23,600 matches
-
b) să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă curte de apel; ... c) să aibă o vechime efectivă de cel puțin 18 ani în funcția de procuror; ... d) să aibă o bună pregătire profesională; ... e) să aibă o conduită morală ireproșabilă. ... (4) La concurs poate participa orice procuror care, până la data stabilită pentru începerea concursului, îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (3). (5) Concursul prevăzut la alin. (2) constă în: a) un interviu, transmis în direct și ulterior arhivat
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
regim administrativ. Scoaterea acestora din domeniul ilicitului penal nu echivalează însă cu introducerea lor sub cupola Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, lege care are în vedere raporturile stabilite între cetățean și autoritățile publice prin acte administrative, iar nu prin încălcarea conduitei prescrise printr-un act normativ (a se vedea Decizia nr. 687 din 31 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 17 august 2011). ... 20. Având în vedere toate aceste considerente, Curtea reține că prevederile
DECIZIA nr. 510 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252338]
-
evaluare şi indicatorii relevanţi pentru aceste criterii alcătuiesc o structură în care criteriul prevăzut de lege, având un caracter general, este detaliat în elementele care îl definesc şi care sunt pentru el indicatori. 19 Indicatorii ghidează aprecierea comportamentelor, acţiunilor şi conduitelor profesionale în activităţi profesionale specifice procurorului. Structura de criterii şi indicatori constituie principalul instrument care asigură transparenţa 20 evaluării şi caracterul ei unitar, respectarea independenţei procurorului în dispunerea soluţiilor şi dreptul acestuia la o evaluare corectă . Fiecare criteriu poate fi
REGULAMENT din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251384]
-
şi caracterul ei unitar, respectarea independenţei procurorului în dispunerea soluţiilor şi dreptul acestuia la o evaluare corectă . Fiecare criteriu poate fi demonstrat prin elementele sale definitorii, iar acestea, la rândul lor, pot fi demonstrate prin indicatori specifici (comportamente, acţiuni şi conduite profesionale observabile sau care pot fi documentate). Un indicator de performanţă specific trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să nu afecteze independenţa procurorului în dispunerea soluţiilor; să stimuleze şi să diferenţieze perfomanţele procurorilor; să fie măsurabil. Evaluarea activităţilor specifice funcţiei de
REGULAMENT din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251384]
-
de evaluator. Dar nu toţi indicatorii trebuie folosiţi ca teme de dialog, nu trebuie transformaţi în întrebări care sunt adresate procurorului evaluat. Interviul poate fi folosit în scopul completării datelor şi informaţiilor strânse de către evaluatori, precum şi prin observarea conduitei profesionale a procurorului. Interviul poate, de asemenea, corecta o primă impresie privind performanţa procurorului, oferindu-i acestuia posibilitatea de a-şi prezenta performanţa prin descrierea unor priceperi şi expunerea unor cunoştinţe pentru care nu au existat oportunităţi de manifestare. Întrebările
REGULAMENT din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251384]
-
prealabil al copilului (chiar devenit major). ... 17. În ceea ce privește sfera hotărârilor judecătorești care, în viziunea legiuitorului, vor putea fi repuse în discuție și, implicit, lipsite de efecte juridice, art. III din legea criticată nu distinge în funcție de conduita procesuală a tatălui din afara căsătoriei, de respectarea regimului probelor administrate, de eventualele manifestări de voință ale acestuia cu privire la recunoașterea filiației. ... 18. Referitor la admisibilitatea acestei contestații, se consideră că folosirea sintagmei „au fost obținute probe noi prin
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
alin. (3) din Codul de procedură civilă stabilește competența de judecată a contestației chiar în sarcina completului învestit cu soluționarea cauzei principale. În acest caz se ajunge la situația în care identificarea neregularității modului de desfășurare a procesului și evaluarea conduitei completului învestit cu soluționarea cauzei principale sunt realizate de același complet. Astfel, judecătorul trebuie să identifice abaterile sale de la regularitate și să le califice ca fiind premisa tergiversării procesului, ceea ce înseamnă că acesta devine judecătorul propriei cauze, contrar
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
s-a mai pronunțat anterior în legătură cu sintagmele cuprinse în art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, Curtea reținând aspecte contradictorii, care conduc la imposibilitatea distingerii între comportamentul ce reprezintă o neconformare la regulile fiscale și conduita pe care ar trebui să o aibă destinatarul normei din perspectiva legislației penale. Face referire la Decizia nr. 673 din 17 noiembrie 2016, paragraful 39. Susține că practica judiciară este extrem de vastă, norma penală fiind extinsă și la situațiile
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
1024 din 27 decembrie 2017, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție. În acest context, face referire la aspecte ale doctrinei din Franța și Belgia. ... 5. Față de aceste aspecte, susține că trebuie asigurată destinatarului normei cunoașterea exactă a conduitei interzise de legea penală. Apreciază că acest fapt s-ar putea realiza dacă instanța constituțională ar stabili că prin sintagma „evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
îndeplinească pentru a fi conformă Constituției și convenției, Curtea a statuat că o lege îndeplinește condițiile calitative impuse atât de Constituție, cât și de convenție numai dacă norma este enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita. Totodată, Curtea, având în vedere principiul generalității legilor, a reținut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
parlamentară. În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului și, respectând cu bună-credință normele constituționale și procedurile parlamentare instituite prin regulamentele celor două Camere, au obligația de a apăra interesele cetățenilor pe care îi reprezintă, adoptând o conduită activă, avizată și responsabilă, care să corespundă interesului general. ... 13. Mai mult, asemenea oricărui cetățean al României, parlamentarul are libertate de exprimare, garantată de art. 30 din Constituție, iar, potrivit art. 72 alin. (1) din Legea fundamentală, el nu răspunde
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
Regulamentul Camerei Deputaților, anexată punctului de vedere. ... 26. În ceea ce privește afectarea liberei exercitări a mandatului de deputat se apreciază că noua reglementare aprobată de Plenul Camerei Deputaților nu are o asemenea natură, deoarece aceasta reprezintă o măsură de conduită parlamentară care impune o restrângere (a mobilității deputaților care înregistrează sau transmit lucrările Camerei Deputaților) justificată și proporțională, prezervând exercitarea cu bună-credință a mandatului de deputat și a rolului opoziției parlamentare. Prin reglementarea unui cadru definit de manifestare se
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
adecvați rolului acesteia. ... 36. De altfel, simpla reglementare a acestor sancțiuni nu este incompatibilă în mod automat cu principiul pluralismului. Trebuie să avem în vedere că, în situația examinată, modalitățile și frecvența aplicării sancțiunilor sunt în relație de interdependență cu conduita deputatului, a grupului ori a angajaților acestuia. Instituirea lor este în acord cu prevederile constituționale, întrucât eventuala limitare a drepturilor se face proporțional cu gravitatea faptei săvârșite și cu titlu de excepție. Prin prevederile constituționale ale art. 8 alin. (2
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
neconstituționalitate extrinsecă, se apreciază că sunt neîntemeiate și nu pot fi reținute. Astfel, hotărârea criticată este redactată într-un stil juridic specific, clar, lipsit de echivoc, care permite destinatarilor săi, indiferent de pregătirea profesională, să înțeleagă și să își asume conduita permisă prin interpretarea sistematică și logico-juridică a prevederilor conținute și prin raportare la amplele exemplificări. ... 62. Se arată că autorii sesizării nu prezintă în cuprinsul acesteia, în mod concret, presupusele vicii de constituționalitate extrinsecă pe care le enunță, iar, sub
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
și sancțiuni prin Regulamentul Camerei Deputaților rezidă din interpretarea dispozițiilor înscrise în Statutul deputaților și al senatorilor la: art. 27 (referitor la izvorul îndatoririlor și obligațiilor deputaților și senatorilor), art. 14 (referitor la principiul respectării regulamentelor și a normelor de conduită), art. 35 alin. (2) (care statuează principiul exercitării mandatului numai în formele și cu procedura prevăzute în regulamente), art. 42 alin. (3) (ce reliefează posibilitatea majorării sau reducerii indemnizației în condițiile prevăzute de lege și regulamente), art. 51 lit. b
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
abaterilor disciplinare nerespectarea de către deputați și senatori a regulamentelor), art. 51 lit. c) (ce include în sfera abaterilor disciplinare exercitarea abuzivă a mandatului de deputat/senator) și art. 51 lit. d) (ce include în sfera abaterilor disciplinare nerespectarea normelor de conduită pe durata exercitării mandatului de deputat/senator). ... 64. În temeiul autonomiei regulamentare consacrate la nivel constituțional și al dispozițiilor statutare menționate, coroborate, Camerele Parlamentului au competența să instituie atât forme specifice de particularizare a principiilor și obligațiilor înscrise în Statutul deputaților
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
În ceea ce privește pretinsa afectare a liberei exercitări a mandatului de deputat, se apreciază că noua reglementare, aprobată de plenul Camerei Deputaților, nu are o asemenea natură și nici nu produce un asemenea efect, deoarece reprezintă o măsură de conduită parlamentară care impune o restrângere a mobilității deputaților care înregistrează sau transmit lucrările Camerei Deputaților, justificată și proporțională, prezervând principiile referitoare la îndeplinirea cu bună-credință a mandatului de deputat și la exercitarea rolului opoziției parlamentare. Doar prin reglementarea unui
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
alte abateri sau interdicții specifice și a unor sancțiuni corelative acestora, prevăzute la alt nivel de reglementare [a se vedea, de exemplu, situația prevăzută la art. 19 alin. (1) din Statutul deputaților și al senatorilor, care reglementează și sancționează o conduită ce nu este cuprinsă la art. 51 și 52]. ... 73. Referitor la criticile aduse prevederilor art. 246 alin. (1) lit. i) și j), nou-introduse prin hotărârea ce face obiectul prezentului control de constituționalitate, se apreciază că acestea sunt neîntemeiate. Măsura
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
de neconstituționalitate se realizează repetitiv o suprapunere între necesitatea și datoria opoziției parlamentare de a se manifesta activ și critic cu privire la acțiunile și deciziile majorității parlamentare și ale Guvernului și modalitatea de exprimare a acestor „critici“ printr-o conduită lipsită de curtoazie/civilizație/respect față de oameni, manifestată prin violență verbală (proferarea de injurii, ofensă și calomnie) sau violență/agresivitate fizică. Or, este necesară excluderea celor două sfere în cadrul unei societăți moderne, funcționale, bazate pe dialog și argumente constructive, putându-se
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
ofensă și calomnie) sau violență/agresivitate fizică. Or, este necesară excluderea celor două sfere în cadrul unei societăți moderne, funcționale, bazate pe dialog și argumente constructive, putându-se formula critici fără ca acestea să implice violența de orice natură sau o conduită necivilizată. Normele regulamentare contestate nu cenzurează critica în sine, ci exclusiv modalitățile nelegitime (violente și denigratoare) de manifestare a acesteia, nespecifice unui mediu civilizat dedicat dezbaterii parlamentare, corelativ principiului „opoziția se exprimă, majoritatea decide“. ... 82. Se apreciază că este neîntemeiată
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
este neîntemeiată și pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 53 din Constituția României. Astfel, în ceea ce privește afectarea liberei exercitări a mandatului de deputat, noua reglementare nu are o asemenea natură, având în vedere că aceasta reprezintă o măsură de conduită parlamentară justificată și proporțională, prezervând exercitarea cu bună-credință a mandatului de deputat și rolul opoziției parlamentare. Doar prin reglementarea unui cadru definit de manifestare în timpul ședințelor Camerei Deputaților se realizează necesarul echilibru, menționat constant în jurisprudența Curții Constituționale
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
53 din Legea fundamentală (reacție la o necesitate stringentă, temporară și extraordinară intervenită în plan social). Prin noile prevederi, Regulamentul Camerei Deputaților nu restrânge sau interzice vreun drept sau vreo libertate fundamentală. În realitate, au fost adoptate reguli specifice de conduită parlamentară menite să prevină exercitarea abuzivă și cu rea-credință a libertății de exprimare și să preîntâmpine afectarea drepturilor și libertăților altor persoane și buna funcționare a Camerei Deputaților, în vederea îndeplinirii prerogativelor constituționale. ... 84. Referitor la presupusa încălcare a prevederilor
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
de ședințe a plenului sau în sălile comisiilor Camerei Deputaților, înregistrarea sau transmiterea în direct a ședințelor, utilizarea violenței fizice sau verbale; art. 246 alin. (1) - completat cu patru noi litere, lit. g)-j), cuprinzând sancțiuni disciplinare pentru regulile de conduită instituite; art. 246 alin. (2) și (3) - modificate cu referire la aplicarea sancțiunilor și constatarea abaterilor. ... 92. Observând conținutul motivării sesizărilor, se constată că nu se critică modificarea art. 129 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților (câtă vreme se referă
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
disponibilă pe pagina de internet a Camerei Deputaților, se constată că a fost elaborată o expunere de motive, în cuprinsul căreia se precizează rațiunea promovării modificărilor regulamentare aprobate prin hotărârea adoptată, cu referire la „acțiunile unor deputați (...) care ignoră cutumele conduitei parlamentare și agresează fizic și verbal colegii de cameră parlamentară“. Se arată că „în această situație, în temeiul autonomiei de reglementare, majoritatea deputaților consideră necesară extinderea interdicțiilor aplicate activității parlamentare sub aspectul conduitei în cadrul ședințelor cu caracter parlamentar și
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]