62,317 matches
-
Acasă, grijile lui nu erau chiar neînsemnate: fusese aspru criticat de un celebru cronicar danez al vremii pentru cea mai recentă piesă a sa. Ironia comentariilor trebuie să-l fi amărît. În călătorie însă necazul se topește, e vindecat de contactul cu un alt fel de cotidian, viu, alert, pestriț, nou, interesant. Și Andersen chiar visează într-o noapte că piesele sale criticate de răutăciosul cronicar se joacă și se citesc ca lectură obligatorie în... iad! Mulțumirea sa este că măcar
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
că arta iese din spațiile ei consacrate, uneori destul de încremenite, alteori izolate în relația exclusivă cu un public captiv, că ea pătrunde în teritorii proaspete, că stabilește parteneriate noi și diversificate și, lucrul cel mai important, că ea intră în contact direct cu mediile de afaceri și cu oamenii de acțiune, nu are cum să rămînă fără consecințe, indiferent dacă la început lucrările se vor vinde sau nu. Din aceste pricini, dar și din altele pe care acum poate că nici
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
cărțile și activitatea celor din exil, dar și cu noutățile din cultura franceză. Puține cărți ajungeau pe căi clandestine în România și numai așa am reușit să citesc Kostler, Zamiatin, Kravcenko, Orwell sau Soljenițîn. Rezumînd, înainte de a pleca din țară contactele cu scriitorii din exil erau extrem de dificile și numai după ce am sosit în Franța am putut constata amploarea operelor culturale și artistice realizate. Cei plecați erau un îndemn, un exemplu și de multe ori îmi spuneam: Dacă ei au reușit
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
modific aceste mecanisme subtile și sensibile - să distrug rosturile interioare - prin adoptarea limbii franceze. Important este logosul dar și rezultatul: semnificația.... "Ce face Nagg" Deci trăiește", spun două personaje din Finalul jocului de Samuel Beckett. Suferință și luciditate... Care sînt contactele Dv. cu scriitorii francezi? Lucrînd la revista Esprit, am contacte foarte dese cu scriitorii, criticii, filosofii și istoricii francezi. I-am cunoscut pe Edgar Morin, Jacques Derrida, Paul Ricoeur, Jean-Marie Domenach, George Steiner și mulți alții. În calitate de Președinte al Asociației
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
prin adoptarea limbii franceze. Important este logosul dar și rezultatul: semnificația.... "Ce face Nagg" Deci trăiește", spun două personaje din Finalul jocului de Samuel Beckett. Suferință și luciditate... Care sînt contactele Dv. cu scriitorii francezi? Lucrînd la revista Esprit, am contacte foarte dese cu scriitorii, criticii, filosofii și istoricii francezi. I-am cunoscut pe Edgar Morin, Jacques Derrida, Paul Ricoeur, Jean-Marie Domenach, George Steiner și mulți alții. În calitate de Președinte al Asociației EURO-CULTURE, am organizat în septembrie 1999, în colaborare cu Fundația
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Titu Maiorescu și Petre Carp: " Nu vrem să spunem că atitudinea lui Carp a fost a unui colaboraționist. Dar a acceptat să întâlnească pe Mackensen de câteva ori și convorbirile nu au ocolit chestiunile politice. Pe când Maiorescu a respins orice contact cu ocupanții. Oricine venea la el pentru intervenții pe lângă oficialitățile de ocupație căpăta, invariabil, același răspuns: "N-am și nu vreau să am relații cu germanii câtă vreme suntem în război". Destinul țării îl îngrijora și, bolnav fiind de o
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
greu ca de-o emoție de nestăpînit, ochii moleșindu-i-se de atracția fundamentală... Parfumul... Mirosea violent a parfum. Pisica neagră! Unei doamne distinse, căreia îi plac fierăriile și care umblă toată ziua prin fierării, plăcîndu-i și mirosul de metal, contactul cu bărbații duri în salopete albastre mînjite de păcură... Alle ist hin... totul s-a dus (pe copcă). Das ist eine SCHEISSEKOMPANIE; de cînd am auzit expresia, la Berlin, în R.D.G., din gura unui neamț dizident, nu mai folosesc vorba
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
mult adevăr în zicala că: „Dacă strănută unul la podul peste râul Olănești se aude la Cetățuia”. Noi, „țărănoii” veniți la oaș nu aveam acces la această viață și sincer să fiu nici nu ne prea interesa. Deci, primele mele contacte cu Râmnicul Vâlcea au fost între 4 și 5 ani. La cinci ani s-au întrerupt atât din cauza năzdrăvaniilor mele (voi aminti imediat) cât mai ales că am început școala primară deoarece „odorul mamei” a vrut să se ducă la
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
concentrat și cu bună știință esențializat. Autorul pornește de la un singur aspect, pe bună dreptate socotit drept fundamental, al metodologiei din domeniul compoziției: problema identității auctoriale. Altfel spus, cea a scriitorului, a acelei făpturi ubicue, spre disperarea mea la primul contact cu mediul academic american, the writer. Viziunea dascălilor de compoziție este de a "elibera" o voce interioară a fiecărui student în parte, care apoi să producă mai mult sau mai puțin sub dicteul unei inspirații misterioase, o scriitură fluentă și
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
că se poate chema o asemenea atitudine și comportament. Cum să zic, această pasiune nu numai a transmiterii cunoștințelor, fiindcă mi s-a întîmplat și asta, să văd colegi care transmiteau cunoștințele cu o răceală perfectă, fără nici un fel de contact real cu sufletul tînărului din fața lui. Oameni străluciți am văzut care nu comunicau, nu interesau, intrau la curs, ca și cum ar fi făcut o depoziție ca martori într-un proces. Ei bine, asta spun, pedagogia asta extraordinară, specială, era a marilor
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
am călătorit cu circul și în Africa și în "England". R.B.: Anglia... A.V.: Da, Anglia, și în Franța și în America de Sud. Dar de fapt nu era important unde ne aflam, fiindcă circul era ca un ghetto, nu aveam nici un contact cu oamenii din afară, eu nu am mers la școală, eram analfabetă. Și cînd la 17 ani m-am dus la școala de teatru, mi-am dat dintr-odată seama că nu înțelegeam unele lucruri despre care se vorbea în
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
a tradus din textele mele, am stat de vorbă cu ea, pe urmă m-am dus la Iași, că mama mea e din Iași și familia mea, tot din Iași... R.B.: Spuneați că sunteți o autodidactă. Care este primul dumneavoastră contact cu literatura? Ați mărturisit la talk-show-ul "Bulevard Bio" că atunci cînd stați de vorbă cu prietenii de aici, ei spun că nu comunicați, ci pur și simplu "povestiți". Credeți că acest har de a povesti despre care ați afirmat că
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
ea așa. Ei îi place să zică (caută din nou cuvîntul) ...cum să spun în românește, multe "version" ale unei istorii... R.B.: Mai multe variante... A.V.: "Giusto", asta e. Pentru mine așa ceva înseamnă multă inspirație dar tot din cauza aceasta, contactul cu mama este foarte greu. Dacă vrei să știi adevărul și ai atîtea variante, nu este bine. Pentru literatură însă, este foarte bine! R.B.: În această seară vi s-a pus aici, din public și întrebarea unde este limita dintre
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
A fost oare "euphorionismul" o simplă utopie? Desigur, o utopie fără de care însă Cercul Literar de la Sibiu, așa cum pertinent au arătat Ov.S. Crohmălniceanu și K. Heitmann, n-ar mai fi dobândit semnificația pe care o are astăzi în cultura română: "Contactul cu spiritualitatea germană... a prilejuit ca, după Junimea și Gândirea, o altă grupare, Cercul Literar de la Sibiu, să se impună la un nivel comparabil, prin valoarea și originalitatea operelor cărora le-a dat naștere". După Literatura română între cele două
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
românii să participe, păstrându-se însă pe poziția făcută cunoscută la Iași. Al 67-lea Congres Modial de la Moscova s-a desfășurat în condiții delicate și stânjenitoare. Neputând face abstracție de războiul din Cecenia, participanții au hotărât să evite orice contact oficial cu autoritățile ruse. însuși Centrul PEN din Rusia a prezentat participanților încă din prima zi un proiect de rezoluție în care condamna războiul și cerea să se recurgă la tratative. Precizată astfel de la început și sprijinită în mod declarat
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
prezenta cronică: "Poezia lui Reichmann seamănă cu un cap retezat din care se scurg, odată cu materiile organice, fragmente de gînduri incomplet formulate și resturi din senzațiile înregistrate de simțuri cu o clipă înainte, toate acestea revărsate în grabă și luînd contact cu amalgamul opresant de elemente ale realului exterior printr-o flamă electrostatică". Sebastian Reichman - Audiență captivă, antologie alcătuită de Constantin Abăluță, cu aprobarea autorului, traduceri de Constantin Abăluță și Dan Stanciu, cuvînt înainte de Gellu Naum, postfață de Constantin Abăluță, București
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
Prin aceasta ea atinge dorințele ascunse ale ființei umane ale cărei structuri profunde sînt exprimate de poveste în felul ei. Ospitalitatea se referă mai întîi la sentimentul de singurătate, singurătatea pribeagului și a călătorului, care printr-un "accident" a pierdut contactul cu comunitatea de origine, ruptură a cordonului ombilical familial care îl face pe eroul poveștii să cunoască proba primirii (fie ea benefică sau ostilă). Copilul pierdut în pădurea din poveste vede strălucind la capătul ei o lumină care poate veni
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
de aceea în scris tot mai multe construcții familiar-orale cu adverbul de aproximare mai - "mai ieri", "mai zilele trecute", "mai deunăzi" -"Mai ieri, pe vremea Ciuruitului" ("Luceafărul" = Luc. 14, 2000, 2); "Mai zilele trecute, de pildă, generalul B. căuta un contact" ("Academia Cațavencu", 23, 2000, 3) - și chiar se actualizează exprimări mai vechi sau populare, cum ar fi "mai an": "niscai lorzi invitați acasă la "Omenia", mai an" ("Evenimentul zilei" = EZ 2327, 2000, 10). (Fenomenul de multiplicare a expresiilor impreciziei prin
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
Ele sunt convingeri intime și care sunt într-un fel subînțelese pentru mine. Ca să fiu sincer, abia dacă-i percep pe ceilalți. Eu nu trăiesc, după cum știi, în lumea literară, nu citesc decât foarte rar reviste literare, prefer să iau contact cu autorii prin ceea ce scriu ei, așa încât să pot ajunge la idealul după care un om îmi poate fi extrem de antipatic, dar în același timp să-i citesc cu mare plăcere o carte. Este însă pentru mine întotdeauna neplăcut să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
Gheorghe Grigurcu 1. Poezia lui Paul Vinicius stă sub semnul sociabilității. Aceasta înseamnă că poetul evită a rămîne singur cu sine, preferînd contactul strîns cu oamenii, cu faptele, cu obiectele, care dau versurilor sale o densitate materială intrinsecă. Dacă la unii poeți înregistrăm o îngustare a cîmpului liric, fie printr-o opțiune obsesională, fie prin abstractizare, aci, dimpotrivă, ne întîmpină lărgimea, cuprinderea, cultul
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
revin la literatură, mai ales la proza Margrietei de Moor, care fascinează tocmai printr-o calitate pe care aș denumi-o ambiguitatea transparenței. Ciudat mi se pare, deși această observație nu are nici un impact asupra receptării scrierilor ei, că și contactul personal cu autoarea generează, în pofida stabilirii fără impedimente a dialogului, un sentiment paradoxal. Răspunsurile directe pe care le-a dat întrebărilor mele, conținutul lor teoretic, aparent impersonal, erau totuși subiacent dublate de un fior intim, foarte personal... Cînd am întîlnit-o
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
că veți trece într-un timp foarte scurt la altceva. Au trecut mai multe zeci de ani în care regimul și-a strivit propria cultură, prefăcându-se că face tocmai contrariul. Cred că trebuie să fie revizuite toate concepțiile privind contactele internaționale. Acestea nu se fac la nivelul ambasadelor. Ambasadele nu există ca să faciliteze contactele între artiști, profesioniștii artei și ai culturii. O expoziție nu se schimbă pe niște banane. Nu e vorba de banane la dumneavoastră, căci nu produceți banane
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
zeci de ani în care regimul și-a strivit propria cultură, prefăcându-se că face tocmai contrariul. Cred că trebuie să fie revizuite toate concepțiile privind contactele internaționale. Acestea nu se fac la nivelul ambasadelor. Ambasadele nu există ca să faciliteze contactele între artiști, profesioniștii artei și ai culturii. O expoziție nu se schimbă pe niște banane. Nu e vorba de banane la dumneavoastră, căci nu produceți banane, însă eu știu despre ce vorbesc. Când vrei să te debarasezi de o țară
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
regăsești în expoziții minunate la care merg foarte puțini oameni, la care lumea e prezentă doar la vernisaj, după care totul ia sfârșit și nimeni nu le mai acordă nici o atenție. Nu e bine așa. E nevoie, prin urmare, de contacte și de a lucra împreună. E nevoie, desigur, de colaborarea instanțelor guvernamentale, fiindcă trebuie bani, însă după aceea guvernul să știe să lase lucrurile în mâinile specialiștilor. Executivul trebuie, nu-i așa, despărțit de direcțiune. Faptul că ai puterea politică
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
umbră sub un copac, poate un măslin, pe drum, de-ntoarcere de acum, trece iar prin zona obscură, își îndepărtează brațele, privește în jos". Audience captive este o interesantă "cotitură" în evoluția poetică a lui Sebastian Reichmann, volumul rezultînd din contactul cu poezia și civilizația americană. Apar nuanțe biografiste și prozaiste care se potrivesc extrem de bine cu suprarealismul la care nu renunță nici o clipă: " În fața cuiva ea urcă într-un taxi îndreptîndu-se/ cît mai repede spre-o altă Agenție de emigrare
Mic regal poetic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17071_a_18396]