1,040 matches
-
284. În aceeași vreme, Radu Mihai, ministrul de Interne, a tăiat din bugetul județului Botoșani su ma prevăzută pentru ajutorarea lui Eminescu 285. Scipione Bădescu considera aceasta "o regretabilă nebăgare de seamă. Ar fi și dureros și rușinos, ca istoria contimporană să fie silită a transmite viitorului trista pomenire, că țara românească a fost osîndită să străbată o epocă de-atîta cruzime, încît cugetători iluștri, ca Eminescu, cărora generațiunile viitoare le vor ridica desigur monu mente să fie lăsați a pieri de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de interferență între curente literare și spații de ruptură. De aceea, cred eu, este atât de dificil să încadrăm marii scriitori întro anumită paradigmă. Lucian Blaga, de pildă, a fost „revendicat“ atât de Gândirea tradiționalistă, cât și de moderniștii de la Contimporanul. Dar în poezia și dramaturgia lui apar pregnant și elemente expresioniste, așa încât nicio ideologie este tică nul circumscrie deplin. În concluzie, ideologiile literare sunt un prețios instrument teoretic cu ajutorul căruia putem înțelege „spiritul veacului“, preferințele tematice și stilistice ale majorității
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o direcție nouă, ci o direcție sănătoasă”. Sub titlul În loc de prefață. Al doilea rămășag, Hasdeu reia aceleași idei și republică celebrul acrostih îndreptat contra Junimii. Revista păstrează în cele patru luni de apariție orientarea antijunimistă, dar, ca și la „Revista contimporană”, junimismul va fi combătut nu atât în planul principiilor politice și literare, cât în chestiuni de amănunt, privindu-i mai ales pe membrii societății ieșene. Polemica se cobora astfel de la idei la persoane, pierzându-și în bună măsură interesul istorico-literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289226_a_290555]
-
făcând tragedia Egmont de Goethe, în versiunea românească a lui D. A. Sturdza. La partea științifică au colaborat V. A. Urechia, Petru Grădișteanu, Al. Papadopol-Calimah, precum și Aron Densușianu (cu studiul Epopeea română). Din iulie 1876 revista s-a unit cu „Revista contimporană”, sub titlul „Revista contimporană, literară și științifică”. Tot atunci B. P. Hasdeu încetează să mai redacteze rubricile de literatură. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289226_a_290555]
-
Goethe, în versiunea românească a lui D. A. Sturdza. La partea științifică au colaborat V. A. Urechia, Petru Grădișteanu, Al. Papadopol-Calimah, precum și Aron Densușianu (cu studiul Epopeea română). Din iulie 1876 revista s-a unit cu „Revista contimporană”, sub titlul „Revista contimporană, literară și științifică”. Tot atunci B. P. Hasdeu încetează să mai redacteze rubricile de literatură. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289226_a_290555]
-
român, Vatra, Ziua, Epoca, Epoca literară, Foaia interesantă, Convorbiri literare, Convorbiri critice, Viața românească, Gazeta poporului, Adevărul, Evenimentul, Protestarea, Gazeta săteanului, Drapelul, Sara, Literatura și arta română, Pagini literare, Noua revistă română, Luceafărul, Universul literar, Opinia, Lupta, Povestea vorbei, Revista contimporană, Lumea veche, Tribuna, Reformatorul, Lumea ilustrată, România jună, Die Zeit...; mai notez pentru nota de pitoresc: săptămînalul umoristic Claponul era subintitulat Foiță hazlie și populară. Apare cînd iese de sub tipar; Calendarul Claponului cuprindea anunțul " Oricine va da 50 de bănuți
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
modernistă. Termenul de anarhism și, la fel, înțelesurile date modernismului sunt utilizate însă într-o accepție largă. Selecția scriitorilor discutați începe cu Tudor Arghezi sau N. Davidescu și Al. A. Philippide, pentru a ajunge la autorii de la revistele „unu” ori „Contimporanul”. Eliberarea de sub autoritatea dogmelor, o așa-numită „criză a noțiunii de realitate”, disoluția eului sau o abordare specială, plecând de la Freud, a funcțiilor psihice (ilogicul, inconștientul, instinctualul, misticul, patologicul) constituie, în concepția lui C., „elementele structurale” ale anarhismului poetic. Originile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
aici, lexicul, sintaxa, stilul, „figurile” (epitetul, metafora ș.a.), se urmăresc atent și adecvat procedeele de versificație. C. grupează scriitorii socotiți ca făcând parte din orientarea discutată în două mari categorii: „extremiști” și „moderați”. Numele citate în prima categorie (poeții de la „Contimporanul”, „unu”, „Integral” ș.a.), excepție făcând poate B. Fundoianu, își află cu îndreptățire locul în rândurile „anarhiștilor” poetici. Nu același lucru se poate spune despre cei „moderați”, împărțiți după sistematica dragomiresciană în exponenți ai „liricii minore” (F. Aderca, Al. A. Philippide
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
constructivismului românesc. Aderând la principiile mișcării constructiviste, i. le accentuează pe unele și le aplică într-o manieră mai consecventă. Denumirea vine de la titlul revistei „Integral” (1925-1928). Îndeosebi prin Ilarie Voronca, spiritus rector al tuturor periodicelor de avangardă apărute după „Contimporanul” și înainte de „unu”, dar și prin alți colaboratori ai acestora, publicația reia ideile directoare din „75 HP” și „Punct”. Noua revistă consideră că invarianta acelor idei este principiul integrării artelor în ansamblul civilizației epocii. În „75 HP” Voronca lansa, împreună cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
1916, Grădina lui Epicur, București, 1946; Sutton Vane, Călătoria cea mare, [București, 1946]; Will Durant, Voltaire, București, [1946], Spinoza, București, 1946; N. Ostrovski, Așa s-a călit oțelul, București, 1947; Jean Giraudoux, Amphitrion 38, București, 1970. Repere bibliografice: Vasile Savel, Contimporanii, Arad, 1920, 25-30; I. Vinea, N. D. Cocea, CN, 1923, 44; Tudor Arghezi, N. D. Cocea, „Bilete de papagal”, 1929, 308; Constantinescu, Scrieri, II, 298-308; Perpessicius, Opere, V, 87-91, VI, 172-176, VII, 125-127; Ovidiu Papadima, N. D. Cocea, „Fecior de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
de ani. Înainte de a-și lua bacalaureatul, N. debutează cu versuri în ziarul „Independentul” din Ploiești. Colaborează cu poezii originale și traduceri, precum și cu „nuvelete” (ale căror titluri - Nebun din dragoste ori Dragoste nenorocită - revelează tematica și modelele) la „Revista contimporană”, „Lumea ilustrată” (semnând uneori Andrei de la Zagovia ori Andrei de sub salcâmi), la „Literatură și artă română”, „Noua revistă română”, „Curierul literar”, „Generația nouă”, „Făt-Frumos”, „Conservatorul”, „Viața literară” ș.a. Deși în 1894 anunța un volum căruia zece ani mai târziu îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288371_a_289700]
-
fost vreo țintă către perfecțiune. Mai întâi, că în „Proză și versuri”, 1890, găsim cu totul altă ortografie decât cea a Convorbirilor literare, cu iotacisme infinite, -u final, etc. Editorul a adus opera publicată a lui Mihai Eminescu la ortografia Contimporanului. Dacă așa va fi procedat și cu ediția de poezii, ar fi fost un mic dezastru filologico-lingvistic (dar, repetăm, s-ar fi salvat acel sumar al cărții, inclusiv ordinea poeziilor în coala editorială pierdută, vezi mai jos). Cu totul interesant
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se interesa de ce e liber pentru el, căuta acest al doilea serviciu. Este prima legătură atestată documentar cu numele lui Eduard Gruber. Tânărul licențiat în litere era, ca marea majoritate a intelectualilor ieșeni, vizitat de ideile socialiste și cucerit de „Contimporanul” care ieșea la Iași (de unde „Convorbirile literare” vor pleca la București pe 1 aprilie 1885 și pentru a face loc revistei lui Gherea și Nădejde, dar și pentru a se depărta de Eminescu, și pentru a și urma directorul, pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Cert este că primele comentarii aplicate ale operei sale, mai ales ale poeziei, vin din partea socialiștilor ieșeni dar la fel de cert rămâne că poetul nu publică în revistele acestora, nu ține conferințe publice organizate de ei. I se vor publica în „Contimporanul” poezii, dar numai preluate din „Convorbiri literare” sau din ediția princeps. Nu este vorba neapărat de o incompatibilitate în idei; mai degrabă se poate vorbi de o incompatibilitate cu persoanele: C. Mile și V. G. Morțun i-au fost elevi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe Creangă, tot în 1888, aducându-l la cercul literar al tinerilor din jurul poetului Neculai Beldiceanu. Acesta era unul dintre grupurile de intelectuali ce încercau să suplinească fosta „Junime” mutată la București dar și să contrabalanseze grupul foarte activ al „Contimporanului”. Cu vorbele lui Artur Gorovei: „Cercul nostru începu a se mări. Și lucru ciudat, mai toți care ne adunasem la Beldiceanu eram dintre cei care aveam legături și cu cei de la Contemporanul. Să fi fost oare tot aceștia „nemulămiți”, sau
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe tema anonimatului necesar, putem conchide că, dacă Eduard Gruber a fost uitat, a fost pentru că această uitare s-a anticipat de către apropiații lui, intra în programul acestei construcții colaterale de climat literar. Iașul de sub oblăduirea culturală și ideologică a „Contimporanului” și altor ziare și reviste socialiste nu-l „deranjează” pe Creangă, nici pe Eminescu. În 1888, însă, pe 19 aprilie Eduard Gruber susține o conferință despre Eminescu la Atheneul Român din București iar pe 4 mai îl aduce într-un
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe Creangă, nici pe Eminescu. În 1888, însă, pe 19 aprilie Eduard Gruber susține o conferință despre Eminescu la Atheneul Român din București iar pe 4 mai îl aduce într-un cenaclu din Iași pe Ion Creangă. Redăm, în ortografia „Contimporanului” ieșean în care-și scrie Gruber conferința despre Eminescu, un pasaj în care se referă chiar la marele humuleștean: „Creangă, țăranul de la Humuleștĭ, ĭe un foarte puternic talent și cu totul original în literatura noastră. Împreună cu Odobescu ĭel stă în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de o informație nouă (furnizată de dl. Lucian Radu Stanciu, căruia trebuie să-i mulțuimesc), cred că se poate deschide chiar o dezbatere pe tema autenticității intime, interne a textului: Ultimele zile ale lui Eminescu Moartea și înmormântarea (însemnările unui contimporan) Astăzi, 15 Iunie, sunt 44 ani de atunci. Casa de sănătate a Profesorului Dr. Șuțu din strada Plantelor, de când se prinse de veste că marele maestru Eminescu e adăpostit și îngrijit acolo, ajunsese un loc de pelerinaj, mai cu seamă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dumneata și-i pune imediat la loc” (I.L. Caragiale); - conjuncțiile Însă, deci și adverbul totuși, plasate În interiorul unei propoziții, nu se despart prin virgulă: „Numai În cugetele cele mai eminente ale veacului păgân, fără Însă ca nimeni să bănuiască, amurgul contimporan avea tonuri și clarități” (G. Galaction). 5.4.2. Folosirea virgulei În frază Coordonarea - se pune virgulă Între propozițiile coordonate prin juxtapunere: „Mi-ai făcut un bine, ți l-am făcut și eu” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Suliotis ori Alexandru Bădărău s-au remarcat și în viața publică. Despre Christodul Suliotis (1854-1908), majoritatea istoricilor și biografilor rețin studiile sale doctorale în drept la Geneva (1870), respectiv în litere și filosofie la Berlin 50. Doar Dimitrie Rosetti (Dicționarul Contimporanilor) și Lucian Predescu (Enciclopedia României. Cugetarea) vorbesc despre studiile sale de la Bruxelles 51. Christodul Suliotis a ajuns liderul conservatorilor brăileni (și al takiștilor mai tarziu), fondând organul de presă al acestora, "Conservatorul Brăilei" (1901), fiind ales deputat, respectiv primar al
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Bulei, Ion, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994. Mamina, Ion, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie politică, Editura Științifică, București, 1999. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999. Rosetti, Dim. R., Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897. 4. Studii generale și speciale: Băluța, Ionela, La Bourgeoise respectable. Réflexion sur la construction d'une nouvelle identité féminine dans la seconde moitié du XIXe siècle roumain, Editura Universității din București, București, 2008
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pe un anume Tase M. Athanasiu, născut la București în 1857, care avea un doctorat în științe politice și administrative obținut după studii efectuate la Universitatea din Liège, iar apoi la cea din Gând. Iar în Dim. R. Rosetti, Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897, p. 173, era menționat un anume Dumitru Stăncescu, născut în 1866 la București, și el titular al unui doctorat în științe politice și administrative la Universitatea din Liège. 41 Dim. R. Rosetti, Dicționarul
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897, p. 173, era menționat un anume Dumitru Stăncescu, născut în 1866 la București, și el titular al unui doctorat în științe politice și administrative la Universitatea din Liège. 41 Dim. R. Rosetti, Dicționarul Contimporanilor, p. 136. 42 Ibid. 43 Lucian Predescu, Op. cît., p. 559. Vezi Lucian Nastasă, Op. cît., p. 303. De asemenea, Ion Mamina, Monarhia constituțională în România. Enciclopedie politică. 1866-1938, Editura Enciclopedica, București, 2000, pp. 350, 357, 360. 44 Constantin C.
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Dicționarul Literaturii Române de la origini până la 1900", Editura Academiei RSR, București, 1979, pp. 821-822; Toader Buculei, Op. cît., pp. 223-224; Stoica Lascu, Partidele politice la Brăila în perioada 1875-1914. Mărturii de epocă, p. 311 etc. 51 Dim. R. Rosetti, Dicționarul Contimporanilor, p. 179. Lucian Predescu, Op. cît., p. 825. 52 Toader Buculei, Op. cît., pp. 223-224. 53 Ibid., p. 224. 54 Ion Mamina, Ion Bulei, Op. cît., p. 164. 55 Ibid., pp. 64-65. 56 Calcul făcut după Union des Anciens Étudiants
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Tudor Arghezi, F. Aderca, Camil Petrescu, B. Fundoianu, Ion Călugăru. Intențiile inovatoare, moderniste ale mentorilor publicației, Ion Vinea și Marcel Iancu, ambii aflați printre inițiatorii mișcării dadaiste de la Zürich, sunt însă evidente încă din 1923. Într-un articol intitulat Pentru contimporani, revista își mărturisește intenția de a atrage atenția militanților celebri ai artei și literaturii contemporane din Occident asupra Bucureștilor și de a se sincroniza cu spiritul epocii, definit ca „viteză, mișcare, forță”. Cristalizarea programului propriu-zis al grupării, menită să deschidă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]