4,850 matches
-
care este, desigur, "Bar", într-o baracă improvizată. Erau destui bărbați acolo, bând votcă. Intrarea noastră a produs oarecare neliniște, mai ales că eu aveam un aer cam "oficial" din cauza unui impermeabil militar. Repede a fost ascunsă sub tejghea, o condică. I-am intrigat și mai mult când am întrebat de un bărbat care i-ar fi fost un frate mai mare, cu un nume de poreclă, singurul de care i se părea lui Vasile că își amintește. Spunea și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vârsta de optzeci de ani trecuți când zilnic venea la catedra pe care o slujise toată viața. Pare-mi-se prin anul 1986 fusese o iarnă grea să nu scoți un câine afară. Spre mirarea tuturor, moș Cihodaru „iscălea” regulat condica la catedră. Când a fost întrebat de ce nu stă acasă, bătrânul înalt și șugubăț, cu înfățișare de plăieș, a răspuns: - Altfel mi s-ar părea că sunt pensionar. Mergea greu, mai mult împingând picioarele decât pășind. Mucalit a fost și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
fost multe, însă consemnate și descrise prin paginile revistelor teologice, sunt numai câteva. La numai doi ani după înscăunarea de la Cernăuți, pe data de 15 august 1926, mitropolitul Nectarie avea să își viziteze satul natal, Stulpicani. Evenimentul este descris în Condica cronicară de la Ostra, dar și într-un reportaj publicat în „Glasul Bucovinei”, reluat mai târziu de către stulpicăneanul Vasile Diacon, în Cronicile sale. Pentru frumusețea descrierii evenimentului, dar și pentru a se vedea felul cum se pregăteau oamenii pentru primirea păstorului
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
devine primul dintre toate misiunile de apostolat». Progresele acestei asociații au fost rapide. În 1938 erau aproape 12.000 de înscriși. Apoi a izbucnit războiul. Au început să apară dificultăți serioase pentru presă și, în fine, a fost bombardată tipografia. Condicile și registrele cu adresele asociaților s-au pierdut. Au trebuit să reînceapă după război, iar Asociația și-a revenit. Această activitate umilă și prețioasă continuă și azi. Sediul italian e pe strada San Zeno in Monte, 23, Verona. «Misiunea lui
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
se explică prin marea siguranță a desenului și a tonurilor fundamentale. Totul formează un album de ilustrații de neuitat, pe care cititorul le traduce în termeni epici: așteptarea ciocoiului în pridvor, întrevederea administrativă între postelnicul îngrijorat și vătaful Păturică cu condicile, Kera Duduca, Kera Duduca și Dinu îmbrățișați, Kir Costea înmînînd banii din cumpărături prin terți vătafului, Păturică jucând menuetul cu vătafii, Păturică în exercițiul funcțiunii de sameș, stând turcește pe un pat, Păturică bogat primind în casele lui marea societate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bufoneriei, trăind din situații caricate și din mecanizări. Un inspector vizitează o școală provincială, se lovește de ușă, își face un cucui în frunte, e luat în primire de directoare și mânuit ca un automat, sfârșește prin a scrie în condica de inspecție contrariul de ceea ce gândește. Un francez aclimatizat, Jean Renaud, invită pe un prieten la masă (idee luată probabil din Mark Twain). Francezul arată invitatului apartamentul său, "mon cabinet de travail", "la salle de bain", "la salle à manger
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apropie postu. Suzana: Bine, dar ce are a face? Toader: El o fi știind, că ne-o mai spus să fim de azi înainte cetățeni. Suzana: Cum cetățeni? Să vă-nchidă la cetate? Toader: Dracu să-i discurce (scapă jos condicile ce ține subțioară). Suzana: Da aceste ce sânt Toadire? Toader: Condici de însemnat toți trecătorii prin sat; tabloane de gâște, rațe, pui de găină, ouă, toate! Comic ieftin, nenatural, dar din care se vede ciocnirea dintre "civilizație" și viața românească
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o fi știind, că ne-o mai spus să fim de azi înainte cetățeni. Suzana: Cum cetățeni? Să vă-nchidă la cetate? Toader: Dracu să-i discurce (scapă jos condicile ce ține subțioară). Suzana: Da aceste ce sânt Toadire? Toader: Condici de însemnat toți trecătorii prin sat; tabloane de gâște, rațe, pui de găină, ouă, toate! Comic ieftin, nenatural, dar din care se vede ciocnirea dintre "civilizație" și viața românească de sat și din care se vede și greșeala de concepție
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care până la urmă, în 1886, tot se va descotorosi de el. Știrea că și-a fracturat piciorul apare în „Familia” la 21 oct./ 2 nov. deci au trecut 9 zile până ce medicul a emis certificatul. Pus să funcționeze între exactități ( condică, semnături de prezență, state de plată etc.) poetul se descurcă cam greu dar probabil că și-a vindecat piciorul acasă, nu neapărat la spital. Important este că el redevine activ, iar junimiștii trebuie să accepte în principiu că s-a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
m-o ajutat În continuare și sora și fratele meu. Și așa au trecut anii... Ați mai fost urmărită de Securitate? Bineînțeles, așa cum mi-o promis, am fost urmărită tot timpul... Tot veneau și-acolo, la fratele meu acasă, cereau condica cu persoanele care eram În casa respectivă și-apoi mie Îmi cereau Întotdeauna buletinul, se uitau și Îmi spunea: „Mai aveți atâta până trebuie să vi-l schimbați. Și ce mai faceți? Cum o duceți? N-ați mai trecut pe la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de către diplomația rusă. 19. N. Fleva a propus ca Adunarea Deputaților să decreteze și să ordone arestarea acuzaților Lascăr Catargiu, I.Em. Florescu, Al. Lahovary și P. Mavrogheni („fiind puși sub acuzațiune pentru fapte calificate și pedepsite ca crime de condica penală în vigoare“) în ședința Camerei din 20 martie/1 aprilie 1877; împotriva propunerii s-au pronunțat D. Giani și I.C. Brătianu, aceasta fiind respinsă cu numărul de voturi notat de Bacalbașa Suntem la începutul lunii aprilie, iar războiul între
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aș fi stîrnit discuții și aș fi fost blocat. A patra: puteai - se va zice iarăși - să-ți vezi de studiile tale de istorie literară. Da’ de unde! O plecare la Arhive sau la Biblioteca Județeană era considerată abatere de la program: condica de prezență păstrează cîteva din semnele de întrebare și cuvintele grosolane cu care erau comentate asemenea plecări. Trebuia să stai în colivia redacției, să-l aștepți pe G. pentru o ședință-surpriză, în care avea de pus chestiuni grave, de transmis
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
desăvârșit, dându-mi prețios concurs, mult mai devotat decât toți ceilalți pretori (Unul Crivăț din Pașcani nu-și cunoștea nici satele. Trebuia să Întrebăm pe oameni de drumul spre cutare sat. El juca toată noaptea cărți și primarii Îi aduceau „Condica de inspecții” la Pașcani, s-o semneze. Așa ceva! Parazitism adevărat.). Apariții editoriale? Da, e vorba de „Nibelungi” În proză ritmată, care urmează să apară În Bpt. (dacă se vor ține de cuvânt), În 1974. E jale cu editurile, mai ales
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
exprimarea dorinței mele de a mi se da o pungă, farmacista, care este totuși o intelectuală, s-a supărat și m-a întrebat de ce nu am venit cu o sacoșă de acasă (Farmacia nr. 2 din București). Doamne ferește să ceri condica de reclamații, care se găsește de altfel în orice unitate. Iese un scandal, încât a doua oară nu mai îndrăznești. Trebuie să remarc aici, și aș fi vrut să evit această constatare, dar nu se poate, că, dintre vânzători, femeile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
roșie de pionier. În urmă cu 16 ani, debutam ca prozator, concomitent în revistele Amfiteatru (din București) și Orizont, (din Timișoara). În urmă cu 14 ani, mă angajam la revista Orizont în funcția de corector principal, unde aveam să semnez condica până în luna august a.c. În urmă cu 12 ani, debutam editorial cu romanul Rătăciri de duminică, la EPL București. În urmă cu 10 ani, începeam să semnez în săptămânalul timișorean Orizont, rubrica de aforisme Evrika!. În urmă cu 44 de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pentru un tuns și un ras dai aproape cât câștigi într-o zi de lucru, veți vedea că stăm prost și cu presa de partid. Se apropie ora la care ar fi cazul să treceți pe la Comitetul județean, să semnați condica de plecare (adevărul e că nici nu știu dacă există o asemenea condică, dar n-ar fi rău dacă s-ar introduce în caz că lipsește) și să consemnați acolo și un prim pas spre cunoașterea adevărului-adevărat. Și uite așa, în câteva
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de lucru, veți vedea că stăm prost și cu presa de partid. Se apropie ora la care ar fi cazul să treceți pe la Comitetul județean, să semnați condica de plecare (adevărul e că nici nu știu dacă există o asemenea condică, dar n-ar fi rău dacă s-ar introduce în caz că lipsește) și să consemnați acolo și un prim pas spre cunoașterea adevărului-adevărat. Și uite așa, în câteva zile, în câteva luni, ați putea deveni niște funcționari de partid cu picioarele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
întreprinderile din orașele nereședințe (unde nu sunt Cercuri Teritoriale), vor fi supuși pentru vizita medicală la medicul unei autorități militare sau ci vile din localitate. 2. Fiecare unitate, instituție sau întreprindere care folosește evrei la munca obligatorie, va poseda o condică de vizită medi cală pentru evrei. Șeful detașamentului de muncă va înscrie în condică numele, pronumele și anul nașterii evreilor care urmează a fi vizitați de medic. Medicul oficial care va vizita pe evreii bolnavi, este obligat a înscrie în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
medicală la medicul unei autorități militare sau ci vile din localitate. 2. Fiecare unitate, instituție sau întreprindere care folosește evrei la munca obligatorie, va poseda o condică de vizită medi cală pentru evrei. Șeful detașamentului de muncă va înscrie în condică numele, pronumele și anul nașterii evreilor care urmează a fi vizitați de medic. Medicul oficial care va vizita pe evreii bolnavi, este obligat a înscrie în condică: data, ora, diagnosticul, eventual scutirea acordată, și semnătura. Șeful detașamentului de muncă este
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de vizită medi cală pentru evrei. Șeful detașamentului de muncă va înscrie în condică numele, pronumele și anul nașterii evreilor care urmează a fi vizitați de medic. Medicul oficial care va vizita pe evreii bolnavi, este obligat a înscrie în condică: data, ora, diagnosticul, eventual scutirea acordată, și semnătura. Șeful detașamentului de muncă este obligat să înscrie în registrul control nominal, la ziua respectivă, pe toți evreii plecați la vizita medicală, iar la înapoierea acestora, să facă mutația de finitivă: sănătos
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fi ținută de către fiecare subunitate de lucru (companie) și de infirmeria detașamentului, potrivit celor arătate la Titlul A. Capi tolul I. Paragraful 2. Pentru a da posibilitate de control, medicii șefi ai detașamen telor exterioare vor ține la zi o condică specială a scutirilor acor date, în care vor înscrie numele și pronu mele evreilor, anul naș terii, data vizitei, diagnosticul și termenul scutirii acordate. 4. Corpurile Teritoriale (Armată) care au pe raza lor deta șamente exterioare de muncă vor dispune
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
care îl comandă. În acest scop Comandantul detașamentului va avea un registru de evidență în care să se constate starea civilă a evreului și situația din punct de vedere al zilelor prezente și absente. b. Comandantul Militar va avea o condică de intrare și eșire pentru corespondență unde vor fi înregistrate întreaga corespondență ce aparține detașamentului. Această corespondență va fi văzută de Comandantul Militar care va hotărâ. În consecință nu se admite să se primească la organele militare superioare corespondență semnată
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ce se execută în aceea zi împărțit pe minute. i. Fiecare Comandant de Subîmpărțire va avea pentru evidență carnete în care vor fi trecuți toți evreii de sub comandă cu prezența zilnică la Detașament. j. La fiecare Detașament va exista o condică de vizita medicală ce va fi prezentată la Cercul Teritorial București, Biroul Evrei, Serviciul Sanitar împreună cu evreii bolnavi. k. Comandantul Detașamentului va întocmi până la 20 ale fiecărei luni o situație numerică și tabele nominale de evreii ce sunt repartizați la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
tot câmpul. - Se vor face exerciții tehnice strict necesare de prezentare. 4. Pază severă în special noaptea și în zilele de sărbătoare. - Se vor descoperi și aresta civilii care înlesnesc fuga evreilor sau alte lucruri interzise prin ordinele superioare. 5. Condica de inspecție și programul de lucru vor fi zilnic asupra Căpitanului și vor fi prezentate la inspecțile Zonei F.N.B. - Sectorului - Ofițerilor de M.St. Major sau altor delegați cu diferite inspecții tehnice. 6. Abaterile vor fi sancționate sever și imediat
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și bunic de domn, o verigă în marea familie a Ghiculeștilor. Născut la 1740, mort la 18 februarie 1828, îngropat în pronausul bisericii Sf. Spiridon din Iași, a fost cămăraș în 1776, hatman în 1784, mare logofăt în 1804. Din Condica liuzilor de la 1803 rezultă că din totalul celor 97 de sate - afară de târgul Vaslui - în ținutul Vaslui se găseau 39 de sate răzășești, 9 mânăstirești, iar 49 de sate ale boierilor: Stratulat, Miclescul, Roset, Racoviț, Hrisoscoleu, Cazimir, Costechi, Adamachi, Canta
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]