1,368 matches
-
și social multisecular. Le rămîne să instaureze principiile noii societăți pe care intenționează să o construiască. Construirea unei noi lumi Vechiul regim odată abolit, nu rămîne decît să se construiască noile instituții. În așteptarea redactării Constituției și adoptării noilor legi, Constituanții hotărăsc să proclame în mod solemn principii noi. Acesta este conținutul Declarației drepturilor omului și cetățeanului, votată la 26 august 1789 și care adoptă principiile filosofiei Luminilor. Pe plan politic, dispariția monarhiei absolute este afirmată de articolul 3 al Declarației
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
acestea să fie "bazate pe interesul comun". Suveranitatea națiunii, respectarea drepturilor naturale ale individului, care stă la baza societății, proclamarea egalității indivizilor în fața legii, iată care sînt principiile noi formulate de Revoluția franceză și pe care activitatea intensă a Adunării constituante le pune în practică, cu o serie de adaptări, pînă la adoptarea noii Constituții (septembrie 1791). Aceasta din urmă instaurează o monarhie constituțională după modelul britanic, cu separarea puterilor în stat, așa cum preconizau Locke și Montesquieu. Chiar dacă suveranitatea națiunii este
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Adunare, dar numai timp de două legislaturi. În schimb, nu este consultat în problemele financiare, i se interzice convocarea trupelor, iar puterea judiciară îi este retrasă. Puterea regelui fiind astfel limitată, în virtutea noilor principii pe care le-a proclamat, Adunarea constituantă trece la reorganizarea completă a țării, pe baza suveranității naționale, a uniformizării și a raționalizării instituțiilor. Administrația este simplificată și descentralizată datorită creării celor 38 de departamente subdivizate în districte, cantoane, comune, fiecare din aceste circumscripții fiind administrate de consilii
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Franței apare clar la începutul lui 1790, cînd Spania intră în conflict cu Anglia pentru golful Nootka-Sund, situat pe coastele Californiei. Legat de Spania prin "Pactul de Familie", Ludovic al XVI-lea nu poate să o susțină. Luîndu-i-o înainte, Adunarea constituantă a adoptat, la 22 mai 1790, Declarația de Pace mondială: "Națiunea franceză nu va mai întreprinde nici un război de cucerire și nu-și va mai folosi niciodată forțele împotriva libertății altui popor". Revoluția va fi totuși antrenată în complicații diplomatice
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Revoluția proclamă instaurarea dreptului popoarelor. Numeroase adunări revoluționare locale se lovesc de acest fapt: Serbarea Federației, care adună pe Champ de Mars, la 14 iulie 1790, pe reprezentanții tuturor provinciilor, are drept temă acest principiu. Chiar în interiorul frontierelor fran ceze, Constituanta trebuie să aleagă între cele două principii, cu riscul de a provoca ostilitatea suveranilor europeni dacă aplică principiile la care aderă poporul. Imediat ce s-au abolit drepturile feudale, Alsacia, ca și celelalte provincii franceze, a aplicat și ea această reformă
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de drepturi ale suveranului și ale suzeranității feudale. Suzeranii de pe teritoriul alsacian, un anumit număr de prinți germani, consi-derînd că decretele din august 1789 nu au valabilitate și pentru ei, cer să se profite în continuare de drepturile lor feudale. Constituanta se opune susținînd că Alsacia nu se poate sustrage legislației naționale. Problema Avignon-ului este mai gravă. Aici nu se pun în discuție drepturile feudale ci o adevărată suveranitate. Avignon și Comitatul Venaissin sînt niște enclave pontificale pe teritoriul francez. Odată cu
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se pun în discuție drepturile feudale ci o adevărată suveranitate. Avignon și Comitatul Venaissin sînt niște enclave pontificale pe teritoriul francez. Odată cu Revoluția, locuitorii Avignon-ului se scutură de suveranitatea papei și, la 11 iulie 1790, cer reintegrarea în teritoriul Franței. Constituanta ezită totuși să realizeze o anexare care apare ca o confirmare a unui drept revoluționar: acel al popoarelor. Anexarea Avignonului nu este hotărît decît în septembrie 1791, după condamnarea Revoluției de către papa Pius al Vl-lea și după reformele religioase ale
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ezită totuși să realizeze o anexare care apare ca o confirmare a unui drept revoluționar: acel al popoarelor. Anexarea Avignonului nu este hotărît decît în septembrie 1791, după condamnarea Revoluției de către papa Pius al Vl-lea și după reformele religioase ale Constituantei. Izbucnirea revoltei belgiene (1789), a revoltei din Liège, a agitației din Piemont și din Renania arată Europei că Revoluția nu poate rămîne un incident de politică internă franceză. În ciuda incontestabilei dorințe de pace a Constituantei, principiile pe care ea intenționează
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și după reformele religioase ale Constituantei. Izbucnirea revoltei belgiene (1789), a revoltei din Liège, a agitației din Piemont și din Renania arată Europei că Revoluția nu poate rămîne un incident de politică internă franceză. În ciuda incontestabilei dorințe de pace a Constituantei, principiile pe care ea intenționează să le pună la baza unei noi societăți au un ecou deosebit în Europa, iar consecințele lor îi scapă adesea de sub control. Din 1790 această situație este clară pentru Europa cultivată și dacă susținătorii ideilor
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de altfel încurajată de nobilii francezi: emigrați pe malurile Rhinului, ei îndeamnă la organizarea unei cruciade împotriva Revoluției. Din 1790, englezul William Burke oferă o ideologie contrarevoluției care este pe cale de a se naște, publicînd Reflecțiile asupra Revoluției franceze. Acuzînd Constituanta că jonglează cu date abstracte și că vrea să construiască o societate nouă ștergînd cu totul trecutul, el pretinde că singura formă de guvernare valabilă este cea provenită dintr-un lung trecut istoric, care a fost instaurată cu încetul de-
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ce se va declanșa între Europa vechiului regim și Franța noilor idei, și care va dura mai mult de douăzeci de ani, își are originea în problemele de politică internă ale Franței. Revoluția optează pentru război În septembrie 1791, Adunarea constituantă a dat Franței o Constituție care realizează idealul politic al burgheziei. Rezultat al alegerilor, Adunarea legislativă trebuie să experimenteze monarhia constituțională instaurată prin Constituție și pentru care Franța nu posedă nici un fel de experiență și nici tradiție. În virtutea unui decret
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al burgheziei. Rezultat al alegerilor, Adunarea legislativă trebuie să experimenteze monarhia constituțională instaurată prin Constituție și pentru care Franța nu posedă nici un fel de experiență și nici tradiție. În virtutea unui decret propus de Robespierre, Adunarea nu cuprinde nici un membru al Constituantei. Din această cauză, majoritatea deputaților nu au nici o experiență politică. Cu toate acestea, această mulțime lipsită de experiență constituie baza indispensabilă a întregii majorități, iar toată politica deputaților care apără o ideologie constă în atragerea acestor voturi șovăielnice. Adevăratul impuls
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
alătură unui corpus teoretic 3 care discută relația dintre memorie și genocid foarte util în procesul de înțelegere a continuităților și rupturilor care s-au petrecut în Republică România, din 1948 și până în prezent (desigur, este foarte grăitoare opțiunea Adunării Constituante și a experților constituționaliști din 1990-1991 care nu au reținut în denumirea statului român formă de guvernare chiar dacă, sub aspectul definiției minimale, a rămas neschimbată). Fie că place, fie că nu, extinderea la cazul românesc a abordării lui Secher este
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Iașului s-au adunat, tot aici, în jurul Statuii Domnitorului Unirii, și într-o grandioasă manifestație, au sărbătorit triumful românismului. O. Goga, suit pe trepte, la picioarele Domnitorului, în uralele nesfârșite ale mulțimii dădu citire „Cuvântului”, patrioților ardeleni: „.. la Alba Iulia, Constituanta a votat Unirea Ardealului, Banatului și a tuturor ținuturilor românești, la Patria Mumă, cu unanimitatea celor 1280 delegați... Unirea întregului neam românesc într-un singur Stat, unit în hotarele lui etnice și istorice” Și atunci uralele mulțimii vuiau la nesfârșit
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu titluri groase: „Germania dorește armistițiul”. Sosise clipa adevărurilor.. „Unirea tuturor românilor într-un singur Stat” 27 martie. .Basarabenii cereau „Unirea cu Țara”. 28 octombrie.. Românii din Dobrogea cereau „Unirea cu Țara..” 16 noiembrie.. „Unirea Bucovinei cu România” 24 noiembrie.. „Constituanta de la Alba Iulia, a votat Unirea Ardealului, Banatului și tuturor ținuturilor românești la Patria Mumă”. Anul 1918... An binecuvântat și Sfânt, a dat o dată mai mult dreptate zicalei, „.. un an bun plătește o mie de ani răi..!” Ziarele vuiau de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
martie 1952 un Comitet de studiu pentru Constituția europeană care să elaboreze un raport de tendință federalistă. Uniunea Europeană a Federaliștilor (U.E.F.) și delegatul său general Altiero Spinelli sugera să se dea viitoarei Adunări a C.E.A. un mandat cu caracter constituant. Totodată, șeful Guvernului italian, Alcide De Gasperi, a inserat în tratat (la 27 mai 1952) articolul 38 care prevedea o organizare politică cu "caracter definitiv"21 și vedea constituirea unei armate europene, chiar dacă țara sa avea o participare limitată în raport cu
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
sistemului militar românesc. Astfel, la 1 iulie 1866 a fost "adoptată prima Constituție propriu-zisă a României, conținutul ei fiind inspirat de Constituția belgiană din 1831 (...). Adunarea legislativă care l-a proclamat domnitor pe Carol I s-a transformat în Adunare Constituantă, producând și votând primul text care nu era impus nici de puterea suzerană, nici de cele șapte puteri garante. Potrivit Constituției, România devenea o monarhie ereditară, în care erau respectate următoarele principii politico-juridice: suveranitatea națională, separația puterilor în stat, guvernământul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Constituție propriu-zisă a României, conținutul ei fiind copios inspirat de Constituția belgiană din 1831 (care ar fi trebuit să ne vină "la pachet" cu domnitorul). Adunarea legislativă care l-a proclamat domnitor pe Carol I s-a transformat în Adunare Constituantă, producând și votând primul text care nu era impus nici de puterea suzerană, nici de cele șapte puteri garante. Potrivit Constituției, România devenea o monarhie ereditară, în care erau respectate următoarele principii politico-juridice: suveranitatea națională, separația puterilor în stat, guvernământul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Stere și reprezentantul Partidului Național Român din Transilvania, Romulus Boilă), iar unul expertului Constantin Berariu. Parlamentul bicameral ales în martie 1922, dominat de liberali, și-a asumat cu de la sine putere revizuirea Constituției, chiar dacă acest lucru necesita convocarea unei adunări constituante (conform art. 129 al Constituției de la 1866). Liberalii nu au riscat să piardă majoritatea parlamentară de două treimi (necesară atunci, ca și în prezent) și astfel au forțat modificarea/adoptarea Constituției de către o adunare legislativă obișnuită, prin votul Senatului și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
istorică a succesiunii ineluctabile a epocilor bazate pe principiul luptei de clasă. Cu toate acestea, în perioada comunistă, statul român a funcționat în baza a trei constituții succesive. Prima a fost votată de Parlament (o adunare monocamerală cu statut de constituantă, aleasă în martie 1948) pe 13 aprilie 1948, cu unanimitatea celor 401 deputați, fără dezbateri, dar după ce cu o zi înainte oficiosul comunist "Scânteia" îi publicase textul forjat în laboratoarele ideologice moscovite. Era vorba de un nou "regulament organic", ce
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
legislativ de Consiliul Frontului Salvării Naționale (transformat apoi în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională CPUN), iar în planul executivului, de Guvernul condus de Petre Roman; ea a durat de la sfârșitul anului 1989 până la alegerile din 20 mai 1990; b) faza Constituantei, în care instituțiile au rezultat, pe de o parte, din scrutinul de la 20 mai 1990 (alegându-se atunci Parlamentul bicameral, cu statut de Constituantă, și Președintele Republicii), iar pe de altă parte, din actele normative specifice elaborate de forul legislativ
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Roman; ea a durat de la sfârșitul anului 1989 până la alegerile din 20 mai 1990; b) faza Constituantei, în care instituțiile au rezultat, pe de o parte, din scrutinul de la 20 mai 1990 (alegându-se atunci Parlamentul bicameral, cu statut de Constituantă, și Președintele Republicii), iar pe de altă parte, din actele normative specifice elaborate de forul legislativ; c) faza statului constituțional pluralist, după adoptarea Constituției în Parlament și validarea ei prin referendum, la 8 decembrie 1991. După intrarea în vigoare a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
balcanic. Prima fază a tranziției instituționale (aceea a instituțiilor provizorii legitimate revoluționar) s-a încheiat după alegerile parlamentare și prezidențiale din 20 mai 1990. Odată validat Parlamentul bicameral și odată cu depunerea jurământului de către Președintele Republicii, tranziția a intrat în "faza Constituantei". Actul normativ care a fixat reperele politice ale acestei etape a fost Legea electorală ("Decretul-lege nr. 92, pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României", elaborat de CPUN și publicat în Monitorul Oficial al României nr. 35 din 14 martie 1990
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
legea poate doar să modifice peisajul formațiunilor politice. În situația specifică a abrogării de facto a constituției comuniste, Legea electorală a trebuit să stabilească forma de guvernământ (republica semi-prezidențială) și tipul de adunare legislativă (parlamentul bicameral, cu statut de Adunare Constituantă), să proclame separația puterilor în stat și alegerea prin vot universal a parlamentarilor și a președintelui. Tipul de scrutin stabilit prin lege a fost cel pe liste de partid (partidele însele fiind create în baza Decretului-lege nr. 8 din 31
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
a contestat unitatea statului (dorind federalizarea lui, în scopul creării unor unități administrative pe criterii etnice), precum și existența unei singure limbi oficiale (dorind ca maghiara să fie a doua limbă oficială a statului român). Contestările nu au schimbat decizia Adunării Constituante. Însă insistențele UDMR în această problemă și reclamațiile formulate către forurile internaționale la adresa României au tensionat climatul politic și relațiile interetnice, precum și raporturile dintre România și Ungaria. În prezent, chestiunile în cauză au fost transferate în domeniul administrației locale, legiferându
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]