1,915 matches
-
limbaj: ofizic (simptome), opsihic (bucuria motrică și victoria) și ometafizic (relația cu gloria divină sau umană); Relația sportivă are loc între oameni într-un anumit: otimp (distanță între etape, distanță cronologică, timp de joc), ospațiu de joc și ospațiu de contemplare (delimitat ca centru, cerc deformat sau nu), oprin diferite modalități, care utilizează un limbaj opara-verbal (divin) către unul onon-verbal (motricitate estetică) spre unul overbal (porunci), Prin urmare, în raport cu situațiile concrete, cultura sportivă, fenomen de conștiință colectivă, se manifestă ca model
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
informație și se sprijină pe o relație cu sportivii/actori, oficiali sau public, competiția stă sub semnul unui mecanism de joc, cu tensiuni pe mai multe trepte. În funcție de distanță, orice informație sportivă, transmisă conștient ori inconștient în acțiuni sau în contemplări devine un produs spațial (există texte de regulamente, istorii) în codul comunicării, ori în alte coduri (plastic, auditiv, chinetic, tactil, olfactiv, vizual) Probele și testele sportivilor se aseamănă cu probele și testele spectatorilor suporteri, întrucât fiecare are un spațiu propriu
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
amulete și embleme. Obiectele adjuvante în sport devin o formă de cult modern, plătită destul de scump, întrucât pelerinajul sportiv cere sacrificii financiare și arată o ierarhizare socială prin capacitatea de a poseda obiectele de apartenență ale idolilor și locurile de contemplare a competiției. Termenul stadion vine de la termenul stadium/στάδιον, distanță de alergare de 180, 200 m., stadionul imită orbita de mișcare a planetelor. Planetele se învârtesc in jurul Soarelui și în jurul axei proprii în sensul acelor ceasornicului, semnul solar trimite
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
specializat în predarea disciplinei Educație plastică) a demonstrat faptul că există un potențial încă neexploatat din partea profesorilor de artă în direcția susținerii activităților didactice într-un alt spațiu decît cel al școlii. Un spațiu care să îndemne la reflecție și contemplare. Un spațiu care să îndemne în același timp la învățare activă, investigare și experimentare, la performanțe artistice-plastice. Un spațiu în care substitutele sînt înlocuite cu originalul. Un spațiu al interacțiunilor sociale. Un teritoriu despre care s-a scris și se
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a dezvălui întregii lumi cel mai mare muzeu. De la statutul de anexă a unor Academii, muzeul devine treptat un teritoriu distinct, de sine stătător al inventarierii, clasificării, expunerii, iar dincolo de moda replicilor după marii maeștri, devine loc de întîlnire și contemplare. Noul concept de muzeu, rod al școlii franceze de muzeografie, a fost în curînd acceptat la nivel european. Apar primele edificii impozante în stil neoclasic, la modă în acea vreme, cu destinația precisă de a adăposti colecții reunite, reprezentative. Această
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
formă de armonizare a cadrelor activității umane, a petrecerii timpului liber. Conceptele muzeografice actuale propun implicarea publicului printr-un contact direct cu obiectul și într-o relație de colaborare cu ceilalți actori, în concluzie promovarea comunicării și nu doar a contemplării exponatului, prin dezvoltarea unor proiecte muzeografice noi. Muzeologia contemporană consolidează astfel statutul activ al publicului, instituie un rol de arbitraj între colecții și public prin promovarea muzeului participativ, în care obiectivele acestuia corespund cu obiectivele operaționale educaționale 25. Oare în
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
studiului, al prezenței într-un mediu diferit de cadrele cotidianului, al plăcerii în sine de a petrece clipe de relaxare. 4. Vizitînd muzeele, oamenii pot realiza conexiuni unice neîntîlnite în alte situații, descoperă sau redescoperă. 5. Muzeele sînt prilej de contemplare, explorare, de dezvoltare a abilităților de comunicare, a experiențelor vizuale. 6. Dobîndirea experienței pozitive se realizează prin intermediul "memoriei" și a semnificațiilor patrimoniului. Muzeul este un mediator între aceste "memorii" și experiențele cognitive ale publicului. Această conexiune dintre tezaurul de experiențe
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
repetării prin exercițiu a aceleași teme, a necesității dezvoltării deprinderilor și aptitudinilor. Explicația este la îndemînă: s-a asigurat astfel participarea activă a elevilor la procesul de asimilare, prin mobilizarea unor componente psihologice, cognitive și formative observația, gîndirea asociativă, imaginația, contemplarea, atenția și nu în ultimul rînd abilitățile practice; trebuie menționat, de asemenea, că noutatea desfășurării unei activități școlare într-o ambianță elevată și agreabilă în egală măsură, stimulează considerabil conturarea unor interese, a unor mobiluri interioare, ce pot influența pozitiv
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Enn. IV, 3, 1; V, 1, 2). Fiindcă fiecare suflet este potențial în toate ființele și prin aceasta există o unitate cu celelalte suflete: este mai degrabă o uniune a sufletelor care prin partea lor superioară participă toate la aceeași contemplare inteligibilă. Problema multiplicității sufletelor se rezolvă printr-un apel la spiritualitate: la cea mai înaltă treaptă există o stare de uniune atât de puternică încât nu se mai poate vorbi de o pluralitate de suflete, ci de un suflet unic
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
purgatio, ), cea de-a doua de natură metafizică se referă la reîncarnările succesive ale sufletelor. Virtuțile sunt singurele care pot aduce oamenilor fericirea (I, 8, 3 solae faciunt virtutes beatum, nullaque alia quisquam via hoc nomen adipiscitur); elevația morală și contemplarea conduc sufletele spre Intelect. Virtuțile nu constau în fapte practice, ci în purificări, sunt imitații în suflet, ale proprietăților inerente Intelectului; în Intelect există o dreptate în sine, spre care se înalță dreptatea din suflet și cea din cetate (Comm
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
înțelepciune, curaj, moderație, dreptate (urmând ordinea adoptată de Plotin (I) și cea a lui Porphyrios din Sententiae; cel de-al doilea (virtuțile cathartice sau filozofice I, 8, 4) aranjarea virtuților se modifică: înțelepciune, moderație, curaj, dreptate ele îndreaptă sufletul spre contemplare și analiza Lumii Sensibile, de acolo spre realitățile inteligibile; cel de-al treilea nivel, al sufletului purificat, eliberat de material (Comm. I, 8, 9) care se întoarce spre , îl privește și acționează în conformitate cu el, ordinea este ca și la cel
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
dispare odată cu atenția față de lucrurile exterioare; omul ajuns la Lumea Inteligibilă nu mai are conștiință de sine; funcțiile normale ale spiritului sensibilitate, memorie sunt unități ale spiritualității, sufletul este cu atât mai puternic, cu cât nu conștientizează propriile calități. În contemplare, spiritul uman trebuie să se despartă de conștiință, de individual pentru a-și putea obține unitatea pierdută. Memoria există în sufletul nepurificat de orice contact cu trupul, odată cu purificarea memoria dispare treptat; memoria nu-și are locul decât într-o
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
penitentului cu Dumnezeu, a penitentului cu confesorul și a penitentului cu întreaga comunitate a Bisericii. Conștiința acestui fapt vine în ajutorul atât al penitentului, cât și al confesorului, dar și al comunității, invitându-i la calitate și la originalitate în contemplarea modului în care Dumnezeu lucrează în viața omului, în special, în contextul evident al celebrării reconcilierii sacramentale. O asemenea concepție și abordare - a omului într-un raport cu Dumnezeu - determină un câmp de studiu vast, implicând aprofundarea unui conținut bogat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la formarea unei astfel de atitudini: a) durere datorită păcatului comis; b) recunoașterea păcatului ca un act detestabil; c) propunerea de a nu mai înfăptui păcatul. Ceea ce îl ajută pe penitent în pregătirea pentru spovadă nu este nicidecum autocontemplarea, ci contemplarea lui Dumnezeu, a Paternității sale, a jertfei lui Cristos, a acțiunii Duhului Sfânt. Aceste lucruri îl fac să se simtă rușinat pentru păcatele comise și să caute posibilitatea împăcării. Căința este elementul declanșator. Ea este necesară ca o cauzalitate a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
posibilitatea împăcării. Căința este elementul declanșator. Ea este necesară ca o cauzalitate a ulterioarelor acțiuni penitențiale, fiind „principiul și sufletul convertirii”. „Detectarea” păcatului nu vine pur și simplu din natura conștiinței umane, ci din raportarea sa la cuvântul lui Dumnezeu. Contemplarea mântuirii înfăptuită de Cristos, îl introduce pe om „într-o dimensiune nouă: în viața de relație cu Dumnezeu”. Doar în raport cu Dumnezeu, omul își poate vedea păcatul său. În acest scop, Ritualul Penitenței propune o scurtă celebrare a cuvântului lui Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
identic cu a promite. Propunerea este doar o speranță, o dorință fermă de a nu mai cădea în păcat și de a nu-l mai ofensa pe Dumnezeu. Un lucru care îl poate ajuta pe penitent în menținerea propunerii este contemplarea crucii. Confesorul îi poate sugera această contemplație, indicându-i o triplă finalitate: să ajungă să simtă oroare față de păcat, lucru care a fost și cauza morții lui Cristos, să înțeleagă cât de milostiv este Dumnezeu, chiar și din cuvintele pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reconcilierii, pentru că „spovada nu este doar o continuă ocazie de a-i învăța pe penitenți legea morală sau pentru a forma conștiința acestora, orientându-i spre echilibru și un simț al binelui (...), ci este oportunitatea de a ridica sufletele la contemplarea principalelor și celor mai vitale adevăruri”. Prin aceasta, penitentul va trăi la momentul oportun conștientizarea evenimentului pascal, ajungând să contemple figura milostivă a Tatălui, jertfa iubitoare a lui Cristos și prezența tainică, dar rodnică, a Duhului Sfânt în propria sa
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
său, recunoscându-i nevoile spirituale și comunicându-i, în aceeași măsură, valorile unei vieți de credință. De multe ori, „un sfat simplu și înțelept poate fi o iluminare pentru viață, sau un imbold (...) de a lua în serios procesul de contemplare și de desăvârșire”. În acest demers, atenția confesorului trebuie să fie fixată asupra procesului pe care îl urmează penitentul: prin convertirea sa, prin mărturisirea păcatelor și prin primirea iertării, penitentul „se naște” la o nouă viață, fiind „creat” din nou
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
va corecta sau atenționa cu grijă. Penitența care i se poate propune trebuie să fie adaptată, evitându-se starea de obsesie sau de rigoare. Ea poate fi orientată spre sarcini mai „relaxate”, care să îl îndrume pe penitentul obsesiv spre contemplare și care să promoveze ideea abandonului, a întâlnirii cu un Dumnezeu personal, mereu milostiv față de om în mod necondiționat. e) Penitentul cu tulburare de personalitate narcisică. El are mereu convingerea că este „special”, „deosebit”, și că i se cuvine totul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Nu va încuraja însă ca penitentul să insiste în mărturisirea sa asupra oricărui detaliu. În penitența pe care i-o va indica, va încerca să îl îndrume spre o rugăciune personală și obiectivă, în care să nu se limiteze la contemplarea propriei mizerii, ci cu ajutorul căreia să mediteze și la ideea regenerării. i) Penitentul cu tulburare de personalitate schizoidă. Este o persoană liniștită, timidă, ascultătoare, suprasensibilă la critici și limitată în relațiile cu celălalt. Trăiește adesea sentimente de singurătate și de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
voia mea pe foile albe. Privind panoramic lumea în care trăiește - de pildă, în Nopți cu lună peste hematiile visului -, poetul îi scoate în evidență bunele și relele, care nu pot fi ignorate, dar felul în care le oferă spre contemplare și meditație, din nou, îl deosebește de mulți dintre confrații săi, care fac din cotidian singura sursă a creației, fiindcă nicăieri - cel puțin în acest volum - imaginile artistice pe care le construiește nu izbesc retina, nu șochează, din moment ce, așa cum arătam
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
domestică - Chipul tău îmi surâde prin aburul unui ceai / Printre abscise și coordonate - nu reușește să îmblânzească universul rece care o absoarbe, iubirea însăși având aici o configurație sui-generis, fiind armonia jocului de sfere / Ce cad într-o spirală-nnebunită. Contemplarea sacerdotală, lucidă, echilibrată a existenței, cuprinzând panoramic lumea palpabilă, contemporană, dar și pe cea a imaginației care a pornit din ea și s a întors la obârșie, în care asumarea destinului se face calm, fiindcă e un adevăr de prisme
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
curte / fug în alte curți. Absența punctuației, deja amintită, semnalată de poet în subtitlul mai multor poeme (fără punctuație) subliniază ideea că el nu face decât să decupeze eșantioane din aglomerația de ingrediente ale realului și să le aducă - spre contemplare, meditație sau, măcar, conștientizare - cititorului. Iar actul poetului, pornit din convingere, e argumentat și prin apelul la cuvintele lui Emil Cioran, care flanchează poemul Lașitate: Nu merită osteneala să te sinucizi, pentru că oricum ar fi prea târziu și Faptul că
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cea a începuturilor, acolo unde fiecare parte componentă a Creației nu încetează să-și înalțe omagiul către Creator: Păsări, albine, greieri - / cu har psalmodiază. / Aripile lor - vii evantaie - / amestecând miresme, fiindcă e un univers traversat de înger, Nevăzut, dar real. Contemplarea celei mai curate și mai aproape de sacru părți a lumii, natura în octombrie, ea însăși Catedrală-n aer liber - cu ecouri, mutatis mutandis, din Miorița (în care se cuprinde Cerul - o imensă fereastră / cu perdelele trase, iar Seara, clopotul lunii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
două clase: pozitive (galben, portocaliu, roșu-gălbui) și negative (albastru, indigo, violet), arătând că acestea generează stări de spirit distincte: dinamică, respectiv nostalgic contemplativă. Susținând nota oximoronică amintită, de-a lungul volumului, poeta îmbină lirismul subiectiv cu acela obiectiv, trecând de la contemplarea lumii dominate de culori la trăirea organică a acestora, fiindcă, acolo unde e prezent, eul liric mai întâi observă, meditează, iar apoi trăiește. Scrisă în cea mai mare parte în vers liber, prin apelul la enjambament, cartea are, astfel, haină
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]