3,086 matches
-
puteau ierta lui Pătrășcanu Îndeosebi Înclinațiile sale pe linia intereselor naționale românești, manifestate atît În timpul tratativelor pentru semnarea armistițiului de la Moscova, cît și după aceea, spre exemplu În discursurile de la Cluj, În iunie 1945 și În iunie 1946. De asemenea, conjunctura internațională - conflictul dintre Stalin și Tito - se pare că a jucat un rol În Îndepărtarea lui Pătrășcanu și arestarea sa. Ținut timp de șase ani În diferite locații (case ale partidului, aresturi și Închisori), el a fost executat pentru ca Dej
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1959), Ultimul batalion (1960), o cronică pamfletară a evenimentelor politice interne și internaționale dintre 1919 și 1944. Aici autorul, intrat fără efort în rândul celor care erau în consens cu ideologia oficială, face risipă de sarcasm și redimensionare grotescă a conjuncturilor politice și a reprezentanților „regimului burghezo-moșieresc”, așezați în contrast accentuat cu lupta și idealurile muncitorilor comuniști. L. a tradus din Șalom Alehem, Israel Zangwill, A. P. Cehov, Maxim Gorki ș. a. SCRIERI: Coada lui To, București, [1918]; Gorki în fața revoluției, Iași, 1918
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
română. Se adaugă deplasarea accentului dinspre unitatea minimală a disciplinei - omul și opera - către formele literare produse de convenții de gen, acceptate pe durate medii de timp, mai rapide decât temporalitatea aproape imperceptibilă a ofilirii textelor, dar mai lente decât conjuncturile socio-economico-politice exterioare literaturii. În sfârșit, autorul Istoriei... se bizuie pe înțelegerea literarității drept aspirație spre conformitatea cu anumite norme. Volumul apărut se oprește pe teritoriul romantismului, fără a-l epuiza. Pe acest segment temporal se urmăresc evoluția tiparelor scrisului în raport cu
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
activitatea de analist politic a lui M. nu pare să fi fost o simplă întâmplare. Cartea de proze politice Dreptul la normalitate (1991), subintitulată Discursul politic și realitatea, interesează istoria literaturii române tot atât cât istoria politică a României. Citind conjunctura contemporană, raportând-o la un etalon de verosimil și de firesc, articolele politice lasă să se întrevadă în ele o analogie cu discursul critic. Pe canavaua bogată în nuanțe (uneori derutante) a scrierilor lui M., se poate desluși cu ușurință
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
pașoptistă, anticipând, în câteva rânduri, idei politice de întâlnit la Mihai Eminescu. Chiar dacă poziția lui a fost schimbătoare - antidinastic (închis în 1870 la Văcărești), apoi monarhist -, explicația ține mai curând de temperament, de mobilitatea, versatilitatea omului și mai puțin de conjunctură și interes politic conjunctural. Asemenea lui Heliade, pe care l-a văzut întotdeauna ca pe un predecesor, H. crede că are un cuvânt de spus în mai toate chestiunile: politică, viață socială, cultură, știință. Ca și antecesorul său, mânuiește un
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
sub jurisdicție romană, când cumanii - aliați ai Țaratului Bulgar și Vlah - au rămas, practic, singuri într-o mare de creștini de factură occidentală (până în 1238, când Ioan Asan al II-lea se reîntorcea la religia creștină răsăriteană), a creat o conjunctură care, măcar din perspectiva oportunității politice, trebuia să îi ducă pe unii dintre cumani la convertiri. Aceasta cu atât mai mult într-un moment de presiune militară directă, cum a fost cel creat de acțiunea Ordinului Teuton la sud de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
adăugat rivalitatea economică și confesională dintre armeni și greci au reprezentat suficiente argumente pentru a atrage simpatia celor dintâi pentru cauza rebelilor. Dorința înlocuirii domnului nu i-a împins totuși în fruntea răzvrătiților, implicarea lor în evenimente rămânând una de conjunctură. Armenii nu au făcut decât să îngroașe rândurile celor care i-au silit pe greci și pe evrei să părăsească îngroziți orașele moldovenești și mai cu seamă Iașii 30. Poate că reprezentanții lor s-au alăturat numeroasei delegații ce avea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dispară din partea AustroUngariei. Astfel, la numai un an după încheierea tratatului, ministrul austroungar la București considera că decizia, din octombrie 1883, a guvernului român a avut un caracter de oportunitate și că documentul semnat va avea valabilitate doar până când o conjunctură internațională favorabilă va permite guvernanților români să ducă o politică externă împotriva monarhiei habsburgice 124. O dovadă a faptului că semnarea tratatului era pentru Brătianu expresia dorinței de a evita izolarea la care fusese supusă România din 1876 în destule
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
importul produselor și tehnologiilor industriale. Obiectivul strategic După cucerirea independenței de stat, idealul românilor din Regat și din provinciile subjugate - crearea unui stat unitar - este afirmat cu tot mai multă tărie, convingere și speranță. Alianța cu Puterile Centrale, impusă de conjunctura politică din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, a asigurat un climat de securitate necesar consolidării statului, inclusiv prin atragerea de capital străin. Treptat, diplomația românească s-a apropiat de Antanta, care putea sprijini desăvârșirea unității național-statale. * La 1914
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
decât în anii precedenți, două grele învinuiri: că împroprietărirea nu a putut asigura micului agricultor un trai omenesc și că, pe de altă parte, țăranii nu au contribuit în mod mulțumitor la economie și la venitul național 44. În noua conjunctură pe care o luase la cumpăna dintre anii 1942 și 1943 cel de-al doilea război mondial pentru armatele Axei, implicit și pentru România, teama față de eventuale mișcări sociale ce ar fi putut izbucni la sfârșitul ostilităților a determinat atât
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
putea obține autonomia pentru Transilvania, dacă nu chiar concretizarea unei soluții trialiste: un stat româno-transilvăneano-ungar92. Această din urmă variantă putea lăsa un imens spațiu de manevră prolificei imaginații maghiare; s-ar fi putut constitui într-o excelentă soluție temporară, până când conjunctura istorică s-ar fi dovedit favorabilă eliminării componentei românești a statului trialist. În plus, maghiarii puteau spera că asistența militară și politică românească s-ar fi dovedit importantă pentru materializarea dorințelor lor de recuperare, în detrimentul Cehoslovaciei, Iugoslaviei și Austriei, măcar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ceea ce, mai târziu, avea să devină Mica Înțelegere. La concurență cu schema franceză se afla, în aceeași perioadă, și o încercare italiană de a media o apropiere românomaghiară. Ideea era agreată de regele Ferdinand și generalul Averescu 94. În această conjunctură s-au reactivat acei lideri maghiari - în primul rând István Bethlen - care susțineau planul unei uniuni trialistice, româno-transilvăneanoungare95. Era însă o variantă ce nu putea fi acceptată de către București, pretențiile maghiare de natură teritorială blocând orice fel de apropiere româno-ungară
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al doilea ca ministru de externe. Deși au fost acuzați de „orientare românească“ și de faptul că „au dorit uniunea personală cu România“96, cei doi oameni de stat maghiari s-au dovedit reținuți în privința promovării proiectului de federație româno-maghiară97. Conjunctura internă și internațională nu era favorabilă, în vara anului 1921, materializării unui asemenea plan98. După cea de-a doua tentativă de restaurație habsburgică, din octombrie noiembrie 1921, în condițiile în care Adunarea Națională maghiară l-a detronat definitiv pe Carol
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
realizarea unui proces istoric inevitabil“. Se aprecia că, în acele împrejurări, era mai ușor de câștigat și de păstrat Ardealul decât Basarabia. Aceasta nu însemna renunțarea la Basarabia; întregirea deplină a neamului românesc rămânea o chestiune de viitor și de conjuncturi favorabile. Peste aceste considerații, trebuia să ne decidem, căci, după sfârșitul care se prevedea („așezarea popoarelor pe baza drepturilor lor naționale“), „ar fi fost o nedemnitate să așteptăm foloasele, fără a fi luat parte la sacrificii“4. Desfășurarea războiului, a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
două zile, iar dacă bucureștenii nu apăreau atunci urmau să schimbe locul în a treia zi de Paști 36. Numai că nici poliția politică nu a rămas pasivă. Acțiunea Securității împotriva grupului din Munții Arnota nu a fost una de conjunctură, ci din timp pregătită. Astfel, la Ocnele Mari s-au adunat cadre de Securitate și trupe din toate județele Olteniei, sub conducerea maiorului Vistig, comandantul Regionalei de Securitate Craiova 37. În vederea intervenției, unii securiști „au lucrat informativ“ localitățile din zonă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
perioada 1823-1828 au apărut numeroase studii consacrate istoriei vechi a Principatelor Române și a Basarabiei. Trăsătura comună a acestor lucrări este abordarea problemelor de istorie veche a Basarabiei prin prisma istoriei slavilor. Această atitudine este legată, în mare măsură, de conjunctura politică, de necesitatea argumentării caracterului „legitim“ al anexării regiunii dintre Nistru și Prut la Rusia. Rațiuni similare explică și intensificarea apariției lucrărilor consacrate istoriei vechi a spațiului pruto-nistrean înainte de 1828 - an în care a fost lichidată autonomia Basarabiei. Una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
calitativ diferită de mitizare și de atemporalizare. Sugestia a prins, s-a mers apoi În seminar pe această interpretare, dislocând toate deslușirile „profunde” pe care Eliade le dă pe marginea romanului și care sunt sugerate din varii motive: biografie personală, conjunctură istorică și politică, deslușiri academizante sau, pur și simplu, mistificări sublime, de genul celor la care recurgeau În vechime gnosticii sau alchimiștii pentru a-și „ascunde” opera. Problematica adevărată a romanului - s-a considerat În cele din urmă - a fost
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru faptul că modelarea marxist-leninistă punea În prim-plan conservarea puterii politice cu orice preț. Noua cultură a puterii comuniste a avut o sumă de modele de esență totalitară, pe care a Încercat mereu să le coaguleze pe baza diverselor conjuncturi, devieri, căi, directive de partid. Dacă revedem istoria de la 1949 până În 1969, din 1971 până În 1989, observăm că sunt tot felul de fracturi care se regizează În funcție de noi tendințe, În cele din urmă de cultul personalității, Într-o perioadă când
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
realitate de bibliotecă, erudită, distantă, decantată - chiar unii o fac cu mijloacele metodologice ale istoriei orale - ceva ce a fost crâncen, atroce, tragic, adică aproape imposibil de suportat omenește? Mai este un aspect aici - spuneau ei. Datorită revoluției, adică unei conjuncturi istorice fericite, ei, tinerii pe care-i avem În jurul nostru, au fost feriți de toate aceste atrocități. Nu au „luptat” pentru această eliberare de coerciție, ci s-au trezit trăind În ea, cu totul și cu totul firesc, așa cum peștele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
I-IV, 1992-2002), Iacob Negruzzi, Scrieri (I-II, 1980-1983, în colaborare), B. P. Hasdeu și contemporanii săi români și străini (I-III, 1982-1984, în colaborare). Întârzierea sau amânarea debutului se datorează la M. mai mult autoexigenței decât aspectelor ținând de conjunctură sau oportunitate, căci autorul se afirmase atât în spațiul publicisticii literare, cât și în acela al cercetării de specialitate. Cu articolele, cronicile, comentariile și studiile apărute în reviste academice sau ale Uniunii Scriitorilor, precum și în volume colective (Literatura română contemporană
MECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
NOUL CAPITALISM ROMÂNESC TRANZIȚIA POSTCOMUNISTĂ Sfârșitul tranziției postcomuniste În decembrie 1989, dintro pluralitate de motive și într-o conjunctură internațională specială, românii au răsturnat de la putere Partidul Comunist, punând capăt nu doar unui sistem politic autoritar, ci și istoriei unei forme de organizare socială și economică - cea comunistă. În ciuda faptului că, fiind transmisă în direct de televiziunile internaționale tocmai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
relații de muncă din România vor fi modelate mai puțin după modelul celor europene sau din alte țări dezvoltate ale lumii, cât în funcție de raporturile de putere dintre sindicate și patronat, dintre capital și muncă și, nu în ultimul rând, de conjunctura politică românească. Ele vor fi, în final, rezultatul unei noi tranziții spontane. Exemplul relațiilor de muncă este important, căci modul de configurare a acestora este esențial într-o societate a muncii salariate, către care tinde România în continuare. Iar faptul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lucru dovedit prin obținerea de către România a „diagnosticului” de „economie de piață funcțională” din partea unei instituții politice (Congresul Statelor Unite ale Americii), cu doi ani înainte de obținerea aceluiași diagnostic din partea altor instituții politice (Comisia Europeană și Consiliul European) și criteriile se modifică în funcție de conjunctura politică. Merită menționat că, în acest moment, economia românească nu este o economie de piață funcțională, dacă avem în vedere că acest lucru înseamnă că economia românească este capabilă să producă, pe termen lung, prosperitate în țară. Iar aceasta se
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
relativ liberi, și până la actuala construire a democrației și economiei de piață, România se aflase continuu în tranziție și fusese mereu condusă de elite politice dornice să modeleze realitățile românești în funcție de modele externe pe care le alegeau ca rezultat al conjuncturilor internaționale. Comuniștii nu erau decât o variantă, ceva mai specială, pentru că modelul lor se afla în Est și nu în Vest, iar reformele pe care le-au introdus s-au realizat cu mai multă brutalitate ca până atunci. Proiectul comunist
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
numeroși factori internaționali și interni. Au contat evoluțiile raporturilor de forțe internaționale, de la cele politice și militare până la cele financiare și comerciale, au contat efectele tranziției spontane asupra structurii sociale și a mecanismelor de funcționare ale societăților comuniste, au contat conjuncturi precum deciziile politice ale liderilor celor două tabere aflate în confruntare etc. Până la urmă, însă, multitudinea de factori utilizați pentru a explica cum de s-a prăbușit comunismul în URSS și în Europa a acționat într-o singură direcție principală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]