2,717 matches
-
numite ligg. sternopericardiacae) și cu timusul. Datorită relației nemijlocite cu peretele toracic, sacul pericardic poate fi puncționat în spațiul intercostal al 5-lea (lângă stern). - Fetele laterale vin în raport cu pleura mediastinala, fiind despărțite de această printr-o lama de țesut conjunctiv lax, care înglobează nervul frenic și arteră pericardo-frenică (din mamara internă), împreună cu venele însoțitoare. - Față posterioara contractează relații directe cu esofagul și indirecte cu alte formațiuni situate în mediastinul posterior. - La nivelul aortei pericardul se ridică până aproape de limita arcului
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
baza degetului întâi; chiropatagiul - între degetele II - V; plagiopatagiul - între degetul V ș și membrul posterior și uropatagiul - între membrele posterioare și coadă. Anumite porțiuni de pe fața patagiului sunt acoperite cu peri abia vizibili. Patagiul prezintă o rețea de fibre conjunctive, elastice și musculatură proprie ce n nu intervine în realizarea zborului ci la plierea membranei alare (se face mereu după aceleași l linii), inserția acestor mușchi nu se face pe oase ci în gr grosimea tegumentului. Mâna (autopodul membrelor anterioare
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
ajunaă proaresiv la forma, dimensiunile și structura care le caracterizează. La vertebratele superioare scheletul nu este format în perioada embrionară și fetală din țesut osos, ci este de natură conjuctivă. Oasele bolții craniene și ale feței se formează din membranele conjunctive, în timp ce restul pieselor osoase ale aparatului locomotor derivă din cartilajul hialin. Osteoaeneza constă în formarea unui complex albuminoido-celular care înlocuiește scheletul cartilaainos sau membranos al embrionului și asiaură în același timp procesul de creștere în lunaime/arosime al osului pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
osului datorită activității osteogene a periostului și cartilajului de conjugare. Procesele generale ale osteogenezei se produc în momentul în care într-o regiune dată mezenchimul devine un mediu osificabil. Celulele mezenchimale, osteoblastele, cresc în volum și se aranjează în jurul fibrelor conjunctive tinere sau a lamelor cartilaginoase, denumite fibre sau travee directoare ale osificării. (Figura 7). între osteblaste și suprafața traveelor începe să apară o materie albuminoasă amorfă: substanța preosoasă sau oseina care va suporta ulterior o încărcare minerală din ce în ce mai importantă. Osteoblastele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lamelor cartilaginoase, denumite fibre sau travee directoare ale osificării. (Figura 7). între osteblaste și suprafața traveelor începe să apară o materie albuminoasă amorfă: substanța preosoasă sau oseina care va suporta ulterior o încărcare minerală din ce în ce mai importantă. Osteoblastele dispuse împrejurul fibrelor conjunctive sunt înglobate treptat și în permanență de oseină până la sfârșitul osteogenezei. Datorită acestor procese se ajunge la o creștere supraabundentă a osului. Osul va fi remodelat cu ajutorul osteoclastelor, celule gigantice multinucleate, care distrug anumite părți ale osului lăsând altele intacte
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Osificarea primară diafizară se traduce prin hipertrofia celulelor cartilaginoase care se găsesc în centrul piesei. Mugurii conjunctivovasculari, ce vin din pericondru, pătrund în condroblastele hipertrofiate, perforează capsula lor și se reunesc într-o cavitate umplută cu capilare dilatate și celule conjunctive embrionare. Transformarea celulelor cartilaginoase normale în celule hipertrofice se întinde puțin câte puțin către epifize (1, 7, 19). La formarea diafizei oaselor lunai, în afara osificării encondrale, contribuie și osificarea ce ține de periostul embrionar - osificarea pericondrală-periostică. Aceasta constă în formarea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lunaime a osului. Acest cartilaj dispare atunci când creșterea scheletului se termină. b) Osificarea prin modelul membranos are loc la nivelul oaselor craniului și ale feței. Acest tip de osificare presupune transformarea țesutului membranos în țesut osos. Inițial există o machetă conjunctivă, în care fibrele conjunctive sunt dispuse sub forma unei rețele care se înconjoară de osteoblaști, de pături de oseină care se calcifică și fuzionează unele cu altele într-o lamă sponaioasă de preosificare. Această primă substanță osoasă este distrusă și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cartilaj dispare atunci când creșterea scheletului se termină. b) Osificarea prin modelul membranos are loc la nivelul oaselor craniului și ale feței. Acest tip de osificare presupune transformarea țesutului membranos în țesut osos. Inițial există o machetă conjunctivă, în care fibrele conjunctive sunt dispuse sub forma unei rețele care se înconjoară de osteoblaști, de pături de oseină care se calcifică și fuzionează unele cu altele într-o lamă sponaioasă de preosificare. Această primă substanță osoasă este distrusă și înlocuită; apoi osificarea ajunae
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Secțiunea transversală (Fiaura 11) prin diafiza unui os luna ne arată dispoziția și arhitectura lui (2, 11, 20): -la periferie: periostul osului; >'n interior, la limita dintre cavitatea medulară și pătura osoasă compactă, se aăsește un strat subțire de natură conjunctivă: endost; >'ntre aceste două elemente țesutul osos compact este sub'mpărțit 'n trei zone: - zona fundamentală internă ce conține un număr variabil de lamele osoase dispuse concentric; - zona mijlocie dispusă 'n afara zonei fundamentale și care este formată din os
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
zona mijlocie dispusă 'n afara zonei fundamentale și care este formată din os haversian și din os nehaversian. - zona fundamentală externă este formată dintr-un număr variabil de lamele osoase situate concentric 'n afara zonei mijlocii, microscopic se observă fascicule conjunctive - fibrele lui Sharpey - reprezentând prelunaire conjunctive ale periostului și tendoanelor. Periostul - Osul haversian este alcătuit din sisteme Havers. Acestea sunt formate din canal Havers pentru vase sanauine și care este umplut cu măduvă; canalul este 'nconjurat de £-30 lamele osoase
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fundamentale și care este formată din os haversian și din os nehaversian. - zona fundamentală externă este formată dintr-un număr variabil de lamele osoase situate concentric 'n afara zonei mijlocii, microscopic se observă fascicule conjunctive - fibrele lui Sharpey - reprezentând prelunaire conjunctive ale periostului și tendoanelor. Periostul - Osul haversian este alcătuit din sisteme Havers. Acestea sunt formate din canal Havers pentru vase sanauine și care este umplut cu măduvă; canalul este 'nconjurat de £-30 lamele osoase concentrice. în arosimea lamelelor sau 'ntre
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
structura unui os suferă remanieri permanente în raport cu noile condiții la care este supus oraanismul; - există o anumită formă ereditară a aspectului oaselor, dar care se poate modifica sub acțiunea forțelor musculare externe. PERIOSTUL Periostul este o membrană fibroasă de natură conjunctivă care învelește osul \a exterior, cu excepția suprafețelor acoperite de cartilajul articular. Este de culoare albă-aălbuie, aros de aproximativ 1 mm la nivelul diafizei și de 1-3 mm la nivelul epifizelor. Structura histoloaică este diferită la adult față de tineri. Periostul poate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nivelul epifizelor. Structura histoloaică este diferită la adult față de tineri. Periostul poate fi descris ca fiind format dintr-o: - pătură densă externă cu rol de suport pentru nervi și vasele nutritive ale osului; - o pătură profundă de fibre și celule conjunctive ramnificate, cu rol osteoaen. Din pătura fibroasă pătrund în zona fundamentală externă fibre conjunctive care solidarizează periostul de os formând fibrele lui Sharpey (11, 18). în timpul osificării, pătura internă a periostului este formată din celule epiteloideosteoblastele periostului - care formează o
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe care a primit-o suaerează faptul că, prezintă un număr mare de capilare sanauine și elemente fiaurate, îndeplinind astfel, rol hematopoietic. Măduva aalbenă: conține rezerve de arăsime și se găsește în majoritatea oaselor adultului. Măduva aelatinoasă: conține multe elemente conjunctive și se întâlnește, în special, în oasele persoanelor în vârstă. Măduva osoasă îndeplinește în oraanism următoarele roluri: 1. participă la edificarea țesutului os în perioada osteoaenezei; 2. participă la procesele de refacere osoasă ale adultului; 3. hematopoietic; 4. rezervă de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
metatarsienii IV și V, 2. arcul medial : calcaneu, navicular, astragal, cele trei cuneiforme, primii trei metatarsieni . ARTICULAȚIILE Articulațiile sunt constituite din totalitatea elementelor anatomice prin care două sau mai multe oase se unesc între ele și sunt reprezentate de formațiuni conjunctive și musculare. ARTROGENEZA Embrioloaic articulațiile se dezvoltă din țesut mezenchimatos, nediferențiat printr- un proces de condensare a acestuia. în viitoarele structuri osoase apar centri de osificare și condrificare separați prin plăci mezenchimatoase sub forma unor discuri; acestea sunt continuate în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulații în care nu sunt posibile mișcările sau în cazuri exepționale au un grad foarte mic de libertate. Ca varietăți de articulații fibroase se disting: Sindesmozele, sinfibrozele (syndesmosis) -Figura 46 - în care unirea celor două oase se realizează prin intermediul țesutului conjunctiv, cu fibre de colagen și elastice, formându-se ligamentul interosos; exemplu: membrana interosoasă radiocubitală sau tibio-peronieră, ligamentele galbene ale coloanei vertebrale, ligamentul coracoacromial. Suturile (sutura) - Figura 47- sunt articulații în care oasele sunt despărțite de un strat subțire de țesut
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Liaamentul pubian anterior 3. Liaamentul pubian posterior 4. Cartilajul hialin 5. Discul interpubian Raporturile articulației sunt: 1. anterior: pielea, țesutul adipos subcutanat, venele cavernoase și vena obrsală profundă, corpii cavernoși, liaamentul suspensor (la femei: pielea, comisura superioară a vulvei, șesutul conjunctiv lax și arăsos, vulvele clitorisului, liaamentul suspensor al acestuia); 2. posterior: vezica urinară, spațiul prevezical, venele vezicale anterioare; 3. superior: mușchii piramidal, drept abdominal; 4. inferior: membrana perineală, uretra. Vascularizația este realizată prin arterele ce provin din: epiaastrică, rușinoasă externă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cei care formează peretele organelor interne, - striați ce alcătuiesc aparatul locomotor, -miocardic - mușchi cu caractere intermediare între primele două categorii. STRUCTURILE MUSCULARE La exterior masele musculare sunt îmbrăcate într-o fascie comună numită aponevroză, care este, de fapt, o membrană conjunctivă formată din fibre dispuse pe două sau mai multe planuri cu scopul de a menține forma generală a grupelor musculare. Sub aponevroză există un spațiu subfascial, spațiu virtual care este umplut cu țesut conjunctiv lax. Rolul acestui spațiu este de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care este, de fapt, o membrană conjunctivă formată din fibre dispuse pe două sau mai multe planuri cu scopul de a menține forma generală a grupelor musculare. Sub aponevroză există un spațiu subfascial, spațiu virtual care este umplut cu țesut conjunctiv lax. Rolul acestui spațiu este de a permite alunecarea mușchiului în timpul contracțiilor musculare. Fiecare corp muscular se găsește învelit cu un manșon fibros denumit perimisium extern. De pe fața internă a acestuia pornesc spre interiorul corpului muscular prelungiri conjunctive care compartimentează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
un manșon fibros denumit perimisium extern. De pe fața internă a acestuia pornesc spre interiorul corpului muscular prelungiri conjunctive care compartimentează interiorul, prelungiri denumite perimisium intern sau endomisium. Endomisiumul se află în contact direct cu fibrele care formează mușchiul. Rolurile țesutului conjunctiv este de a (3, 12, 13, 19, 20): 1. asigura rezistența țesutului muscular, 2. asigura un schelet intern pentru mușchi, 3. împiedica întinderea peste măsură a mușchilor, 4. păstra forma mușchilor permițând alunecarea peste planurile vecine. în cazul mușchilor voluminoși
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
uscat format din substanțe azotate (creatină, creatinină), lipide (trigliceride, fosfatide), glucide și ioni (de calciu, magneziu, potasiu, fosfor). ANEXELE MU ȘCHILOR Anexele mușchilor reprezintă structuri anatomice indispensabile funcționării acestora, dar care au un alt tip de structură decât aceștia. Fasciile conjunctive sunt formațiuni conjunctive dispuse la exteriorul mușchiului. Din aceste fascii se desprind septuri intermusculare cu inserții profunde la nivelul oaselor delimitându-se astfel lojele osteofibroase pentru grupele musculare. Direcția orientării fibrelor conjunctive în interiorul fasciilor este determinată de factori mecanici. Ligamentele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
substanțe azotate (creatină, creatinină), lipide (trigliceride, fosfatide), glucide și ioni (de calciu, magneziu, potasiu, fosfor). ANEXELE MU ȘCHILOR Anexele mușchilor reprezintă structuri anatomice indispensabile funcționării acestora, dar care au un alt tip de structură decât aceștia. Fasciile conjunctive sunt formațiuni conjunctive dispuse la exteriorul mușchiului. Din aceste fascii se desprind septuri intermusculare cu inserții profunde la nivelul oaselor delimitându-se astfel lojele osteofibroase pentru grupele musculare. Direcția orientării fibrelor conjunctive în interiorul fasciilor este determinată de factori mecanici. Ligamentele inelare sau retinaculele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
un alt tip de structură decât aceștia. Fasciile conjunctive sunt formațiuni conjunctive dispuse la exteriorul mușchiului. Din aceste fascii se desprind septuri intermusculare cu inserții profunde la nivelul oaselor delimitându-se astfel lojele osteofibroase pentru grupele musculare. Direcția orientării fibrelor conjunctive în interiorul fasciilor este determinată de factori mecanici. Ligamentele inelare sau retinaculele sunt îngroșări fibroase sub forma unor bandelete care trec peste șanțurile osoase pe care le transformă în canale osteo- fibroase. Prin prezența acestora sunt menținute în poziție anatomică tendoanele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
menținute în poziție anatomică tendoanele mai ales în locurile unde acestea își schimbă direcția. Tendonul este elementul anatomic care continuă mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. Tendonul este o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex: inserțiile de la nivelul crestei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
schimbă direcția. Tendonul este elementul anatomic care continuă mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. Tendonul este o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex: inserțiile de la nivelul crestei femurale sau ale calcaneului. Rolul tendonului este de a: -mări distanța dintre
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]