ciobanii „solari” din Tesalia și Pind, „pădurarii de foc” ai Timocului, „cosașii
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
muncesc și au performanțe în Europa. Drama românilor plecați la muncă în străinătate a devenit un brand. Nu atât ce se face în țară sau ce fac românii la locul lor de muncă în străinătate cât comportamentele neeuropene ale unor conaționali contează pentru imaginea țării în spațiul european. Euronavetistul român este cel care dă conținut brandului românesc. S-a renunțat la expresia căpșunar pentru a desemna pe românul plecat să muncească în Europa. Discuția despre problemele create de români în spațiul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și de cultura de origine? Are "răceala" sa motivații personale, este ea semnul unor complexe, al unei frustrări, motivate, în fond? Cred că ar fi o explicație facilă și total improvizată. Nicolae Iorga, atunci când discută despre aceste lucruri, despre imaginea conaționalilor săi pe care Cantemir o realizează în Descriptio Moldaviae merge în altă direcție și afirmă categoric: "De fapt Dimitrie Cantemir trebuie așezat între călători, și iată pentru ce: pentru că, deși fiu de domn al Moldovei, deși domn al Moldovei el
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
i-au fost atribuite câteva funcții (clasice): de reprezentare, informare și negociere, în prezent aceasta are ca funcții, pe lângă cele deja consacrate și altele noi, ca de exemplu: cultivarea unor relații de prietenie cu guvernul țării-gazdă și mediile sociale, protejarea conaționalilor aflați pe teritoriul țării-gazdă, dezvoltarea intereselor comerciale, negocierea intereselor naționale, activități consulare, crearea unei imagini favorabile țării pe care o reprezintă etc.25 Cum am afirmat și anterior, un rol important al diplomației este acela al comunicării, diplomația servind la
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
alt mediu; chiar în momentul când, pe la 1900, românii ardeleni începuseră să emigreze masiv în Statele Unite, se întreținea iluzia unei stări temporare, care va lua sfârșit prin întoarcerea celor plecați”. Nici chiar românii deveniți americani nu încurajau emigrarea transatlantică a conaționalilor lor, fie că era vorba despre cei din ținuturile transcarpatice, fie că era vorba despre cei din România. Răspunzând îngrijorărilor celor din țară, ziarul America, din 15 februarie 1911, considera că „nu în America trebuie căutată pricina curgerii lumii spre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Warren, Ohio”, „Americanizarea în armată”, „Puterea asimilatoare a Americii”, „Noi și America”, „Ce a făcut românul pentru America”, „For America and Its Flag”, “încetățenirea românilor în America” etc.. în același timp s-a modificat și atitudinea românilor față de foștii lor conaționali deveniți americani. Dacă un timp îndelungat emigrarea a fost blamată, iar stabilirea în America era considerată o mare greșeală și o pierdere irecuperabilă pentru țară, în 1937, cineva scria, cu îndreptățită mândrie, că „Românul american trece în rândul celor mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
întâmplătoare puncte comune cu emigranții de la începutul secolului, care nu știau ce îi aștepta, ce vor face și nici nu intenționau, în cele mai multe cazuri, să rămână în America, putându-se întoarce, dacă voiau, în provinciile de unde plecaseră sau în țara conaționalilor lor. Când această țară a devenit un spațiu al experimentului comunist, „posibilitatea de a călători în străinătate - releva cineva - și posibilitatea de a emigra sunt deseori văzute în România ca fețe înrudite ale aceleiași revendicări. Ambele au în comun plecarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
români sau români americani. Nu am pus la îndoială veridicitatea informațiilor sau a concluziilor evidențiate de ei. Dar „obiectul” studiului nostru îl constituie istoria românilor americani, care sunt, în ultimă instanță, americani. Iar judecățile formulate de un alt american, despre conaționalii lui, aparținând unui grup etnic distinct, le considerăm deosebit de sugestive. De altfel, asemenea aprecieri nu sunt singulare. Nu lipsită de importanță este precizarea că românii americani, deci un constituent a ceea ce ocolim, uneori, să numim încă o națiune, au rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
către est. Deși în lagăr s-a format un comitet evreiesc, acesta nu a avut competența și nu i s-a permis să acționeze, fiind utilizat pentru a informa despre starea evreilor și pentru a-i ține sub supraveghere pe conaționali. în această perioadă abuzurile împotriva populației evreiești s-au ținut lanț: bunurile de valoare, precum și casele evreilor ghetoizați au fost rechiziționate de statul român, a fost introdus regimul muncii obligatorii, iar cei suferinzi au fost executați. Lichidarea marelui ghetou din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
n luna următoare (ibidem, dos. 8352, vol. 6, f. 76 (f.v.); ibidem, dos. 3186, f. 96; ANIC, fond „Ministerul de Interne-Diverse”, dos. 24/1944, ff. 56-57). Unul dintre parașutiști, etnic german, avea să organizeze un grup de rezistență format din conaționali, arestați abia `n mai 1945 (ASRI, fond „D”, dos. 144, f. 40). Partizanii germani și legionari erau semnalați `n actele Jandarmeriei din Banat la `nceputul anului 1945, exist`nd teama declanșării unor „agresiuni” (DJAN Timiș, fond „Legiunea de Jandarmi Severin
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vină evidentă, vor fi strânși în ghetouri, neavând voie să circule. Vor fi întrebuințați la munca de interes obștesc. c) dintre aceștia din urmă, se vor lua ostatici 5-10% după situația locală. Aceștia vor răspunde cu viața pentru cazurile când conaționalii lor se vor deda la acte contrarii ordinei și siguranței Statului. Aceste prescripțiuni trebuie aduse la cunoștința masei evreilor. D. O. ȘEFUL DE STAT MAJOR GENERAL /ss./ N. Pălăngeanu p. Conformitate Șeful Biroului 2 Maior, V. Apostolescu V. Apostolescu *) Adnotări
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]