15,474 matches
-
față de sistemul anterior de salarizare. Or, neconstituționalitatea unui text legal nu se poate pretinde prin simpla comparație dintre reglementarea veche și cea nouă, aceasta din urmă fiind considerată mai puțin favorabilă și declanșând automat un așa-zis conflict de constituționalitate. Această soluție de principiu se regăsește, de exemplu, și în Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, sau în Decizia nr. 72 din 5 februarie 2008
DECIZIA nr. 631 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256712]
-
alin. (2) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, pe de o parte, și ale art. 22 din capitolul VIII din anexa nr. V la aceeași lege-cadru, pe de altă parte, Curtea a precizat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției
DECIZIA nr. 631 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256712]
-
de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte ce țin de competența autorității legiuitoare. ... 28. Curtea a subliniat că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, aceasta revenind autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu, instanțelor judecătorești. ... 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate
DECIZIA nr. 631 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256712]
-
hotărârii judecătorești prin care contravenientul a fost sancționat cu prestarea unei activități în folosul comunității în temeiul art. 39^1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, legiuitorul a creat un artificiu juridic pentru a crea aparența de constituționalitate a unei soluții legislative neconstituționale, transformând neexecutarea unei sancțiuni contravenționale în pedeapsă penală. Nu trebuie uitat că scopul legii contravenționale este acela de a apăra valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penală. Statul trebuie să dispună de măsuri
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
armonizării legislației naționale cu legislația comunitară și cu tratatele internaționale la care România este parte, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. “ ... 65. Curtea amintește că, în ceea ce privește incidența normelor de tehnică legislativă în controlul de constituționalitate, instanța constituțională a reținut că, deși „nu au valoare constituțională, prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
se referă la „imposibilitatea vădită de continuare a contractului“. Totodată, se arată că acesta cuprinde o soluție legislativă care a fost constatată ca fiind neconstituțională prin Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, pronunțată în cadrul controlului a priori de constituționalitate. ... 16. Se susține că instituirea unui anume prag valoric al fluctuației valutare, respectiv de 52,6%, reprezintă o încălcare a art. 44 și 147 din Constituție, precum și a Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019. În același sens, se apreciază
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
și (4)] și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5)] din Legea nr. 52/2020, precum și legea în ansamblul său. Având în vedere motivarea propriu-zisă a excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, obiect al controlului de constituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 4 alin. (1^1)-(1^3), (3) și (4), ale art. 5 alin. (3) și (3^1), ale art. 7 alin. (4) și (5^1) și ale art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr.
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
4 alin. (1^1)-(1^3), (3) și (4), ale art. 5 alin. (3) și (3^1) și ale art. 7 alin. (4) și (5^1) din Legea nr. 77/2016, precum și Legea nr. 52/2020, în ansamblul său, au mai format obiectul controlului de constituționalitate (Decizia nr. 431 din 17 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 27 octombrie 2021, și Decizia nr. 432 din 17 iunie 2021, precitată). ... 32. Cu privire la critica de neconstituționalitate extrinsecă, constând în
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, Curtea a statuat că Banca Națională a României nu este o instituție fundamentală, reglementată prin Constituție, astfel că solicitarea avizului său nu reprezintă un standard de constituționalitate, și că în discuție este o chestiune de drept civil, respectiv reglementarea ipotezelor de impreviziune care pot duce la încetarea contractului de credit prin darea în plată a imobilului ipotecat, astfel că nu intră în atribuțiile Băncii Naționale a României
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
7 alin. (5^1) din Legea nr. 77/2016 în raport cu art. 44 și art. 147 alin. (4) din Constituție, Curtea a observat că acest text a fost introdus prin Legea nr. 52/2020 și a format obiectul controlului a priori de constituționalitate prin Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, paragrafele 114-116, fiind constatat neconstituțional, însă legiuitorul l-a pus de acord cu exigențele stabilite prin decizia antereferită a Curții Constituționale. Redactarea actuală diferă în mod esențial de cea constatată ca fiind
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate din Legea-cadru nr. 284/2010 își produc
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a conturat „o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. [...] În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 8 ianuarie 2015, sau Decizia nr. 410 din 16 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 15 septembrie 2016, constatând constituționalitatea acestora. Astfel, prin Decizia nr. 410 din 16 iunie 2016, paragrafele 24-26, Curtea a reținut că asupra excepției de necompetență instanța se pronunță înainte de a se aborda fondul litigiului și înainte de a se soluționa alte excepții, după caz
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
protecția socială a muncii și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 370 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1308 din 30 decembrie 2020, sau Decizia nr. 12 din 14 ianuarie 2021
DECIZIA nr. 632 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256772]
-
prin sintagma „în cel mult 12 ore“. ... 34. Analizând jurisprudența sa în materie, Curtea reține că în Decizia nr. 132 din 18 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 9 mai 2002, a examinat constituționalitatea prevederilor de lege referitoare la măsura conducerii persoanei la sediul poliției, cuprinse în art. 31 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
și previzibilitate care trebuie să caracterizeze normele juridice, potrivit art. 1 alin. (5) din Constituție, și asigură, în același timp, garanțiile libertății individuale, consacrate de art. 23 din Constituție. ... 42. În același timp, însă, o concluzie contrară rezultă din examinarea constituționalității dispozițiilor art. 36 alin. (5) din Legea nr. 218/2002. Curtea reține că textul de lege criticat marchează momentul încetării măsurii conducerii persoanei la sediul poliției, stabilind că la momentul finalizării verificării situației persoanei și al luării măsurilor legale realizate cu
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă, precizează că urgența reglementării a fost motivată, așa cum rezultă din preambulul ordonanței de urgență supuse controlului de constituționalitate, precum și din nota de fundamentare. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, apreciază că acestea nu pot fi reținute. Astfel, prevederile de lege criticate nu aduc atingere esenței dreptului de proprietate, întrucât imobilul cabinet veterinar și terenul aferent se aflau
DECIZIA nr. 162 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256777]
-
terenului aferent, urmărindu-se clarificarea, prin intermediul instanței judecătorești, a situației juridice a respectivului imobil. În aceste condiții, criticile referitoare la pretinsa nesocotire a dispozițiilor art. 44 și 136 din Constituție privind proprietatea nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate, fiind competența exclusivă a instanței de judecată să se pronunțe asupra valabilității titlurilor de proprietate invocate de părțile din proces. ... 17. Se mai susține, în motivarea excepției de neconstituționalitate, că prevederile legale criticate nu sunt motivate sub aspectul existenței unei
DECIZIA nr. 162 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256777]
-
de calitate a legii, și ale art. 16 alin. (1), referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici asemănătoare și prin raportare la aceleași norme fundamentale invocate și în prezenta cauză, Curtea pronunțând în acest sens Decizia nr. 286 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
din 17 decembrie 1996), prin care a statuat că, dacă prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv ca defavorabile, prin prisma propriilor lor interese, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective. Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate nu sunt de natură să creeze un regim discriminatoriu pentru persoanele care, pentru a obține autorizație de construire pentru clădiri edificate în lipsa acesteia, trebuie să
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv ca defavorabile, prin prisma propriilor lor interese, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective. Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate nu sunt de natură să creeze un regim discriminatoriu pentru persoanele care, pentru a obține autorizație de construire pentru clădiri edificate în lipsa acesteia, trebuie să obțină aprobarea unei documentații de urbanism și cele care, anterior modificărilor introduse prin textul
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
Constituție, se arată că legea a fost adoptată în procedură comună/generală, iar faptul că aceasta s-a derulat rapid, dat fiind că toate partidele parlamentare au avut un punct de vedere comun, sunt chestiuni de fapt, ce excedează controlului de constituționalitate. Cu privire la încălcarea art. 64 și 65 din Constituție, se arată că toate actele, avizele și punctele de vedere necesare au fost solicitate în cadrul procedurii legislative și că legea a fost adoptată cu o majoritate covârșitoare. Nu există
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
instituțiilor fundamentale ale statului, principii care conferă protecție constituțională indemnizației pentru limită de vârstă. Printre aceste principii se numără, potrivit autorilor excepției de neconstituționalitate, exercitarea atribuției deputaților și senatorilor de a sesiza Curtea Constituțională pe calea controlului a priori de constituționalitate, exercitarea atributului de legiferare, precum și a celui de revizuire a Constituției. Toate aceste atribuții de natură constituțională se constituie în temeiuri de acordare a indemnizației pentru limită de vârstă. Eliminarea acesteia încalcă art. 69 alin. (2) din Constituție cu
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
de vârstă prin modificări legislative corespunzătoare. ... 38. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 39. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, se arată că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, aceasta nu are competența de a exercita controlul constituționalității hotărârilor și măsurilor adoptate de Camerele Parlamentului în aplicarea regulamentelor proprii. Rezolvarea problemelor ridicate de hotărârile adoptate și de măsurile dispuse de Camerele Parlamentului se poate face exclusiv pe căi și prin proceduri parlamentare. Caracterul sumar al instrumentului de prezentare
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
hotărârile adoptate și de măsurile dispuse de Camerele Parlamentului se poate face exclusiv pe căi și prin proceduri parlamentare. Caracterul sumar al instrumentului de prezentare și motivare, precum și lipsa de fundamentare temeinică a actelor normative nu pun probleme de constituționalitate, în lumina deciziilor Curții Constituționale nr. 238 din 3 iunie 2020 și nr. 678 din 29 septembrie 2020. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale cu privire la obligativitatea solicitării avizului Consiliului Legislativ, aspect îndeplinit cu referire la legea criticată. Se subliniază
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]