33,831 matches
-
unui public educat nu numai după standardele și normele educației grecești, dar și corupt în mod divers prin discursurile oratorilor profani. Sângeroaselor persecuții suferite de creștini din partea statului roman, se adăugau atacurile pe care aceștia le primeau din partea reprezentanților culturii contemporane și îndeosebi din partea retoricii sofiste. Retori precum Aelius Aristides, Fronto, medicul Galenus, Celsus, Porfir, Iulian Apostatul, Libanius, Symmachus ș.a. au supus unor atacuri înverșunate scrierile prin intermediul cărora creștinii apărau și susțineau superioritatea religiei lor. Cei dintâi îi desconsiderau pe autorii
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pentru mine sunt atunci când faceți ce vă spun. Degeaba ne adunăm aici dacă noi ascultăm predicile numai ca să avem distracție și apoi să plecăm acasă”<footnote S. Caplat, op. cit., 712. footnote>. Deși Ioan Hrisostom era plin de acuzații la adresa oratorilor contemporani și, în particular, a profesorului său, Libanius<footnote Chrys., Vid. , 2 (ed. rom., 149; PG 48, col. 601); Pan. Bab., 18 (ed. rom., 339; PG 50, col. 550 556). footnote>, totuși, credea că un anumit număr de artificii oratorice este
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
trimiteri la elemente apropiate din alte surse, date utile despre personalități și evenimente ș.a. (p. 163-200), anexe cu liste de suverani, cronologii și genealogii (p. 203-208), informații exclusive, erori și omisiuni în DMP, concordanțe între această lucrare și alte scrieri contemporane (p. 207-211), „soluția astronomică” și „metereologică” a viziunii constantiniene (p. 212-214), bibliografie bogată (p. 215-232). Deocamdată, câteva observații privitoare la traducere. Începem cu două nedumeriri. Prima privește titlul: e de înțeles ca, pe copertă și pe pagina de titlu, să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
față onorabil unei asemenea provocări apelând la diferite instrumente de lucru (enciclopedii și dicționare de civilizație antică), sinteze (de exemplu, The Cambridge Ancient History), monografii și studii de specialitate, printre care se regăsesc cele semnate de nume binecunoscute ale istoriografiei contemporane a Antichității târzii - T. D. Barnes, A. H. M. Jones, J. Fontaine, J. Vogt, A. Cameron ș.a. Cititorul neavizat, adică cel care nu este istoric, al Studiului introductiv, al Notelor, Anexelor și Bibliografiei va rămâne impresionat, chiar uluit, de ceea ce ar
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
exact pe locul unde va fi amplasată statuia celor 13 generali maghiari. Ceardașul a fost urmat de câte o “Învârtită de pe Someș” cu final de “Periniță” în holul fiecărei nou-înființate facultăți cu limbă de predare maghiară. Cele două dansuri - prelucrări contemporane de folclor pe o temă mai veche, reorchestrate - au fost starostite de dl Marko Bela, căruia îi aparține și coregrafia. În continuare a fost interpretat “Corul vânătorilor” (de voturi) din opera Freischutz, într-un aranjament muzical în transcripție modernă, adaptat
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
gramaticale, în special de morfologie a verbului; reflectate și în aplicații didactice (în Sinteze de limba română, în alte lucrări didactice de gramatică românească, majoritatea scrise în colaborare). De o intensă folosire și numeroase reeditări s-a bucurat Limba română contemporană: manual pentru studenții străini (1978-’81), scris împreună cu Manuela Saramandu și Adriana Ionescu, în care partea de gramatică ierarhizează și echilibrează foarte bine faptele de limbă în funcție de frecvența lor în uz și e ireproșabilă din punctul de vedere al corectitudinii
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
Iași, Corina Leon, - avea să transfere ulterior acest tipar, în cele mai inedite variante, asupra interpretării fenomenelor sociale, istorice, asupra culturii și artei. O va face de fiecare dată cu erudiție și dezinvoltură, dincolo de orice elanuri anarhist-revoluționare, deși nu puțini contemporani îl consideră și astăzi pe Nicolaus Sombart, ajuns la anii senectuții, un anarhist al saloanelor, un dandy contradictoriu... un homme à femmes. Vreme de peste trei decenii, scriitorul - care continuă să “țină salon” la Berlin, cu “jour fixe” -, a fost înalt
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
Arghezi, Blaga, Bacovia, Camil Petrescu etc. Dar e o strategie greșită să lași temelia unei construcții la urmă și să începi cu tavanul și acoperișul, suspendate avangardist în aer; să începi, puțin credibil și cu enorme riscuri, tocmai cu literatura contemporană și încă, și mai fantezist, cu multe nume noi mai puțin convingătoare. Un canon (mai ales unul didactic, insist mereu asupra acestui accent) nu se inventează nici de către un critic, nici de către un editor, ci se constată, în prezența lui
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
a devenit Istoria unui german carte de referință? Prin aparenta insignifianță a autorului ei. Să ne imaginăm o clipă că am putea citi relatarea pedestră, zi cu zi, a evenimentelor din Parisul anilor 1789-1795 - totul povestit de un burghez oarecare, contemporan fără voie cu toate tulburările și asasinatele politice și care, mefient, ne înfățișează Istoria privită de la galerie, din modestul său punct de vedere. Documentul s-ar dovedi inestimabil, tot mai prețios pe măsura trecerii anilor. “Nu am intervenit în cursul
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
azi - dubla influență a iconografiei bizantine și țărănești la un Crainic, la un Voiculescu, la un Blaga, la un Adrian Maniu, sau chiar la un Minulescu, la un Arghezi, la un Ion Barbu, precum și influența peisagiului și peisagiștilor asupra poeziei contemporane române - despre Lirica noastră de azi, vezi Gândirea, nr. 10/1938. Editorial vorbind, completarea volumului din 1936 cu eseuri, conferințe din anii următori tipăririi cărții și chiar postume (Spiritul mediteranean a văzut lumina tiparului în 1946), reprezintă un act de
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
Ion Simuț Proprietar și director al Editurii brașovene „Aula”, scriitor important (poet și critic) al generației ’80, publicist cu atitudini inconformiste în viața literară, Alexandru Mușina e unul dintre editorii particulari pricepuți, competenți, cu devotament pentru carte și pentru scriitorul contemporan. În 2000, a inițiat colecția „Canon”, a cărei coordonare a încredințat-o, am impresia, mai mult formal, criticului Alexandru Cistelecan. E o serie de mici monografii (o sută de pagini) cu destinație didactică, adoptând o structură unitară: o prezentare critică
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
ultimul val. Nu e oare prea devreme să fie promovate în canon? E adevărat că sunt numai niște propuneri ce pot fi discutate și probabil că vor intra într-un canon viitor, pentru că toate sunt personalități importante ale literaturii noastre contemporane, însă deocamdată nu sunt în rolul celor care fac legea estetică și nu s-au impus ca atare, în afara oricărei îndoieli. Pentru că vorbim de un canon didactic (mai exigent și mai restrâns), mă întreb dacă vreunul din aceste nume poate
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
cine vrei și pe cine nu vrei, G. Călinescu nu-l pomenește decît în treacăt, pe motiv că, deși traduse în românește chiar de autor, prozele sale ar aparține, de fapt, literaturii franceze, iar E. Lovinescu în Istoria literaturii române contemporane face doar cîteva referiri la opera sa, într-un text cu accente polemice la adresa lui H. Sanielevici). Mai degrabă ignorat de critica noastră literară în timpul vieții (un rol în acest sens îl va fi jucat, probabil, și suspiciunea criticilor cu ștaif
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
trai al populației globului. Acest lucru ne îndrituiește să afirmăm că avem oameni de valoare în domeniu, iar plecările în străinătate a superdotaților s-au redus semnificativ. Este o ordine de idei, în care ne putem mândri, în sfârșit!, ca (,) contemporani ai acestor specialiști indispensabili 2); putem să jubilăm patriotic și moral că Eldorado-ul nu mai e la ei, ci la noi! Acum le putem arăta noi cum se trăiește pe imașul eldoradesc (?!), și nu oricum, ci ecologic, preconizându-se
Fabricarea sitelor de mătase din cozi de câine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13075_a_14400]
-
Centrului Național s-au aflat ilustre personalități: Manfredi Porena, 1937-1941; Ettore Leopardi, 1941-1945; Biagio Biagetti, 1945-1948; Romeo Vuoli, 1948-1959; Umberto Bosco, 1959-1987; Franco Foschi, 1987 2007, anul decesului. Acestuia i se datorează și crearea Centrului Mondial. Personalitate marcantă a Italiei contemporane, regretatul prof. univ. dr. Franco Foschi, pe care am avut cinstea să-l cunosc, a fost deputat vreme de sapte legislaturi În parlamentul italian (1969-1994), ministru (În guvernele Cossiga și Forlani), primar al orașului Recanati (1960-1970), fiind apelat, În semn
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
Uneori vigilenții cenzori observă și ceea ce nu spune în mod explicit autorul unei cărți. La rîndul său cenzorul sugerează unde bate autorul fără a fi însă nici el mai clar, ca în această Notă pe marginea Dicționarului de literatură română contemporană al lui Marian Popa: „La Nicolae Breban se menționează întîi că este fiu de preot, după care se enumeră profesiile în care se califică și pe care le exercită prin 1956 - strungar în fier, șofer - ca în încheiere să se
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
1981, 1987, 1990), Mihai Eminescu, Ion Barbu, Damian Stănoiu. La unele cărți, ale acestor clasici, profesorul Ion Nistor a avut contribuții recunoscute și comentate În consens. Amintesc o antologie demnă de interesul marelui universitar Ion Zamfirescu, intitulată Dramaturgia istorică română contemporană din 1988, pe care aș zice că a completat-o În această carte cu o binevenită Cronologie a dramaturgiei din perioada 1827 - 1987. Nu forțez sensurile unui C.V. al teatrului românesc care, dacă n-a avut tragedii, numeroase și Înalte
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
se vede În conservarea admirabilă a sensurilor proprii din lexicul folosit - dezinvolt, fără inhibiții și retorică facilă. Cu toată activitatea lui editorială, Ion Nistor (născut la 1 octombrie 1937) a avut timp rezervat și pentru publicistică. La București, pentru revistele „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, dar și la Iași, Buzău sau Constanța. Poate de aceea, contribuțiile proprii au fost comentate cu folos și imparțial, de către unii contemporani ca Mihai Drăgan, Ilie Dan, Aurel Martin, Valeriu Râpeanu, Teodor Vârgolici, Al. Săndulescu. Mi se
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
la 1 octombrie 1937) a avut timp rezervat și pentru publicistică. La București, pentru revistele „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, dar și la Iași, Buzău sau Constanța. Poate de aceea, contribuțiile proprii au fost comentate cu folos și imparțial, de către unii contemporani ca Mihai Drăgan, Ilie Dan, Aurel Martin, Valeriu Râpeanu, Teodor Vârgolici, Al. Săndulescu. Mi se pare firesc ca să ne bucurăm de orizontul informațional aparte al lui Ion Nistor, nu numai din această carte!, fiindcă el vine dintr-o rațiune a
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
În viziunea lui Zaharia Stancu din romanul Ce mult team iubit - chipul de fum al Mamei, acum atât de real și dumnezeiesc pentru fiul Îmbătrânit În mite. Vezi poemele Loc de nuc, Nucile. Amândouă sunt departe de nostalgia poeților de la „Contemporanul”, ori a lui Coșbuc, Goga, vizând vatra satului părăsit. O privire tăioasă, aspră, te Însoțește de pe coperta a IV-a dintr-o fotografie policromă a autorului, semn de garanție a unei trăiri intense a vieții, a jocului de studiat regizor
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
personaj tragic și grotesc În același timp, realizat de Cornel Popescu cu o uimitoare bogăție și varietate a mijloacelor de expresie. O adevărată Încununare a disponibilităților sale artistice. Însuși autorul piesei, JeanClaude Grumberg, unul dintre cei mai apreciați dramaturgi francezi contemporani, afirmase că spectacolul târgumureșean (nn. pus În scenă de Cristian Ioan) este mai bun decât cel de la Comedia Franceză (nn. care se juca În aceeași perioadă), iar creația lui Cornel Popescu este cea mai bună dintre toate cele șase interpretări
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
debutului său cu versuri În „Flacăra Iașului” (1959), Într-o rubrică de „Cenacliști bârlădeni” Ion Murgeanu: A suferit de toate nedreptățile, Într-o lume prea confuză ca să-l Înțeleagă și pe veci nepregătită pentru a trăi grația de a fi contemporană marilor ei poeți și libertății lor...
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
Tiberiu Stamate Maria Marian a debutat odată cu deja canonizata generație '80, din care, totuși, nu face parte. Contemporană cu scriitorii care acum mai bine de douăzeci de ani încercau resincronizarea completă cu literatura occidentală, autoarea Arlechinului se înscrie în cu totul alt tipar scriitoricesc decât aceștia. În cel de-al doisprezecelea ei volum publicat nu vom găsi nici
O reverie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9468_a_10793]
-
o lume și al găsirii alteia. În tot ce poeta consemnează simțim încordarea spiritului, miza existențială pusă în joc. Nu doar imediatul este vizat ci relația complexă cu timpul. Gabriela Melinescu este o prezență de prim-ordin a literaturii române contemporane. Conștiința puternică a acestui fapt ne face câteodată să uităm că scrie de mulți ani și în altă limbă, că publică și într-o altă țară, că nu doar noi o citim ci și alții, de pe alt meridian. și atunci
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
filosofic și existențial, traducător inspirat din Omar Khayyam, Rabindranath Tagore, Hafiz, Rainer Maria Rilke, posesor al unei culturi bogate și multilaterale (cuprinzând, pe lângă literatură muzica, estetica și artele plastice), George Popa este unul dintre cei mai luminați intelectuali ai Iașului contemporan. Deși observă cu acribie calitățile și defectele unei cărți, a refuzat cu obstinație, calitatea de hermeneut. Cu o singură excepție: Eminescu. Despre el a scris șase cărți pe care le-a integrat sub titlul de „Filozofia culturii”: Spațiul poetic eminescian
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]