5,667 matches
-
forță motrice a relațiilor interculturale Din perspectiva adoptată de autorii marxiști, resorturile naționalismului sunt de natură economică și socială. Referințele culturale sunt scoase În evidență În mod instrumental și servesc unor aspirații materiale. Ele se lovesc de principii de mobilizare concurente. În cadrul astfel delimitat, cultura poate fi definită În două moduri: pentru unii, este un dat care se impune agenților, iar pentru ceilalți, o construcție artificială. În primul caz, diferitele naționalisme se ciocnesc Între ele, fiecare dorind să-și zdrobească rivalele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Trăsăturile culturale ireductibile nu sunt constituite În așa fel Încât să fie de-ajuns să le dispunem conform unei scheme mai mult sau mai puțin ingenioase pentru a sublinia o identitate națională preexistentă și a provoca o ciocnire cu identitățile concurente. Culturile sunt În Întregime fabricate și pot fi adaptate În continuare. Referințele identitare a căror construcție o permit mai curând se combină decât se ciocnesc: fiecare naționalism se definește și se redefinește fără Încetare În raport cu concurenții săi. Relațiile interculturale sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care Își bazează legitimitatea. În societatea modernă, această comunitate Își grupează membrii sub forma cetățeniei și se Întrupează În națiune (Schnapper, 1994). Suveranitatea nu presupune totuși nici un unanimism. În cadrul națiunii, ea se exercită În limitele unui conflict cauzat de definițiile concurente ale proiectului social și de apariția constantă de actori În căutarea recunoașterii (Honneth, 2000; Rancière, 1995). Suveranitatea presupune de asemenea capacitatea statului de a asigura apărarea teritoriului și responsabilitatea de a-și susține interesele În afara granițelor. Creșterea importantă a rolului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fenomenologică, Sartre recunoaște confruntarea Înscrisă În realitatea pentru-sinelui ca proiect de nimicire a celuilalt. Conflictul este pentru el sensul original al ființei-pentru-celălalt. Aceste teorii globalizante nu clarifică Însă prea mult degenerarea În insulte, ironii și Încăierări a opoziției Între grupuri concurente. Opunând dorința și penuria, Thomas Hobbes, În secolul al XVIII-lea, vede starea naturală ca un conflict al tuturor Împotriva tuturor pentru acapararea bunurilor dorite, dar limitate cantitativ. Pentru a reglementa conflictele, Statul (Leviatanul) instaurează ordinea de drept, abstractă. Ce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o accepțiune sau conotații particulare. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, se menționează cîmpul discursiv pentru a desemna spațiul în care un ansamblu de formații discursive sînt concurente și se delimitează reciproc. Dar, în analiza sensului, semantica structurală a impus uzul sintagmelor cîmp noțional (sau conceptual), cîmp lexical și cîmp semantic, ultimele două fiind deseori confundate. În aceste împrejurări, s-ar putea folosi denumirea cîmp lingvistic ca un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
s u l u i, fiind definit, de cele mai multe ori, drept locul de manifestare a relațiilor dintre elementele constitutive ale aceluiași discurs. De asemenea, intradiscursul este chiar deseori definit prin raportare la interdiscurs, ceea ce nu înseamnă însă că ele sînt concurente, nici măcar din perspectiva "interiorului" sau "exteriorului" discursului; problematica extinsă aferentă ambelor noțiuni demonstrează însă că intradiscursul este "traversat" de interdiscurs, așa cum susține D. Maingueneau. Noțiunea a fost introdusă simultan cu cea de "interdiscurs" în 1970, de M. Pêcheux, dar nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
într-un cîmp discursiv destinat exercițiului legitim al vorbirii. Această instituire trebuie înțeleasă ca definind însăși identitatea unei poziționări; recursul la anumite genuri ține de fapt de poziționare, la fel ca elementele propriu-zis doctrinale. Dacă se au în vedere poziționări concurente, se pot prevedea trei posibilități: 1) aceste poziționări instituie genuri de discurs distincte, 2) ele folosesc aceleași genuri, 3) ele combină folosirea de genuri distincte și comune. Pentru o poziționare dată însă, nu orice gen este instituie la fel, fiindcă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
frecventării bisericii îl constituie valoarea monetară a timpului persoanei respective. Cei cu valori monetare crescute ale timpului, adică cei care câștigă bani mai mulți într-o oră vor fi mai înclinați să folosească timpul pe care îl au pentru activități concurente (muncă, dormit, sport, cumpărături etc.) în loc să frecventeze biserica. În schimb acești vor înclina să facă donații substanțiale către biserică. Astfel, tinerii și bătrânii, categoriile care se află în afară pieței muncii vor participa mai mult la activitățile religioase, comparativ cu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
practicii religioase. Un dintre rațiunile pe care se bazează această constatare tocmai a fost adusă în discuție, indivizii care câștigă bani mai mulți, deci au o poziție mai bună în structura socială, frecventează biserica mai puțin dând prioritate unor activități concurente. De Vaus și MacAllister (1987) arată că locația structurală este importantă mai ales pentru femei în ceea ce privește nivelul de implicare religioasă. Astfel, femeile care participă la piața muncii își ajustează practica religioasă și ajung să aibă profiluri similare cu cele ale
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de tip religios ale românilor comparativ cu ale altor popoare din Europa, precum și variația acestuia în timp și va încerca să vadă care sunt elementele care influențează nivelul de religiozitate al unui popor. Vor fi avute în vedere câteva ipoteze concurente în explicația nivelului de religiozitate acestea sunt: asocierea dintre religiozitate și nivelul de dezvoltare socială, precum și legătura dintre diversitatea religioasă dintr-o țară și valorile religioase împărtășite de către populație. De asemenea, se încercă găsirea unor factori explicativi pentru revitalizarea religioasă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și situația 2, legate prin una sau mai multe întîmplări. 2.4. Rezumatul intrigii: intuiții modelatoare În articolul despre definirea unităților narative, ce urmărește cît de generale și de oportune sînt anumite modele de analiză narativă, Jonathan Culler conclude: Teoriile concurente cu privire la structura intrigii pot fi evaluate doar prin succesul pe care îl au ca modele ale următorului aspect de competență literară: aptitudinile cititorilor de a recunoaște și rezuma intrigi, de a grupa intrigi similare, etc. Aceste cunoștințe intuitive constituie faptele
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
aspirațiile reprezentate de nicio forță structurată. Astfel se explică volatilitatea electoratului: sperând să găsească un portdrapel într-o anumită formațiune politică, un grup anume îi acordă sprijinul; înțelegând imediat că așteptările nu îi vor fi satisfăcute, se orientează către formațiunea concurentă înainte de a fi din nou dezamăgit și de a se îndrepta către o a treia variantă. Deoarece peisajul politic oferă puține repere observatorului, analogiile cu situații întâlnite în societățile occidentale trebuie operate cu circumspecție în funcție de fiecare caz în parte. Se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
un mod cât mai ostentativ atașamentul lor pentru echilibrul puterilor, pentru susținerea socială și pentru protejarea juridică a naționalităților minoritare, conformându-se astfel canoanelor politice occidentale. Dorința aderării la o federație de partide europene poate favoriza o asemenea orientare. Formațiunile concurente consideră că apărarea măreției naționale trebuie să fie mai importantă decât conformarea la normele instituționale externe. Acestora le place să se prezinte drept simple extensii politice ale unui popor unitar, devotat apărării valorilor sale ancestrale. Ele pretind că se opun
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Kabakchieva, "Constituirane i razvitie na osnovnite polilicheski subecti: 1989-1994", Za promenite, Sofia, 2000, pp. 115-137. "Șansele în societatea socialistă sunt inegale din punct de vedere economic, politic și cultural. Ierarhia oficială în perioada finală a socialismului e completată de pătura concurentă care se ridica din cadrul economiei neoficiale. Această pătură neoficială intră în contradicție cu ierarhia oficială". 22 D. Minev, P. Kbaktchieva, Prehodat (Tranziția), Sofia, 1997. 23 R. Vassilev, "Modernization Theory Revisited: The case of Bulgaria", East European Politics and Societies, 13
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
este o cauză a lui Y într-un experiment natural în care se confirmă un ceteris paribus. Cu toate acestea, nu există două țări în lume care să difere în doar două caracteristici, iar în practică, există întotdeauna numeroase ipoteze concurente"26. O astfel de critică nu este justificată, pentru că țările similare nu sunt alese pe baza unor simple caracteristici, ci conform unor criterii de analogie primară, cum ar fi contextul sociologic sau nivelul socio-economic. Comparația între țări contrastante, prin echivalența
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
fel, unele din aceste cincisprezece strategii pot fi potrivite pentru anumite probleme, dar nu neapărat și pentru altele. Nu toate strategiile sunt la fel de utile în studierea oricărui tip de problemă. Strategiile expuse aici, din punct de vedere analitic, ca fiind concurente, nu se exclud reciproc în practică. Unele dintre ele pot fi chiar complementare. Adoptarea unei strategii mai degrabă decât a alteia depinde de natura fenomenului de studiat. Dar pentru multe întrebări de cercetare pot fi combinate mai multe strategii, în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 28 ianuarie 1991. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgăm legea privind combaterea concurentei neloiale și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU --------
LEGE nr. 11 din 29 ianuarie 1991 (*actualizată*) privind combaterea concurenţei neloiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107492_a_108821]
-
Magistraturii îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului sau de garant al independenței justiției. Titlul IV Economia și finanțele publice Articolul 135 Economia (1) Economia României este economie de piața, bazată pe libera inițiativă și concurenta. ... (2) Statul trebuie să asigure: ... a) libertatea comerțului, protecția concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție; ... b) protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară; ... c) stimularea cercetării științifice și tehnologice naționale, a artei și
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
în realizarea rolului sau de garant al independenței justiției. Titlul IV Economia și finanțele publice Articolul 135 Economia (1) Economia României este economie de piața, bazată pe libera inițiativă și concurenta. ... (2) Statul trebuie să asigure: ... a) libertatea comerțului, protecția concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție; ... b) protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară; ... c) stimularea cercetării științifice și tehnologice naționale, a artei și protecția dreptului de autor; ... d) exploatarea resurselor naturale, în concordanta
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
pot fi admise la cursuri și persoane care nu au absolvit învățământul obligatoriu, dar poseda cunoștințe minime necesare însușirii meseriei sau activității respective, verificate printr-un test de cunoștințe. (3) Pentru locurile de muncă din economie și administrație la care concurenta pentru ocuparea unui loc la cursurile de calificare, recalificare sau perfecționare este mai mare, direcțiile de muncă și protecție socială, împreună cu unitățile interesate, pot stabili și alte condiții de orientare și selecție profesională, inclusiv supunerea candidaților la teste psihologice și
HOTĂRÎRE Nr. 288 din 20 aprilie 1991 *** Republicată privind calificarea, recalificarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a şomerilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107796_a_109125]
-
pot fi admise la cursuri și persoane care nu au absolvit învățământul obligatoriu, dar poseda cunoștințe minime necesare însușirii meseriei sau activității respective, verificate printr-un test de cunoștințe. (3) Pentru locurile de muncă din economie și administrație la care concurenta pentru ocuparea unui loc la cursurile de calificare, recalificare sau perfecționare este mai mare, direcțiile de muncă și protecție socială, împreună cu unitățile interesate, pot stabili și alte condiții de orientare și selecție profesională, inclusiv supunerea candidaților la teste psihologice și
HOTĂRÎRE Nr. 288 din 20 aprilie 1991 *** Republicată privind calificarea, recalificarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a şomerilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107797_a_109126]
-
pot fi admise la cursuri și persoane care nu au absolvit învățământul obligatoriu, dar poseda cunoștințe minime necesare însușirii meseriei sau activității respective, verificate printr-un test de cunoștințe. (3) Pentru locurile de muncă din economie și administrație la care concurenta pentru ocuparea unui loc la cursurile de calificare, recalificare sau perfecționare este mai mare, direcțiile de muncă și protecție socială, împreună cu unitățile interesate, pot stabili și alte condiții de orientare și selecție profesională, inclusiv supunerea candidaților la teste psihologice și
HOTĂRÎRE Nr. 288 din 20 aprilie 1991 *** Republicată privind calificarea, recalificarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a şomerilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107798_a_109127]
-
național; ... h) întocmește prognoze și programe privind comerțul exterior și relațiile economico-financiare internaționale ale țării, analize referitoare la evoluția conjuncturii economice pe plan mondial și implicațiile previzibile ale acesteia asupra relațiilor economice externe ale României; ... i) acționează pentru crearea cadrului concurentei loiale în economie și supraveghează respectarea prevederilor legale în domeniul concurentei; ... j) pregătește programe privind aprovizionarea populației cu produse agroalimentare și bunuri industriale de consum din producția internă și import, precum și cu utilități și servicii; ... k) formulează propuneri privind dezvoltarea
HOTĂRÂRE nr. 328 din 30 aprilie 1991 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Finanţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107826_a_109155]
-
economico-financiare internaționale ale țării, analize referitoare la evoluția conjuncturii economice pe plan mondial și implicațiile previzibile ale acesteia asupra relațiilor economice externe ale României; ... i) acționează pentru crearea cadrului concurentei loiale în economie și supraveghează respectarea prevederilor legale în domeniul concurentei; ... j) pregătește programe privind aprovizionarea populației cu produse agroalimentare și bunuri industriale de consum din producția internă și import, precum și cu utilități și servicii; ... k) formulează propuneri privind dezvoltarea regională, programele pentru domenii de interes comun unor zone care cuprind
HOTĂRÂRE nr. 328 din 30 aprilie 1991 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Finanţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107826_a_109155]
-
abroga indicii maximi de modificare a prețului cu ridicată prevăzuți în Hotărîrea Guvernului nr. 239/1991 , anexa nr. 1, pozițiile 35, 66, 67, 68, 69, 70, 71 și 74. Se autoriza Ministerul Economiei și Finanțelor - Departamentul pentru prețuri și protecția concurentei de a stabili noi indici maximi de preț ca urmare a influentelor rezultate din aplicarea prezentei hotărîri. Articolul 4 Pentru lemnul de foc destinat consumului populației, caiete de uz școlar și carte școlară, prețurile cu ridicată și amănuntul rămîn cele
HOTĂRÎRE nr. 438 din 21 iunie 1991 privind liberalizarea preţului masei lemnoase pe picior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107884_a_109213]