9,770 matches
-
în domeniul comerțului cu produse agricole, tratamentul acordat produselor românești de către U.E. este mai avantajos decât cel acordat statelor terțe care nu au acorduri de asociere. Uniunea Europeană a acordat concesii importante prin eliminarea tuturor restricțiilor cantitative și prin introducerea de contingente tarifare preferențiale pentru o serie de produse din carne și lactate, fructe și legume. Din păcate însă, valoarea totală a exporturilor românești în U.E. pe anul 1994 se situează încă sub nivelurile maxime înregistrate înainte de 1990. Pe de altă parte
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
acest nou curent deosebit de încurajator. Obiectivele pe termen scurt ale României în anii ’90 în această privință constau în: - realizarea unui sistem legislativ compatibil cu cel comunitar în ceea ce privește instrumentele de protecție comercială; - alinierea calendarului pentru România în ceea ce privește taxele vamale și contingentele tarifare, pentru produsele românești, la cele ale celorlalte țări asociate în conformitate cu aranjamentele convenite; - îmbunătățirea accesului pe piața U.E. a produselor textile românești; - participarea Ministerului Comerțului la negocierile pentru adoptarea acordului de asociere, ca urmare a lărgirii U.E. de la începutul anului
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
l În mai multe localități constănțene și la Galați, nivelul Dunării a crescut foarte mult, depășind cotele de inundații. l Parlamentul lituanian a ratificat Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană. l Bulgaria a trimis în Irak un contingent format din 153 de militari, pentru a contribui la stabilizarea acestei țări. l Premierul Rusiei, Mihail Fradkov, a avertizat că izolarea internațională a Belarusului este contraproductivă și a cerut opoziției să se conformeze legii. l Autoritățile de la Belgrad au cerut
Agenda2006-13-06-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/284906_a_286235]
-
care fac parte 35 de instituții din 19 țări, cu peste 22 000 de salariați. Din prezidiul prestigioasei instituții face parte și directorul F.G.R. Timișoara, dl ec. Nicolae Cernei, recent întors de la întâlnirea de lucru a instituției menționate. I. BÎTEA Contingentele de intrare Pentru lucrătorii străini în Italia De curând, dna Daniela Nicoleta Andreescu, secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și directorul Departamentului pentru Munca în Străinătate din cadrul ministerului sus-menționat, a dat publicității date privind contingentele de intrare
Agenda2006-13-06-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284893_a_286222]
-
I. BÎTEA Contingentele de intrare Pentru lucrătorii străini în Italia De curând, dna Daniela Nicoleta Andreescu, secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și directorul Departamentului pentru Munca în Străinătate din cadrul ministerului sus-menționat, a dat publicității date privind contingentele de intrare pentru lucrătorii străini în Italia. La 7 martie 2006, Ministerul Muncii și Politicilor Sociale din Italia a emis Circulara nr. 7/2006, ce conține dispozițiile de aplicare a Decretului Președintelui Consiliului de Miniștri din 15 februarie 2006 cu privire la programarea
Agenda2006-13-06-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284893_a_286222]
-
de intrare pentru lucrătorii străini în Italia. La 7 martie 2006, Ministerul Muncii și Politicilor Sociale din Italia a emis Circulara nr. 7/2006, ce conține dispozițiile de aplicare a Decretului Președintelui Consiliului de Miniștri din 15 februarie 2006 cu privire la programarea contingentelor de intrare a lucrătorilor extracomunitari în Italia în 2006. Repartizarea contingentelor a fost realizată în funcție de regiunile administrative și ramurile de activitate, situația de ansamblu prezentându-se astfel: contingentele pentru munca subordonată sezonieră - în total 49 000 de locuri pentru cetățenii
Agenda2006-13-06-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284893_a_286222]
-
Ministerul Muncii și Politicilor Sociale din Italia a emis Circulara nr. 7/2006, ce conține dispozițiile de aplicare a Decretului Președintelui Consiliului de Miniștri din 15 februarie 2006 cu privire la programarea contingentelor de intrare a lucrătorilor extracomunitari în Italia în 2006. Repartizarea contingentelor a fost realizată în funcție de regiunile administrative și ramurile de activitate, situația de ansamblu prezentându-se astfel: contingentele pentru munca subordonată sezonieră - în total 49 000 de locuri pentru cetățenii străini care doresc să lucreze în Italia; contingentele pentru munca subordonată
Agenda2006-13-06-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284893_a_286222]
-
a Decretului Președintelui Consiliului de Miniștri din 15 februarie 2006 cu privire la programarea contingentelor de intrare a lucrătorilor extracomunitari în Italia în 2006. Repartizarea contingentelor a fost realizată în funcție de regiunile administrative și ramurile de activitate, situația de ansamblu prezentându-se astfel: contingentele pentru munca subordonată sezonieră - în total 49 000 de locuri pentru cetățenii străini care doresc să lucreze în Italia; contingentele pentru munca subordonată nesezonieră - 44 000 de locuri pentru munca domestică, 9 500 de locuri pentru construcții, 13 500 de
Agenda2006-13-06-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284893_a_286222]
-
în 2006. Repartizarea contingentelor a fost realizată în funcție de regiunile administrative și ramurile de activitate, situația de ansamblu prezentându-se astfel: contingentele pentru munca subordonată sezonieră - în total 49 000 de locuri pentru cetățenii străini care doresc să lucreze în Italia; contingentele pentru munca subordonată nesezonieră - 44 000 de locuri pentru munca domestică, 9 500 de locuri pentru construcții, 13 500 de locuri pentru alte sectoare de producție, 1 900 de locuri pentru convertirea permisului de ședere pentru studiu în permis de
Agenda2006-13-06-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284893_a_286222]
-
sectoare de producție, 1 900 de locuri pentru convertirea permisului de ședere pentru studiu în permis de ședere pentru munca subordonată, 1 950 de locuri pentru convertirea permisului de ședere pentru pregătire profesională în permis de ședere pentru munca subordonată; contingentele pentru munca subordonată nesezonieră pentru personalul de conducere și cel cu înaltă calificare - 800 de locuri; contingentul pentru convertirea permisului de ședere pentru studiu în permis de ședere pentru muncă autonomă - 1 400 de locuri. Angajatorul italian trebuie să depună
Agenda2006-13-06-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284893_a_286222]
-
ședere pentru munca subordonată, 1 950 de locuri pentru convertirea permisului de ședere pentru pregătire profesională în permis de ședere pentru munca subordonată; contingentele pentru munca subordonată nesezonieră pentru personalul de conducere și cel cu înaltă calificare - 800 de locuri; contingentul pentru convertirea permisului de ședere pentru studiu în permis de ședere pentru muncă autonomă - 1 400 de locuri. Angajatorul italian trebuie să depună o cerere tip, prin poștă, în regim de recomandată cu confirmare de primire la Ghișeul Unic pentru
Agenda2006-13-06-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284893_a_286222]
-
în Europa / 65 3.2. Noi democrații apărute în lipsa constituțiilor / 78 3.3. Căi alternative de ieșire din comunism / 82 4.1. Sondajele BND III / 110 5.1. Atitudinile față de democrație așa cum este ea / 126 5.2. Angajament absolut versus contingent țață de democrație / 127 5.3. Scorurile pe țări ale regimurilor politice / 131 5.4. Care sînt alternativele la democrație? / 136 5.5. Analiza factorială pentru alternativele nedemocratice / 139 6.1. Societățile moderne și comuniste, comparație / 151 6.2. Frecventarea
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
al originilor accentuează nevoia de a pune întrebări atît despre experiențele politice timpurii (și cîteodată grele) într-un regim nedemocratic, cît și despre viața în noua democrație. Modele ale transformării Gradul în care moștenirea trecutului rămîne relevantă în prezent este contingent: o abordare a transformării combină întrebările despre experiențele din trecut, atitudinile din prezent și speranțele și temerile asupra viitorului. Dacă un regim post-comunist este în schimbare, atunci populația ar trebui să relateze faptul că petrece mai puțin timp la coadă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
preferat oricărui alt tip de guvernare. În patru țări mediteraneene care au avut cel mai recent parte de o conducere nedemocratică, preferința necondiționată pentru democrație este și mai mare, cu o medie de 81%. Tabelul 5.2 Angajament absolut versus contingent față de democrație Întrebare: Cu care din următoarele afirmații sînteți de acord? (a) Democrația este de preferat oricărui alt tip de guvernare. (b) În anumite situații, o guvernare autoritară este de preferat uneia democratice. (c) Pentru oameni ca mine, nu contează
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
9} gura lor, nu ei, că bine e cunoscut că din coadă de câine sită de mătase nu poți face. Ce se putea aștepta de la elemente fără de avere, fără știință de carte și fără onestitate, cari în toate țările formează contingentul demagogiei orășenești? [16 noiembrie 1877] [, "ROMÎNIA LIBERĂ" VORBEȘTE DESPRE POLITICA INTERNĂ... "] "Romînia liberă" vorbește despre politica internă a Franției și pe "arena ziarelor" ne dă și nouă răspuns la revista învoielii dintre d-nu Cogălniceanu și colegii săi în predmetul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acesteia. În realitate, susținea înaltul demnitar otoman, răspândind acele zvonuri, Rusia nu urmărea altceva decât "à en imposer aux Cours coalisées (împotriva Franței n. Ven.C.) dans le dessein, plus qu'apparent, de leș tromper, et de se dispenser du contingent promis en vaisseaux et en troupes à la căușe commune", adică, înfrângerea Franței (s. Ven.C.)33. Și, ca să probeze reaua credință a Rusiei, demnitarul otoman i-a "dezvăluit" diplomatului britanic presiunile diplomatice la care era supusă Poartă Otomană din partea
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
la o școală de ofițeri de artilerie. Fusesem bine născut, îmi făcusem studiile universitare tocmai când această sinistră conflagrație era în toi. După licență ar fi trebuit să fiu încorporat, dar armata, după cum aveam să aflu, intra în criză, și contingentul meu, adică nu tot contingentul, ci doar cei cu studii superioare fuseseră amânați. Am spus sinistră conflagrație nu pentru că am despre război această viziune. Bolile și foametea pot fi mai rele decât glonțul. Gripa spaniolă de după primul război mondial se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de artilerie. Fusesem bine născut, îmi făcusem studiile universitare tocmai când această sinistră conflagrație era în toi. După licență ar fi trebuit să fiu încorporat, dar armata, după cum aveam să aflu, intra în criză, și contingentul meu, adică nu tot contingentul, ci doar cei cu studii superioare fuseseră amânați. Am spus sinistră conflagrație nu pentru că am despre război această viziune. Bolile și foametea pot fi mai rele decât glonțul. Gripa spaniolă de după primul război mondial se pare că a omorât mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
României Mari (pe care nu o vedem deloc ca fiind "firească", în fapt, considerăm că acest cuvânt nici nu are ce căuta în lexiconul științelor sociale și istorice) s-a dovedit a fi concursul de împrejurări, fereastra de oportunitate, factorul contingent. Recunoașterea internațională a noilor granițe ale României s-a făcut, din nou, ca în 1878, prin condiționarea statului român de a acorda drepturi minorităților naționale moștenite în urma dezmembrării multietnicului Imperiu Austro-Ungar. Refractar, guvernul României a semnat până la urmă tratatul, astfel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în sensul că legea desprinde educația de sub tutela bisericii, favorizând și o laicizare a conținutului educativ (cf. Manolache și Pârnuță, 1993, p. 224). Sub auspiciile legislative consacrate în 1864, rețeaua școlară a continuat să se expandeze și să cuprindă un contingent din ce în ce mai numeros din populația școlară. Iată cum se prezenta, în cifre, situația educației primare în anii de după reforma învățământului. Tabel 10. Învățământul primar rural în perioada 1872-1878 Anul școlar Școli de băieți Școli de fete Școli mixte Total Elevi Cadre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în legea din 1948 prezintă totuși o serie de continuități cu proiectul modernizator al învățământului românesc lansat în secolul al XIX-lea. O primă axă a continuității o reprezintă extinderea rețelei unităților școlare și, corolativ, creșterea gradului de înregimentare a contingentului de copii de vârsta școlarizării în sistemul educațional. Tabelul de mai jos prezintă evoluția unităților școlare, a numărului de elevi, precum și a cadrelor didactice în învățământul primar și gimnazial. Tabel 25. Evoluția învățământ primar și gimnazial în perioada 1938-1961 Anul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu dorește reinstaurarea comunismului ca sistem de guvernământ. Așadar, rezistența nostalgică este structurată concentric în jurul unui nucleu dur de fundamentaliști nostalgici, la care se adaugă categoria indivizilor care pozitivează fostul regim fără a aproba însă și ideea unei restaurări comuniste (contingentul de nostalgici pasivi). Nucleul dur al nostalgicilor, i.e., categoria indivizilor pe care am desemnat-o ca alcătuind facțiunea fundamentalistă a rezistenței nostalgice, reprezintă o pătrime din totalul indivizilor care apreciază pozitiv fostul regim. Selectând doar sub-eșantionul nostalgicilor (adică al indivilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poate fi înțeleasă drept o construcție ideologică, adică drept un cadru în care ideologia (sau ideologii particulare aflate în competiție procedurală) se manifestă și a cărui evoluție o poate influența, decisiv sau secundar, în funcție de anumite condiții socio-istorice (înțelese în sens contingent, nepredictibil și, deci, non-determinist). Nu este vorba, mă grăbesc să adaug, despre un cadru static, fie și pentru simplul motiv că, așa cum subliniază unii teoreticieni contemporani, "humanity is a project in the making"7. Ca să exemplific, indic faptul că societatea
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ar fi promovarea formelor de viață care rezultă din activitatea agenților autonomi". De asemenea, pe linia de argumentare a curentului postliberal se situează și Richard Rorty, gânditor care, în cartea sa, intitulată Contingență, ironie și solidaritate (1998), insistă asupra caracterului contingent al unei comunități liberale, "privând" astfel liberalismul de elementele sale filosofico-istorice, precum și de acele fundamente universale originate în modernitate: "O societate liberală scrie Rorty este aceea ale cărei idealuri pot fi atinse mai degrabă prin persuasiune decât prin forță, prin
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
oamenilor de muncă sufere de strâmtorare. Noi privim această stare de lucruri ca o degradare, ca o depravație a moravurilor publice care, deși profită unor indivizi, nu poate profita nici chiar partidului politic ce se bucură de putere. Cu un contingent politic astfel educat țara nu poate aștepta destinuri strălucite, nici poate spera un guvern tare și solid, care să întemeieze instituțiunile și prin ele să dea acțiunii noastre exterioare tăria de care avem nevoie. Alterarea moravurilor publice este o cauză
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]