2,278 matches
-
lansînd asupra noastră imagini pe care orice romancier le-ar putea invidia”. Despre ce este vorba. „Este vorba de saturarea individului cu informații, reducerea vieții la noțiunea de profit, o noțiune abstractizată În nenumărate forme, de transformarea vieții Într-un construct ambiguu În continuă mișcare, o masă de cuvinte și imagini al căror sens a fost suspendat, și a căror realitate este Îndoielnică, incognoscibilă. (...) Fiindcă În timpul său liber, homo faber nu se transformă Într-un homo aestheticus, ci Într-un homo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
spus, dar nu inatacabilă. Simuț însuși numește posibile contraexemple. S-ar mai putea invoca, nu fără temei, o formă de labilitate procedurală. Anume, cât de îndreptățiți suntem să vorbim - legitimator - despre un "canon neomodernist". Ce drept de preempțiune are acest construct teoretic asupra scriitorilor care-l compun? De ce importanța unui poet ca Nichita Stănescu ar fi sedimentată de tradiția codului critic istoricizat al anilor '70, și nu de textele lui, emancipate, așa cum cer regulile strict estetice, de orice criteriu biografic? Personal
Idei contagioase by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8695_a_10020]
-
visurilor mele“ (cum zicea melodia), era o cadână nepătată, o prostituată de lux care își etala talentele și recunoștința pentru singurul client pe care îl avusese vreodată: eu. Cu timpul, situația s-a schimbat. Încetul cu încetul, între realitate și constructul virtual de comportament pe care jurasem să-l aplic până la adânci bătrâneți, a apărut un decalaj, o supraetajare, ca între o minciună bine ticluită și adevărul pe care îl ascunde. După decembrie 1989, toate motivațiile mele au dispărut, la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și cu alte degete) rămânea neschimbată: o masă atrăgătoare și parfumată de haine, pantofi cu toc, carne și păr, gata să fie examinată, înainte să dispară în canalul uitării și-al indiferenței. Dificultățile apăreau imediat ce suprapuneam imaginile. Eram proprietarul unui construct puternic, rezistent, funcțional și nici prin cap nu-mi trecea să renunț la el. În arhitectura lui se îmbinau niște așteptări ciudate, pestrițe, dar fără de care nu concepeam să mă simt bine: frumusețe, fidelitate, cumințenie, amor turbat, liniște, curățenie, gust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ajuns la o concluzie interesantă. Surprinzătoare, chiar.“ „Care?“ „Distribuitorul de programe de amintiri, societatea secretă pe care ne-am chinuit noi s-o găsim, nu există. Cu toată aglomerația lui de nume și soft-uri, globalmind nu există. E-un construct, un alibi, o invenție.“ „Stupid!“, a murmurat scriitorul, crezând că nu-l auzim. „Ce-i, amărâtule, ți-a revenit vocea?“, l-a împuns Mihnea prin sac. „Ai chef de conversație, vrei să ne povestești ceva?“ „Arde-l!“, l-am îndemnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sociale (social memory studies), în cuprinderea căruia se situează și abordarea noastră. Una din consecințele consacrării paradigmei constructiviste în gândirea sociologică a ultimei jumătăți de secol a constat în impunerea metaforei masonice în conceptualizarea diverselor fenomene sociale, înțelese acum drept "constructe". Fără îndoială, cea mai populară metaforă prin prisma căreia a fost teoretizat fenomenul memoriei individuale și colective deopotrivă a fost cea a construcției, memoria fiind reprezentată fie ca șantier în lucru, fie ca un edificiu zidit cu cărămizile trecutului. Aceasta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
direcție, se subliniază că "acesta este motivul pentru care întrebarea relativă la conexiunile dintre teoriile epistemologice și cele politice ale filosofilor nu pot fi construite doar ca o chestiune ce privește relațiile logice dintre aceste teorii ca sisteme articulate de constructe conceptuale. Dimpotrivă, o asemenea problemă implică o relație mult mai complexă, ai cărei termeni se referă la "situarea-în-problemă" a gânditorilor, la criteriile de raționalitate pe care aceștia le iau în considerare, la presupozițiile lor, la teoriile explicite pe care le
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
al XX-lea (creștin-democrație, ideologiile totalitare, ideologiile contemporane) > Cuvinte cheie: liberalism, legea naturii, starea naturală, contractul social, imperativ categoric, piață liberă, stat minimal, sferă publică, sferă privată, libertate pozitivă, libertate negativă, individualism, egalitarism, universalism, meliorism, conservatorism, supoziții cognitive, nominalism, empirism, constructe mintale, inginerie socială, cunoaștere practică, cunoaștere tehnică, supoziții ontologice, supoziții morale, socialism, socialism utopic, socialism marxist, lupta de clasă, relații de clasă, dictatura proletariatului, comunism, creștin-democrație, autoritarism, totalitarism, autoritate, putere politică, ideologie fascistă, ideologie nazistă, ideologie comunistă, feminism, ecologism. > Autori
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
dintre tradiția continentală și cea britanică de gândire, arătând că dacă prima este una care se folosește de abstracțiuni precum conceptele de libertate, dreptate, egalitate, adevăr, bine etc, cea de a doua consideră că toate acestea nu reprezintă decât niște constructe artificiale, al căror conținut nu se regăsește în realitate. Prima pleacă de la Platon și Aristotel, în vreme ce cea de a doua fundamentează gnoseologic conservatorismul, insistând asupra necesității renunțării la abstracții, întrucât acestea au drept efect complicarea inutilă a cunoașterii umane; b
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
artificiale, al căror conținut nu se regăsește în realitate. Prima pleacă de la Platon și Aristotel, în vreme ce cea de a doua fundamentează gnoseologic conservatorismul, insistând asupra necesității renunțării la abstracții, întrucât acestea au drept efect complicarea inutilă a cunoașterii umane; b) constructele mintale ca sursă a erorii insistă asupra manierei empirice de a studia realitatea, fie ea politică ori istorică, tip de demers care poate evita apariția erorilor. În cazul raționalismului continental, eroarea provine pe filiera lui Descartes din cauza lipsei a ceva
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
raționalismului continental, eroarea provine pe filiera lui Descartes din cauza lipsei a ceva care ar fi trebuit să fie prezent în mintea omului. Ori, după cum subliniază Adrian-Paul Iliescu, "dimpotrivă, pentru empiriști, nu lipsa ideilor generale, ci prezența lor, sau excesul de constructe mintale, este principala cauză a erorii". Constructele mintale, făurite de rațiunea umană, sunt, așadar, periculoase, căci în planul cunoașterii ele ne duc la erori, iar în plan socio-politic ele dau naștere ingineriei sociale, cea care face posibilă apariția unor experimente
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Descartes din cauza lipsei a ceva care ar fi trebuit să fie prezent în mintea omului. Ori, după cum subliniază Adrian-Paul Iliescu, "dimpotrivă, pentru empiriști, nu lipsa ideilor generale, ci prezența lor, sau excesul de constructe mintale, este principala cauză a erorii". Constructele mintale, făurite de rațiunea umană, sunt, așadar, periculoase, căci în planul cunoașterii ele ne duc la erori, iar în plan socio-politic ele dau naștere ingineriei sociale, cea care face posibilă apariția unor experimente cu finalități care, adeseori, scapă de sub controlul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
the second half of the previous century and the beginning of the 21st), in close connection with the institutions affecting these products and practices. American dream The American dream has been one of the pillars of the more comprehensive ideological construct called American exceptionalism (see below), both concepts being closely related to the dynamic, changing outline of American identity. American exceptionalism American exceptionalism is an ideology which has developed over the centuries in connnection with the American challenges and opportunities that
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fiindcă ignoră atât statalitatea Republicii Moldova, dar mai ales fiindcă mai cred într-un specific românesc, din perspectivă ontologică. Din filosofia postmodernistă, a învățat că nu există arhetipuri, cum se amăgeau Eliade și Jung, nu există Dumnezeu, ci doar simulacre, niște constructe fără Grund inventate de generațiile romantice și postromantice. Omul postmodern trebuie eliberat de ideea Centrului, fiind liber să aleagă, condiția lui cea nouă stând în avantajul nomadismului. Filantropia guvernelor din România (sau de aiurea), grație căreia se acordă tinerilor basarabeni
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
o invenție uman] sau ceva ce dator]m str]moșilor noștri preumani? Trebuie s] l]s]m deoparte unele mituri care conținu] s] fie obstacole în calea progresului intelectual legat de aceste probleme: mitul conform c]ruia societatea este un construct artificial și cel conform c]ruia natură e numai lupt] pentru supraviețuire. Doar dup] toate acestea putem analiza ceea ce știm despre viața social] a altor animale, mai ales a altor mamifere, g]sind astfel indicii în leg]tur] cu originile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] antropologia și-a extins aria de cercetare la întregul fenomen al comportamentului social și cultural, ci a și câștigat foarte mult prin aplicarea conceptelor și a teoriilor specifice societ]ților noastre la alte societ]ți și din testarea propriilor constructe în contextul comportamentului social și cultural al societ]ților de mari dimensiuni. Studiul eticii și al moralei societ]ților de mici dimensiuni a beneficiat de pe urma acestui schimb de idei destul de târziu. Morală este un construct profund internalizat, iar prejudec]ți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ți și din testarea propriilor constructe în contextul comportamentului social și cultural al societ]ților de mari dimensiuni. Studiul eticii și al moralei societ]ților de mici dimensiuni a beneficiat de pe urma acestui schimb de idei destul de târziu. Morală este un construct profund internalizat, iar prejudec]ți etnocentrice sunt greu de dep]sit în situațiile de confruntare cu tipuri de comportament ce par la prima vedere s] le aduc] atingere. Reacția primilor antropologi a fost de a-i eticheta pe „s]lbatici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
subiect la care vom reveni. Conștientizarea existenței unor sisteme morale și etice bine dezvoltate în cultura societ]ților de mici dimensiuni a fost determinat], în principal, de încercarea de a înțelege epistemologiile și logicile de acțiune specifice unei anumite culturi. Constructele filosofiei morale vestice nu pot fi aplicate altor culturi f]r] anumite modific]ri. Cultură înseamn] comportament înv]țâț (plus produsele acestuia) și c]ruia i se imprim] o anumit] semnificație social]. Semnificația este oarecum arbitrar]; același comportament mecanic va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
necunoscute, în care nu se știe cât este de înv]țâț. O descoperire f]cut] ast]zi poate modifica percepțiile și interpret]rile de pan] atunci. O societate dispune de un sistem etic în m]sura în care are un construct mental al valorilor, exprimate în principii ce sunt invocate și interpretate în orientarea comportamentului social (adic] acela care are semnificație pentru ceilalți) și în evaluarea acestuia în termeni de bun sau r]u. Evaluate conform acestui criteriu, toate societ]țile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
da dovad] de prea mult] compasiune e o dovad] de sl]biciune. Pentru populația Shona, aceste opoziții nu sunt contradictorii sau dileme f]r] ieșire. Virtuțile, ca și valorile pe care acestea le reprezint], sunt standarde ale binelui, si nu constructe absolute ce constituie esență binelui. Adev]râtul bine este rezultat al bucuriei aduse de adoptarea sau de respectarea valorilor. În societ]țile de mici dimensiuni, moral] nu este în primul rând o preocupare pentru idealuri abstracte, ci se refer] mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și trebuie format] de c]tre comunitatea în care respectivă persoan] tr]ieste. Pretenția de a avea un punct de vedere critic dincolo de această nu poate fi susținut], iar comunitatea are o structur] și o dinamic] proprie care dep]șesc constructele alegerii individuale. În Franța, Auguste Comte (1798-1857) a dezvoltat o filosofie a evoluției istorice a societ]ții care ignor] judecată moral] individual] în favoarea ipotezelor formulate pe baza unei sociologii științifice în conținu] dezvoltare. Accentul pus de c]tre Karl Marx
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ignor]. Că orice alt tip de cunoaștere, cunoașterea a ceea ce este bine depinde de capacitatea de a trece de v]lul aparentelor și de a descoperi realitatea imuabli] a Formelor Ideale. Platon respinge astfel ideea c] morală și legile sunt constructe pur convenționale. Pe baza concepției antice, teoria poate fi înțeleas] că o încercare de a ar]ta c] acțiunile umane sunt supuse nu numai regulilor sociale stabile, ci, înainte de toate, unei „legi nescrise” fie impus] de zei, așa cum ar]ta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] doar unele forme ale utilitarismului (cele mai sofisticate și cele mai puțin asem]n]toare cu teoria clasic]) sunt compatibile cu dreptul natural. În al doilea rând, de vreme ce dreptul natural este identificat în mod standard cu dreptul rațiunii, întregul construct teoretic depinde de felul în care înțelegem rațiunea. Cu excepția cazului în care toate formele de raționalitate instrumental] sunt excluse (o alt] ipotez] neplauzibil], dac] teoria se vrea a fi practic]), este foarte dificil s] vedem de ce consecințele nu vor juca
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faimoas] și dificil]) începe prin identificarea unei voințe bune că singurul bun necondiționat, Kant neag] faptul c] principiile acestei voințe s-ar putea fixă prin referință la binele obiectiv sau la telos-ul spre care ele aspir]. În loc s] considere un construct determinat al binelui pe care s] îl foloseasc] în stabillirea a ceea ce ar trebui s] facem, Kant pornește de la principiile eticii pentru a stabili ce înseamn] voința bun]. Singură să întrebare este una minimal]: ce maxime sau ce principii fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceast] leg]tur] un fapt anistoric? Oare nu este posibil ca pl]cerea, f]r] dragoste și intimitate, s] serveasc] pentru mulți oameni drept scop legitim al sexului? Este importantă sexului pentru integritatea existenței un fapt biologic sau numai un construct social al anumitor subgrupuri din cadrul societ]ții? Nemulțumirea fâț] de morală sexual] a tradiției vestice a condus la câteva abord]ri diferite. Ideea contractului social a furnizat adesea alternative eticilor tradiționale, nu numai cu privire la obligația politic] și a drept]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]