1,533 matches
-
societății postindustriale. Și aceasta, deoarece nu putem nega că există o creștere atât a cunoașterii, cât și a culturii civilizaționale. În urma cercetării de față, am ajuns însă și la concluzia că "modernă" in medias res este oricum orice epocă a contemporaneității noastre ca umanitate aflată în continuu tranzit istoric și în perpetuă căutare de cale. Apariția omului izomodern nu reprezintă altceva decât o continuare a procesului inițiat de Iluminism, însă nu am descris geneza acestui tip de om, ci mai degrabă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
timpurii, prin transcenderea relativismului axiologic postmodern. Această "a patra hipnoză" antropogenetică constă în geneza omului izomodern, reprezentată printr-o a treia etapă a modernității, sub formă reflexivă, raționalizată și redempțională. Ce este în definitiv epoca izomodernă? Nu este altceva decât contemporaneitatea noastră aflată sub un continuum tridimensional al modernizării postmodernizării re-civilizării. Izomodernitatea (așa cum a reieșit din capitolul 3.3) nu reprezintă doar o epocă istorică: ea este însăși paradigma complexității modernismului postindustrial. Putem să destructurăm această eră prin prea multă sau
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
temei abordate, printr-o lucrare ce reprezintă doar începutul unei cercetări mult mai ample pentru viitor. În această situație, cartea de față caută să răspundă necesității de deschidere a unei noi perspective de interpretare a unora dintre creațiile artistice ale contemporaneității, realizate sub inspirația sacrului, trecându-le prin filtrul unei analize interdisciplinare, care să țină seama atât de reperele conceptuale estetico-artistice -, cât și de cele religioase ale acestor opere. Așadar, prezentul material alege ca principale obiecte de studiu noțiunile sacrului, ale
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
urmări al căror efect în timp se lasă încă analizat. Dacă sunt de ordin pozitiv sau, dimpotrivă, negativ, îl lăsăm pe cititor să hotărască. În ce ne privește, am încercat să surprindem doar unele dintre cele mai semnificative aspecte ale contemporaneității artistice, diversitatea și amploarea fenomenelor culturale ale prezentului determinându-ne, pentru moment, să ne limităm la cele deja expuse. Ar mai trebui poate de subliniat și intenția actualului studiu de a asigura un cât mai sugestiv suport imagistic, selectând din
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sau forme primare ale manifestării sacrului, asemenea unor fundamente esențiale ale creației artistice. Artistul vremurilor noastre se află însă în fața unei majore dileme privitoare la modul de raportare a acestor aspecte ale sacrului la posibilitățile de cunoaștere și creație ale contemporaneității. În încercarea de a aduce un plus de lumină asupra acestor necunoscute, să revenim la întrebarea pe care o formulasem la începutul acestei părți: De unde venim? Ce suntem? Încotro ne îndreptăm? După cele prezentate, fără a avea pretenția exhaustivității declarate
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
credința în nereprezentabilitatea divinității, aceasta întruchipând infinitul. Încununând această multitudine a formelor de reprezentare a sacrului, ne vom opri asupra unui exemplu aparte al raporturilor stabilite între lumea divinului și cea a umanului. Provenind din vremuri îndepărtate, dar ajungând până în contemporaneitate, în Nepal, persistă încă o serie de ritualuri străvechi, prin care, periodic, este aleasă pe seama unor criterii extrem de stricte câte o fetiță, neajunsă încă la vârsta pubertății, care să o reprezinte pe Kumari, considerată a fi reîncarnarea zeiței hinduse Durga
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ordin religios. Postmodernismul reprezintă produsul unui amplu proces de formare și conceptualizare datorat epocii moderne a istoriei artei, manifestându-se ca un stadiu terminal al acesteia, fapt care îi conferă și acea senzație de déjà vu cu care se prezintă contemporaneității. Sub acest aspect, postmodernismul apare ca o "repovestire"505 a modernității, semnificând o etapă de "analiză și anamneză"506 a unor aspecte specifice ale trecutului modern. Totodată, arta postmodernă corespunde unei stări de continuă schimbare și de acută nevoie de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
valorile considerate în mod universal drept sacrosante și sublime"509. Așadar, din această perspectivă, arta sacră trebuie înțeleasă ca un mijloc de relaționare a omului cu divinitatea, un domeniu capabil să transpună în imagini caracterul inefabil al lumii spirituale. Pentru contemporaneitate însă, teologul rus Paul Evdochimov întrevede o adevărată "criză actuală a artei sacre"510, ale cărei cauze nu sunt de ordin estetic, ci religios, și ale cărei urmări constau în declanșarea unui nou iconoclasm; refuzul icoanei și al contemplării ei
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
datorate actelor de violență, cât și ca atribute esențiale ale prezenței sacrului. Ca o interpretare personală a acestor idei, ne punem problema asupra măsurii în care violența reușește să se transforme într-un veritabil mijloc de transmitere a sacrului în contemporaneitate, prin declanșarea stărilor de compasiune, ca o emblemă la scară redusă a trăirii sentimentului de iubire, pe care creștinismul îl absolutizează. Referindu-se în mod explicit la cazul de față, atât din punct de vedere teologic, cât și artistic, opinia
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
o creație asemenea celor analizate de noi implică și o astfel de interpretare, prin apelul aproape continuu la mijloacele de exprimare ale șocului și la implicarea emoțională în cote accentuate a privitorului. Mai mult decât atât, astfel de opere ale contemporaneității, care încearcă să "reînvie" tainele sacre ale trecutului, mai ridică un set important de probleme privitoare la finalitatea acestora, la modul de percepție în rândul publicului și la posibilitățile transmiterii în formă nealterată a esențelor religioase. Alături de celelalte aspecte pe
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Gherasim, Reconstruirea absidei În acest context problematic, deși nu toate aspectele realității sunt reflectate prin intermediul forțelor creatoare ale artei, avem convingerea că arta sacră ar putea să constituie emblema nivelului de spiritualitate a societății și expresia trăirii sentimentului religios în contemporaneitate. Totodată, dacă ar fi să ne imaginăm felul în care arta sacră va evolua în viitor, datorită acestei corespondențe cu diferitele aspecte și trăsături ale vieții cotidiene, credem că aceasta va constitui și în perioadele ce vor urma un factor
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
simțită o nouă dilemă privitoare la modul de comparare a acestor opere, de la o epocă la alta. În acest fel, devine tot mai problematică alăturarea unor exemple autentice ale artei sacre de la începutul perioadei gotice, de pildă, cu unele ale contemporaneității, care tratează în speță aceleași subiecte, putând fi astfel observate numeroase discrepanțe în ceea ce privește abordarea tematică și stilistică a creațiilor actuale pe tematică sacră și religioasă. De altfel, evoluția stilistică amintită echivalează în plan spiritual cu resimțirea unui gol tot mai
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sacră și religioasă. De altfel, evoluția stilistică amintită echivalează în plan spiritual cu resimțirea unui gol tot mai acut, problematizând caracterul "sacru" al unor imagini ce frizează, uneori, cu kitsch-ul și prostul gust. Alături de exemplele autentice ale artei sacre, contemporaneitatea așează deopotrivă în fața privitorului și unele realizări artistice continuatoare ale valorilor consacrate, "golite" însă de încărcătura lor sacră, dar și unele creații ale artei laice, purtătoare ale unor vădite semnificații religioase. Din acest punct de vedere, actul corectei discerneri între
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de standardele artei sacre, fapt despre care academicianul Răzvan Theodorescu, declarase că, "astăzi, noi, în această materie, suntem eretici cum nu se mai poate"540. 4. Referitor la spațiul culturii creștine, prin comparație cu momentul de început al artei acesteia, contemporaneitatea ne oferă însă, imaginea contrariantă a unei răsturnări de situație. Dacă în momentul de debut al acestei arte, ce-și căuta încă formele și expresiile, creștinismul era o religie ilicită și minoritară, în prezent, în ciuda faptului că acest cult deține
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
perioadă culturală, caracterizată de numeroase fenomene contrare, de transgresiuni și șocuri mediatice, de globalizare și secularizare, manifestări pe care am putea să le înțelegem analizând dintr-o perspectivă filosofico-religioasă asemenea unor reflexii complementare ale fricii ancestrale datorate perceperii sacrului în contemporaneitate. Există încă pe scena artei contemporane inspirate de însemnătatea fenomenului religios, numeroase manifestări extrem de sincere și de pure, aparținând atât artei laice, cât și celei religioase, care se luptă în permanență cu avalanșa de non-valori ce caută să-și facă
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
25-30 de ani), în timp ce din punct de vedere conceptual-artistic, desfășurarea sa în timp poate cuprinde o arie mult mai largă, ajungând chiar până la un secol, și descriind sensurile novatoare și emancipative ale expresiei "spiritul timpului". 452 Cu același concept al contemporaneității s-au identificat și generațiile începuturilor de secol XIX sau XX, el fiind aplicabil în sens temporal oricărei generații de artiști. Practica artistică ne demonstrează adeseori faptul că termenul de contemporan, relaționat diferitelor individualități creatoare, face referire la artistul care
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cam 4 m în lungime și lățime și era formată din 16 panouri în ulei pe lemn, cu sticlă sablată în relief, groasă de 4 cm. Această pictură bogată m-a tulburat. Pentru că, deși m-a frapat cu originalitatea și contemporaneitatea ei, "postmodernă", era "doar" o copie după Alegoria picturii de François Boucher de la Galeria Națională de Artă din Washington D. C. o copie la fel de "fidelă" ca citatul lui Borges din Cervantes. Opera lui Boucher este o lucrare barocă tîrzie, și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o mai deschid, da, o să o mai deschid... Am să deschid această carte pentru că e vorba de iubire. Vom spune, atunci ca și acum, că suntem în lumea neatinsă, doar de suflet, a poeziei. Vom spune că suntem fericiți de contemporaneitatea Vasilicăi Ilie. Vom spune că lumea, deși tristă, e mai frumoasă așa... „O, suflet al meu, să-ți rămâie poezia!” Liviu Apetroaie O poetă ce-și cântă dorurile între înmugurire și pârguire Într-un continuu dialog cu Eul propriu, Vasilica
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
sportive și a maneliștilor alcătuiesc mitologia de frișcă a prezentului. Zeii au dispărut pentru că se alteraseră relațiile cu muritorii. Prea se băteau pe burtă unii cu alții. Nu toți care intră în labirint au șansa să dea piept cu Minotaurul. Contemporaneitatea își caricaturizează miturile. Din Olimp ne-a venit focul. Dar și corupția. Prometeu - acest mare disident al Olimpului. Are și întunericul zeitățile lui. De la Adam încoace suntem ținuți numai în șuturi. Mai mult sau mai puțin biblice. Numai populațiile tribale
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
vor depinde de competiția marilor singuratici. Mapamondul - un balamuc tot mai greu de gestionat. Efectele secundare ale progresului pot fi stresul și bolile psihice. S-au complicat teribil lucrurile! Nu mai poți greși ca lumea decât cu ajutorul unui computer performant. Contemporaneitatea își menajează tubul digestiv, nu și sufletul. Progresul tehnic a transferat din grotă în zgârie nori trupul, nu sufletul. Știința și cultura viitorului nu vor mai rezista decât sub imperiul esențialului. Am intrat în noul mileniu mult mai decojiți de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
analfabet care oferă o versiune proprie asupra arborelui genealogic; acesta din urmă crede cu mai multă sinceritate în ceea ce spune. Absența unor texte scrise reduce drastic posibilitatea de a dezminți versiuni oficiale asupra trecutului prin confruntarea lor cu dovezi aparținînd contemporaneității. Borofsky (1987:144) comentează că: atunci cînd înregistrăm tradiții în cărți, noi, ca antropologi care privim subiectul din afară, contribuim la adîncirea caracterului incoerent al informației. În același fel, Bohannan (1952), într-o lucrare pe tema manipulării arborelui genealogic într-
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
să iasă din rândurile lor o sumă însemnată de tineri a căror vocațiune era să fie intelectuali". Cu acest fenomen, care părea că ia proporții de masă, naratorul pune punct "perioadei clasice". Următorul stadiu, și anume modernitatea "capuținiștilor", coincide cu contemporaneitatea autorului. Reapariția enunțiatorului, în enunț, prin secvența "am putea zice", precum și deicticul "azi", care modifică timpul enunțării, aduce povestirea la limita factualității, pentru ca, apoi, naratorul să-și intre, din nou, în rol și să continue parabola. "Ei [intelectualii, n.n.] fac
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
discursul jurnalistic presupune manifestarea acută a funcției teleologice, iar în jurul acestui concept se circumscrie receptarea publicisticii pamfletare de către cititorul de rând, căruia îi este destinată, în mod direct. Din acest punct de vedere, succesul imediat pe care-l înregistrează, în contemporaneitatea interbelică, scriitura polemică argheziană este o certitudine pe care istoria literară și mărturiile congenerilor o susțin, în lipsa unor cercetări aplicate de psihosociologia lecturii. Observația întemeiată a Dorinei Grăsoiu, cum că "prestigiul său scriitoricesc și marea sa popularitate s-au întemeiat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ideologiei, de la corpul abstract al principiilor acesteia, admițând posibilitatea ca aceste principii să fie aplicate în contexte particulare, dând astfel naștere unor forme variabile ale ideologiei generale. Caracteristicile redate mai sus și asociate conceptului în discuție de către teoria socială a contemporaneității permit o trecere lejeră de la identificarea singulară a ideologiei la formele sale plurale. Putem vorbi, prin urmare, despre "ideologii", în contextul în care "ideologia" se manifestă social și cognitiv la nivelul unor grupuri diferite, presupune evaluări care nu se supun
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
structura ideologiei este considerată de către unii autori ca fiind conștientă (ideologia este "un sistem de credințe explicit, deținut în mod conștient"76), în vreme ce alții o indică drept inconștientă. Trecerea în revistă a atributelor incluse de teoria socială și politică a contemporaneității în cadrul comprehensiv al ideologiei aduce în lumină, așa cum specificam mai sus, posibilitatea ca acesta să se constituie într-un instrument de cercetare. O a doua etapă urmând sugestia lui Gerring este aceea ca, plecând de la acest cadru (și utilizând un
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]