1,077 matches
-
Accentul pus pe impulsurile interne constituie, la reprezentanții "educației noi", un argument în sprijinul ideii de activitate spontană. Pe măsură ce apare un nou impuls (instinct), copilul manifestă tendința spre o activitate corespunzătoare acestuia; așa încît omul se dezvoltă nu atît prin conjugarea dispozițiilor interne cu condițiile externe, cît prin simpla maturizare a celor dintîi. Adoptarea unui punct de vedere biologic în explicarea jocului i-a dat acestui pedagog posibilitatea de a elabora o nouă teorie a educației, cu unele consecințe practice demne
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de criză, provocată de un dezechilibru dintre cererea și oferta de educație; statele nu mai puteau păstra ritmul de creștere impus de cererea de educație a popoarelor. După opinia lui Coombs, problemele educative ale lumii din acea perioadă erau rezultatul conjugării a cinci factori: afluxul elevilor, penuria acută a resurselor, creșterea cheltuielilor, inadaptabilitatea absolvenților față de exigențele sociale, inerția și ineficacitatea unor structuri școlare. Lumea se afla nu numai în fața întrebării dacă sistemele de învățămînt pot satisface cererea de educație; se puneau
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
my country). Se constituie astfel, la fel ca în cazul Trinității teologice, o osmoză și o coprezență a uneia în alta a celor trei instanțe: maternă / paternă / filială și a celor trei entități: Popor / Stat / Națiune. Este ceea ce conferă statului-națiune conjugarea dintre o atotputernicie politico-militară și o atotputernicie mitico-religioasă. Statul-națiune dispune nu numai de puterea de coerciție implacabilă a administrației sale, a poliției sale, a armatei sale, ci și de întreaga măreție a Sacrului, a Ritului, a Tabuului. Din acest moment
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
riscă să fie dacă nu complet distrusă, cel puțin devastată, în vreme ce restul lumii ar fi ferit de măcel. Conștientizarea posibilei exterminări nu trebuie să înlăture conștiința celeilalte amenințări, cea a aservirii. Sîntem amenințați deopotrivă de exterminaționism și totalitarism, iar această conjugare ne pune în fața unei alternative fatale între două afirmații la fel de absurde: "mai bine comunist decît mort", "mai bine mort decît comunist". Noua conștiință europeană Noua conștiință europeană nu este conștiința pro-vincializării și a amputării Europei, conștiință căpătată în anii '45-
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
termenului, de vreme ce barbaria este îngrădită în civilizația tehnică căreia Europa însăși i-a dat naștere. Dușmanul nu are o trăsătură aparte care să-l particularizeze, în afară de omogenizarea care distruge cu buldozerul multiplele particularități, culturale și politice. Dușmanul capătă chip în conjugarea dintre hegemonism, omogenizare și totalitarism. Dușmanul este de asemenea lipsit de chip, căci el este Neantul. Istoria a cunoscut dușmani care au nimicit națiuni, culturi, populații. Astăzi dușmanul nu mai este doar potențialul distrugător, este Neantul însuși. Neantul a ajuns
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fanatism integrist. Naționalismele, integrismele, revoluționarismele, expansionismele și hegemonismele se dezlănțuie, se combină, se combat, avînd în comun doar ura față de toleranță și satisfacția de a lovi nepedepsite în moalele pîntece european. Totul este în criză în criza planetară, alcătuită din conjugarea unei miriade de crize, economice, sociale, poli-tice, culturale, religioase, morale, intelectuale. Nebuloasa spirală de umanitate se desface în chiar clipa în care încearcă să acceadă la ființă. Căci acolo unde planetarizarea se dezvoltă prin hegemonie sau omogenizare, ea regresează. Astfel
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
al secolului trecut, dintre care amintim: Iorgu Iordan, Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor", 1943, Al. Graur, Tendințe ale limbii române actuale, 1968, Valeria Guțu Romalo, "Diachronie et synchronie", 1969, și Corectitudine și greșeală, 1972/2000, Grigore Brâncuș, "Productivitatea conjugărilor în româna actuală, "Pluralul neutrelor din româna actuală", "Pluralul femininelor neologice din limba română", 1976, 1978, 1985, Gabriela Pană Dindelegan, Dinamica sistemului morfologic verbal, 1987, Florica Dimitrescu, Dinamica lexicului românesc, 1995, precum și Mioara Avram, Probleme ale exprimării corecte, 1987, și
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
aborda un proiect sau de a rezolva o problemă prin limitarea la datele unei singura discipline” (Legendre, 1993, p. 88). Elementele de integrare pot să apară încă de la acest nivel intradisciplinar , prin integrare intradisciplionară înțelegând acea „operație care constă în conjugarea a două sau mai multe conținuturi interdependente ale învățării, aparținând aceluiași domeniu de studiu, pentru a rezolva o problemă, a studia o temă sau a dezvolta unele deprinderi” (p. 743) Multidisciplinaritatea reprezintă forma cea mai puțin dezvoltată a transferurilor disciplinare
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
că obiectivele sunt stabilite pe discipline nu constituie un impediment întrucât există obiective comune mai multor discipline. Obiectivele complexe sau finalitățile educației sunt mai greu de operaționalizat și de realizat în cadrul unui învățământ parcelat pe discipline, atingerea lor presupunând o conjugare a resurselor educative a mai multor materii. Majoritatea cunoștințelor elevilor sau informațiile acumulate de elevi în afara procesului didactic cu caracter tematic sau pluridisciplinar, ori, articularea celor trei mari tipuri ale învățării formal, nonformal și informal presupune o multiplicare a conexiunilor
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
pe discipline, dar aceasta nu constituie un impediment în tratarea interdisciplinarității întrucât sunt obiective comune mai multor discipline. Obiectivele complexe sau finalitățile educației sunt greu de operaționalizat și de realizat în cadrul unui învățământ parcelat pe discipline, atingerea lor presupunând o conjugare a resurselor educative a mai multor materii. Formele de manifestare metodologică a interdisciplinarității în procesul de predare - învățare pot fi: transferul operațional de informații și abilități pentru exemplificarea unor fenomene; transferul de metode și procedee de la o disciplină la alta
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
își vor putea asigura o vizibilitate totală și să mizeze pe efectul „marcă și plăcere”. Într-o a doua fază vor obține câștiguri substanțiale care vor permite realizarea altor campanii publicitare, ceea ce crește și mai mult plăcerea subiectivă asociată mărcii. Conjugarea mass-media cu sensibilitatea creierului nostru pentru mărcile foarte cunoscute, le va permite unora dintre ele să acceadă la statutul de veritabile simboluri. Ne pot invada toate domeniile vieții și deveni adevărate suporturi de identificare pentru milioane de oameni. Concluzie Creierul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nivel periferic, cu acțiune de scurtă durată. Prezintă avantajul creșterii fluxului sanguin renal și a excreției de sodiu. Activează receptorii dopaminergici de la nivelul tubilor distali și proximali și inhibă reabsorbția de sodiu, determinând diureză cu natriureză. Este rapid metabolizat prin conjugare la nivelul ficatului, fără participarea CytP 450. Efectul maxim de înregistrează la 5-15 minute de la administrare, având o durata de acțiune 30-60 minute, cu revenire graduală a TA la valorile anterioare, dar fără rebound după stoparea perfuziei. Nu au fost
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
întreprinderii, a argumenta eficiența, prestigiul unei realizări modeste devine la fel de nociv. Este în fapt idealul lui Confucius conform căruia omul drept își traduce cuvintele în acte, apoi continuă actele prin cuvinte; în cazul acestei funcționări ideale ne găsim în fața unei conjugări corecte a celor două verbe faire și dire. Odată admisă utilitatea, mai bine spus necesitatea relațiilor publice se pune problema executării lor și mai ales a eficienței acestei executări. Tehnică de comunicare, relațiile publice necesită un contact, existînd chiar și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de toți" (Sapir, apud E.T.Hall, 1981:), mai precis felul în care culturi diferite structurează diferit spațiul, îl percep și îl experimentează diferit. Analiza structurării și investirii cu sens a spațiului de către subiecți americani a fost realizată de Hall prin conjugarea mai multor tehnici de colectare a datelor: i) observarea directă confruntată cu fotografierea (incognito) a subiecților în cele mai diverse spații și circumstanțe (aeroport, gară, hotel, stație de metrou, etc.) și corelată cu comentariile subiecților în momentul în care regulile
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pentru a califica un articol de ziar ca xenofob sau rasist sau antisemit. PARADIGMĂ (opus lui sintagmă) În gramatica tradițională, paradigma este ansamblul formelor flexionare ale unui morfem lexical combinat cu desinențele sale cazuale sau verbale (declinarea unui substantiv sau conjugarea unui verb); în lingvistica modernă paradigma este constituită din ansamblul unităților legate printr-un raport virtual de substituție. PARADIGMATIC (opus lui sintagmatic) În fiecare punct al lanțului vorbirii (axei sintagmatice) are loc o alegere; elementele care ar putea fi substituite
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pe o masă, în chilia de piatră de la Izvorul Iordanului; Cine ne-a ascultat pe furiș, de mâna pruncului să moară." Omul apare în aceste narațiuni ca fiind supus unui traseu implacabil, manifestat prin împrejurări care impun alegeri tragice. d. Conjugarea destinului Tipul conjugarea destinului reunește narațiunile despre încercările întreprinse de om pentru modificarea destinului: mai întâi, identificăm tentative de îmbunare a destinului prin practica "masa ursitoarelor", după care înregistrăm zbateri nereușite pentru schimbarea acestuia, apoi ajungem la un destin rectificat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în chilia de piatră de la Izvorul Iordanului; Cine ne-a ascultat pe furiș, de mâna pruncului să moară." Omul apare în aceste narațiuni ca fiind supus unui traseu implacabil, manifestat prin împrejurări care impun alegeri tragice. d. Conjugarea destinului Tipul conjugarea destinului reunește narațiunile despre încercările întreprinse de om pentru modificarea destinului: mai întâi, identificăm tentative de îmbunare a destinului prin practica "masa ursitoarelor", după care înregistrăm zbateri nereușite pentru schimbarea acestuia, apoi ajungem la un destin rectificat (întrucât destinul capătă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o alteritate ideală, însă falsă. Această libertate se manifestă bivalent și bipolar în spațiul Internetului, dar se regăsește, într-o altă măsură, și în spațiul real-fizic. Relația dintre identitate și alteritate în spațiul virtual se constituie în grade maxime în conjugarea dintre contextele online și cele ale corporealității fizice, privilegierea unor contexte în dauna altora nefiind productivă, sau mai mult, putând avea repercusiuni pernicioase. Un astfel de exemplu îl poate constitui întâlnirea și formarea de relații și prietenii în cadrul unui Internet
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
postumanism și transumanism (vezi mai josă din rațiunile practice ale chestionării transumanismului radical și ale promovării unui postumanism critic temperat. Vom prezenta în cele ce urmează perspectiva postumană a teoreticienei Katherine Hayles, nu înainte însă de a face o scurtă conjugare între modelele tehnoculturale ale corpului virtual discutate în capitolele anterioare și condiția postumană. De la redimensionarea etimologiei virtualului ca „esență” umană în paradigmele hibride și mutabile ale cyborgului și ale avatarului, trecând prin vocile neoumaniste care critică fuziunea uman-tehnologic, se ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prânz, și mintea noastră știe de ce trei ori cinci este același lucru cu cinci ori trei. Mulți studenți confundă educația cu memorarea. Sunt înclinați să creadă că dacă știm despre punctul de fierbere al berii, perioada de gestație la elefanți, conjugarea verbelor neregulate franceze și populația din Burma, alături cu multe alte astfel de "cunoștințe" despre lună, balene, protoni, sinapse, schizofrenie și ratele dobânzilor, asta înseamnă că suntem educați. O enciclopedie ambulantă este, totuși, rareori o persoană educată. Pentru un istoric
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
prepubertare. Mărirea în greutate continuă să fie intensă până după pubertate, mai ales la fete, asigurându-le acestora un indice de corpolență mai bun decât al băieților (Ionescu, 1968). Oasele se apropie de structura și rezistența osului adult; cartilajele de conjugare se subțiază, marcând începutul osificării lor și a încetării creșterii în înălțime. Toracele se dezvoltă ca volum și mai mult decât membrele, ceea ce face să crească indicele de proporționalitate (Erissmann). Mușchii cresc în volum. Prin creșterea suprafeței secțiunii fiziologice, forța
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
remaniere și distrucție celulară; în urma acestor procese osul va fi modelat și în final se formează osul adult; 3. concomitent sau după primele faze urmează creșterea în lungime și arosime a osului datorită activității osteogene a periostului și cartilajului de conjugare. Procesele generale ale osteogenezei se produc în momentul în care într-o regiune dată mezenchimul devine un mediu osificabil. Celulele mezenchimale, osteoblastele, cresc în volum și se aranjează în jurul fibrelor conjunctive tinere sau a lamelor cartilaginoase, denumite fibre sau travee
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
înapoi, astfel încât formează cu ultima vertebră lombară un unghi denumit promontoriu, cu semnificație în obstetrică. Osul sacrum - fața anterioară 1. Baza osului sacrum 2. Proces articular superior 3. Partea laterală 4. Liniile transversale 5. Vârful osului sacrum 6. Găurile de conjugare anterioare Osul are o formă de piramidă patrunghiulară cu: un vârf, patru fețe și o bază. Fața anterioară sau endopelvină (facies pelvine) este concavă și prezintă pe linia mediană o coloană osoasă rezultată prin unirea celor cinci corpuri ale vertebrelor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
continua flexia gambei față de coapsă dacă acesta a fost începută de alte grupe musculare. Inervația este realizată prin intermediul nervul gluteul superior din plexul sacrat. MUȘCHIUL PIRIFORM (m. piriform) Originea este pe fața anterioară a osului sacrum, în vecinătatea găurilor de conjugare sacrale 2,3,4. Inserția terminală: pe marele trohanter femural. Acțiunea: - rotator în afară al coapsei, abductor al coapsei, - extensor al coapsei pe bazin. Inervația provine din ramura proprie a plexului sacrat. MUȘCHIUL OBTURATOR INTERN (m. obturator internus) Originea este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
text, context și intertext. Analiza femeii pariziene ne-a oferit posibilitatea recitirii prozei franceze și reinterpretării personajului feminin dintr-o perspectivă nouă, descoperind aspecte inedite, sintetizatoare și integratoare ale subiectului în discuție. Identitatea complexă a personajului Parizienei se dezvăluie prin conjugarea mai multor profiluri și anume: a identității moderne, franceze, urbane, pariziene, feminine, teatrale. Printre aceste multiple dimensionări ale personajului analizat în lucrare am voit să punem unele accente pe modalitățile prin care Pariziana se particularizează și intră în Panteonul personajelor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]