1,367 matches
-
biliari sintetizați în ficat se numesc acizi biliari primari (acidul colic și dezoxicolic). Sinteza acestora presupune o serie de modificări ale nucleului steranic al colesterolului, enzima limitantă a întregului proces fiind celesterol-7 alfa-hidroxilaza microsomală. Tot în ficat, acizii biliari sunt conjugați cu glicocol sau taurină rezultând acizii glicocolic, taurocolic, glicochenodezoxicolic și taurochenodezoxicolic. Raportul dintre acizii glico și tauroconjugați are specificitate de specie, și poate fi influențat de factori hormonali sau nutriționali, și în special de mărimea rezervelor de taurină, mai limitate
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
Se formează astfel, acizii biliari secundari: acidul dezoxicolic (din acid colic) și acidul litocolic (din acid chenodezoxicolic). În ileonul distal, acizii biliari sunt resorbiți prin mecanism activ și prin sistemul port ajung din nou la ficat. La nivelul ficatului sunt conjugați cu alți acizi biliari primari sunt secretați în bilă și apoi eliminați în intestin. Se realizează astfel circuitul enterohepatic al acizilor biliari. O mică parte scapă reabsorbției și este eliminată odată cu fecalele. Fondul de acizi biliari al unui adult normal
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
cercul puterilor latente,/ Vieții universale, adânci, ne vom reda" (Panteism). Ceea ce se dă ca posibil întrupat în transparența strălucirilor avide se re-dă stadiului pre-ființial al originii, universală ascundere a Vieții fondatoare. În Banchizele e exprimată pregnant această subtilă dialectică ce conjugă la nivelul ființării tensiunea dintre ascundere și neascundere: "Mereu rătăcitoare, substratul lor închide/ Tot darul unui soare roșiatec și avar,/ Apoi, de-a lungul nopții tot aurul stelar/ Și toată înflorirea reflexelor fluide". Rătăcitoare în spațiul intermediar al unei imposibile
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fie imagine reprezentativă a realității sensibile nu mai prezintă nimic sesizabil, din moment ce "clopotele bat din fund de mare" și "luminile înnoptează-n depărtare". Imagine imposibilă a unui nereprezentabil absolut, și totuși posibilă, a inaparentului însuși: "întunecimea aripează alb". Irealizarea se conjugă aici cu revelarea; realul demundaneizat arată o altă dimensiune - invizibilă - acolo unde corpul lumii și al poemului se descompun. Albul din miezul întunecimii profilează imaginea matricială a unei înălțări fulgurante. Iată cum tot ceea ce coboară în imprezentabilul premanifestării dobândește în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nouă față a Logosului nouă necunoscută ca imagine până acum", noua imagine venită "din adâncurile înrădăcinate ale firii" care arată "cerul ascuns în matca izvoarelor"?18 Arătare în care natura vizibilă și natura invizibilă (cele două naturi ale imaginii) se conjugă în aceeași primultimitate a chipului și a asemănării. A deveni "imagine πρυδοπον - imago chip έικον"19 înseamnă a fi după chipul și asemănarea prototipului, a fi în vedere precum într-un început care te pune în lumină, te repune în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
-le peste reflexiile ei venite dimprejur și amestecându-le egalitar cu acestea. Sursa de claritate tinde să se cufunde până la dispariție în realitatea înconjurătoare, ce dobândește astfel o spectralitate tipic nordică: lucrurile apar drept ceea ce sunt numai prin strădania reflexivă conjugată a ceea ce ele nu sunt - a mediului. Difuză, luminozitatea lui bazală e mereu deja vânzolită de imagini, care, reflectate, decupează altele prin preajmă, și acestea la rândul lor altele, și-așa mai departe, după contururi de o acuratețe suspectă. Îndeosebi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dezumanizeze. Situația și sistemul, câmpul social opresiv au o putere de seducție și de schimbare căreia omul obișnuit nu-i poate face față. Concluzia lui Zimbardo este că nu indivizii ar trebui judecați și etichetați, ci situațiile, Împrejurările, forțele sociale conjugate Într-un câmp de presiune. Oamenii se nasc Îngeri și numai situațiile nefavorabile Îi pot transforma În diavoli. S-a Întâmplat să cumpăr cartea lui Zimbardo În timp ce citeam, În paralel, două cărți de care nu m-am putut atinge timp
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cultural) sau recurgerea la mijloace psihosociologice, „educative” de dirijare a conștiinței publice, de influențare a mijloacelor de formare și de elaborare a schemelor cognitive, pentru ca „beneficiarii” sistemului să Încerce un sentiment colectiv de satisfacție și Împlinire. Adesea, aceste mijloace sunt conjugate, urmărindu-se ca finalitate Încarcerarea intelectului În scheme de decodare a informației și de elaborare a proiectelor de viață. La Început a fost lupta de clasă. Aceasta nu a avut numai rolul de a realoca resursele, de a decide posesia
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
culturi occidentale care pune accentul pe valori precum libertatea, justiția și egalitatea socială. Adică drepturi egale pentru toți, mai ales dreptul la cuvânt și accesul la sferele de decizie. Noțiunea de subiect colectiv, ca și cea de subiect individual se conjugă cu situațiile sociale favorizante și practicile sociale facilitatoare. Clienții psihosociologului sunt contextele comune, colectivitățile, unitățile sociale (grupuri, instituții, asociații) pe care le ajută să coopereze, să facă opțiuni, să schimbe practici sociale inadecvate. În al doilea rând: psihosociologul degajează situațiile
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
psihic, sentimentul de putere. Un complicat și subtil proces interacțional, un joc sociocognitiv al afirmării personale și disimulărilor. Fiecare personaj este Însoțit, Înfășurat, controlat de o putere obscură și dominatoare, uneori eterică, mângâietoare, alteori devoratoare, distrugătoare. Iar practica delațiunii se conjugă cu voluptatea purtării fantomei personale, semn al constrângerii și siguranței. Viața aceasta ascunsă semnifică nevoia intimității cu cei puternici, exprimă dorința construirii unui spațiu antideșertic, e autoprotejare și fructul imaginar al expansiunii, al nevoii de perfecționare, al inițierii, al autodepășirii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
în Polonia, Lituania, Germania, Boemia, Moravia, care dau planului general de război aspectul unui evantai - după cum am putut observa și mai sus - pătrunderea lui Batu-khan în Ungaria pe la nord și acțiunile ofensive ale lui Budjek prin Moldova și Țara Românească, conjugate cu ale lui Cadan și Budjek prin Transilvania de nord, au prins ca într-un clește întregul teritoriu al vechii Dacii. Obiectivul strategic, propus de către Subotai și urmărit de către Batu-khan, de a lua în posesie Imperiul Cumanilor, din care făceau
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mai nefastă din toate a fost, însă, transportarea ciumei de către corăbiile negustorilor genovezi în Europa occidentală și pătrunderea ei în Țările Române și, mai ales, Transilvania. Campaniile contra tătarilor din anii 1324 și 1346 au avut loc, deci, pentru a conjuga ofensiva catolică pe uscat, în scopul slăbirii presiunii mongole făcute de marele han Gianibek asupra puterilor maritime ale Veneției și Genovei, în centrele de comerț de pe țărmul nordic al Mării Negre, în timp ce tătarii erau reținuți la ei acasă. Principele tătar, prins
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acțiunile sociale adverse și virulent critice împotriva "darwinismului social", "capitalismului antimoral", "corporațiilor patologice și antisociale" au crescut în intensitate și amploare, finalizându-se cu acceptarea și asumarea de către afaceri a imperativelor "Revoluției Normative". Modelul postmodern de a face afaceri a conjugat, cel puțin la nivel aspirațional, cele două repere profit și valori morale în teoria și practica eticistă. Firmele și, fără excepții, companiile multinaționale, au început să-și autoreglementaze afacerea și din perspectivă etică de la viziune, simboluri până la instrumente în acord
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
să-i facă să viseze. Căci rolul "nașei" din timpul războiului nu constă doar în a-și ocroti finul, ci și în a-l ajuta să evadeze în închipuirea sa. Ca și în personajul surorii de caritate, în ea se conjugă figura feminină a mamei și cea a seducătoarei. Însă această seducătoare nu mai este o prostituată, ci o femeie care îl ajută pe soldat să se elibereze de imaginile de coșmar ale războiului. Celor din trupele de trăgători le face
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o pronunțată componentă lingvistică, fenomenele adu-se în atenție sînt abordate din perspectiva comunicării europe-ne, ele beneficiază totuși de o analiză și de o interpretare conforme cu exigențele științei limbii, atragerea lor în explicarea fenomenelor culturale fiind firească, în măsura în care sînt conjugate cu acestea. Informațiile din prezenta lucrare sînt nu numai nume-roase, ci și de tipuri foarte diferite. Cele constatative, care constituie punctul de plecare al analizelor și al interpretărilor, au fost desigur preluate din lucrări menționate în lista bibliografică, fără a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cantare, debeo cantare, venio ad cantare. Dintre acestea, cea mai răspîndită era formula cantare habeo, din care a rezultat viitorul în limbile romanice occidentale, dar printr-o modificare importantă a formei auxiliarului și prin aglutinarea lui la infinitivul verbului de conjugat, încît a căpătat aspectul unei desinențe: it. canterò, fr. (je) chanterai, sp. cantaré, pg. canterei. În latina răsăriteană (folosită în vecinătatea limbii grecești, care realizează viitorul cu auxiliarul "a vrea"), a avut prioritate construcția volo cantare din care a rezultat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
kommet. "am venit"; sued. Du har arbetat mycket idag. "Ai muncit mult astăzi". Alte limbi folosesc la perfect compus și la mai mult ca perfect două auxiliare, astfel încît, în germană, de exemplu, haben "a avea" este utilizat pentru a conjuga verbele tranzitive, reflexive, impersonale, modale și unele intranzitive, iar sein "a fi" pentru a conjuga verbele intranzitive care exprimă o mișcare sau o direcție ori o trecere de la o stare la alta. Un regim similar au verbele hebben și zijn
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
folosesc la perfect compus și la mai mult ca perfect două auxiliare, astfel încît, în germană, de exemplu, haben "a avea" este utilizat pentru a conjuga verbele tranzitive, reflexive, impersonale, modale și unele intranzitive, iar sein "a fi" pentru a conjuga verbele intranzitive care exprimă o mișcare sau o direcție ori o trecere de la o stare la alta. Un regim similar au verbele hebben și zijn [zein] din limba neerlandeză, precum și have și v(re din daneză. Situația urmează același model
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germanic. Pentru redarea timpului viitor, idiomurile germanice prezintă mai multe tipuri, uneori cu situații complexe în interiorul aceleiași limbi. Germana prezintă sub acest aspect situația cea mai simplă, deoarece uzează de prezentul auxiliarului werden "a deveni" urmat de infinitivul verbului de conjugat: Ich werde kommen. "Voi veni". Engleza recurge pentru persoana întîi, singular și plural, la auxiliarul shall (din vechiul englez sceal, de origine germanică), dar la persoanele a doua și a treia, singular și plural, la auxiliarul will (urmașul vechiului englez
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de creșterea costului locuințelor (devenit aproape prohibitiv pentru o mare parte a claselor mijlocii în orașe ca Paris, Londra, Roma, Milano sau Barcelona). Degradarea materială a spațiilor construite, consecință a unei politici de urbanizare aplicată în mare grabă, și-a conjugat efectele cu cele provocate de atingerea vîrstei adulte a generațiilor baby boom și de "regrupările familiale" care au urmat după oprirea oficială în 1974 a imigrației (în afară de CEE), iar drept efect problemele care începuseră să se manifeste la sfîrșitul anilor
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și cu primele capodopere ale lui David Lean ("Întîlnire scurtă", 1945, "Marile speranțe", 1956). Abia între anii 1950 și 1960 se produce marea cotitură din cinematograful european de după război. În Franța, aceasta se produce într-un moment în care se conjugă efectele dezvoltării, ale stabilizării politice și ale războiului din Algeria care vor da naștere fenomenului "noului val", punct terminus al gîndirii critice inițiată încă de la începutul anilor 50 de mica echipă reunită în jurul revistei Cahiers du cinéma. Reacție împotriva comercializării
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
din închisoare, Gheorghe Sucegan. Nicu Ioniță face o interesantă radiografie a evenimentelor din Pitești într-un articol publicat în revista Memoria, definindu-le ca un laborator experimental de psihologie umană în care, printr-un climat de groază și violență extremă, conjugat cu o izolare perfectă și lipsă totală de informații, în absența completă a celor mai elementare condiții de trai și pe fondul unei degradări fiziologice accentuate, s-a acționat cu sălbăticie asupra studenților deținuți, prin torturi fizice și psihice de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
măcar statutul, tensiunea și capacitatea tipologică ale unei nuvele, mulți tineri sau mai puțin tineri prozatori, de la noi sau de aiurea, ruinează de fapt prestigiul adevăratului roman și Îndepărtează publicul de acest gen. Slaba, diletanta, improvizata lor capacitate epică se conjugă nefericit cu ignorarea „științei romanești” și, În primul rând, cu ignorarea artei tipologiei, arta grea și complicată a creării personajelor. După Dostoievski și Marcel Proust, această artă, știință, a devenit Într-adevăr extrem de dificilă, cei doi „monștri epici” și Încă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
putere un guvern, guvernele odată instalate, prin tot felul de combinații, recurgeau la alegeri pe care, ca și mai Înainte, le câștigau. De la o consultare electorală la alta, același partid obținea când aproape toate mandatele, când cel mult câteva! Se conjugau În această privință presiunile puterii și insuficiența conștiinței civice (urmare a nivelului de cultură scăzut al majorității populației). Era până la urmă un amestec, destul de fluid, de autoritarism și democrație. Coroana a contribuit și ea la accentuarea instabilității. Trecuseră vremurile lui
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de a se Închide În sine. Raporturile cu străinii și importul de civilizație străină au rămas În seama unei elite, care În felul acesta s-a distins În și mai mare măsură de masa populației. Deschiderea spre „ceilalți“ s-a conjugat cu o permanentă inerție, venită din straturile profunde ale civilizației românești: de aici caracterul contradictoriu al unui nesfârșit proces de acceptare-respingere. Românul este convins că are o atitudine pozitivă față de străini. Nimeni nu este mai binevoitor, mai prietenos, mai primitor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]