32,433 matches
-
intră în siajul unui stil plivit, epurat de buruienile excesului. Uneori avântul arsis-ului e prea con fuoco, prea plin de diezi, în timp ce alteori reculul thesis-ului e prea pesante, presărat cu o droaie de bemoli la cheie. Cu vremea, sunt aproape convins, talentul și truda vor pune surdină freneziilor și prolixităților de-o clipă, impunând eleganță și detașare în dauna disperării și afectării cu orice preț. Până atunci Radulovic va mai exersa probabil sârguincios un tril al diavolului lung și intens cât
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
asigurată de prezența exclusivă a corzilor m-a făcut să simt această formație ca pe o blană fină și moale ce ține deopotrivă de cald și de fason. Poate și presiunea unei tradiții, orchestra ființând încă de la 1848, m-a convins că norma, consecvența și continuitatea învârt roata ce electrizează orice interpretare sonoră. Ca Serenada op. 22 de Dvorak, ale cărei secțiuni au fost diferențiat personalizate și individualizate într-o manieră convenabil-romantică, fără adaosuri ori abuzuri zadarnice, superflue. Ascultând Orchestre a
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
proză, pe Dumitru Popescu mai mult decât pe Sorin Titel" (pp. 206-207). Se știe, în anii '80, Dumitru Popescu era un temut activist al partidului comunist, iar Vasile Nicolescu unul dintre favoriții indiscutabili ai regimului. Citind această frază, am fost convins că ea a fost adăugată de autor la ediția din anul 2006 și chiar mă pregăteam să-l sancționez pentru mica meschinărie. Am luat însă ediția din 1986 pentru o verificare pe care o credeam formală. Stupoare: fraza este la
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
în vizor o continuare a poveștii din L'Auberge Espagnole, însă dorința sa de a lucra din nou cu distribuția acestui film, alături de amintirea satisfacțiilor pe care filmul i le oferise și a plăcerii cu care îl turnase l-au convins pe Klapisch că o astfel de continuare ar fi de fapt o idee foarte inspirată". Pe scurt, se distraseră excelent și mai voiau (a nu se neglija și lovitura financiară pe care primul film, modest bugetat, a dat-o la
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
proză, pe Dumitru Popescu mai mult decât pe Sorin Titel" (pp. 206-207). Se știe, în anii '80, Dumitru Popescu era un temut activist al partidului comunist, iar Vasile Nicolescu unul dintre favoriții indiscutabili ai regimului. Citind această frază, am fost convins că ea a fost adăugată de autor la ediția din anul 2006 și chiar mă pregăteam să-l sancționez pentru mica meschinărie. Am luat însă ediția din 1986 pentru o verificare pe care o credeam formală. Stupoare: fraza este la
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
sau conservatorismul, împart societățile în tabere politice, naționalismul este ideologia în cadrele căreia, incepand cu secolul al XIX-lea, au loc disputele politice dintre susținătorii ideologiilor amintite. Și liberalul, si conservatorul și socialistul (cel putin cel care nu este chiar convins de internaționalism) va susține că apară interesul național, că el reprezintă cel mai bine națiunea, cea mai gravă acuză pe care unul i-o poate aduce altuia fiind aceea de a fi "antinațional". Faptul de a face politică în interes
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a și fost sensul comunicării lui Vitalie Ciobanu, care se întreba în titlul alocuțiunii sale ce pot face intelectualii pentru europenizarea Basarabiei. Definind intelectualul drept un neguțător de idei, care lucrează așadar cu concepte, sarcina să este aceea de a convinge cetățenii să urmeze un anumit proiect sau altul, adică a unui model sau a unei scheme demne de a fi urmate, deși o umbră de ironie la adresa intelectualilor a subzistat în cele spuse de Vitalie Ciobanu, căci acesta a afirmat
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Cartier, 2013. Ce atrage atenția cititorului de prima dată când deschide cartea profesorului Vintilă Mihăilescu este stilul colocvial, anecdotic, aspect de natură să creeze impreia unei lecturi ușoare și poate chiar superficiale. Dar, odată ce a parcurs cartea, acesta se va convinge că lucrurile nu stau nici pe departe așa. Dimpotrivă, Povestea maidanezului Leuțu. Despre noua ordine domestică și criza omului conturează o antropologie socială închegata, profundă și în același timp relaxanta; la sfârșit, cititorul va avea impresia că a parcurs un
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fi putut să aibă o astfel de preferință, noroc că domnia sa a readus rapid lucrurile în matca lor spunând: -Cartea mea preferată, în copilărie, a fost "Aventurile lui Huckleberry Finn"... Ei, așa da! Privind imediat cu alți ochi imaginile tv convinși că, în perspectivă pedist-cotroceniană, biografii domnului Băsescu vor avea în vedere, desigur, acest amănunt cu reverberații și ramificații hoinărind prin hățișuri freudiene... Și, în liniștea care se lasă dintr-odată, îl auzim pe domnul Borbely spunând apăsat: "Sinistrații sunt obligați
"Stela și cu Arșinel nu mai au umor defel" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10527_a_11852]
-
a dat adevărata măsură a talentului chiar la începutul carierei, fără ca ulterior să mai atingă acest nivel. A mai publicat și patru romane (Roxana, 1930; Papucii lui Mahmud, 1932; Doctorul Taifun, 1933; La răspântie de veacuri, 1935), dar nu a convins. Nu a fost creditat ca romancier, rămânând un povestitor prin excelență. Opera lui Gala Galaction este însă mult mai extinsă, cuprinzând publicistică, note de călătorie, traducerea Bibliei (în colaborare cu Vasile Radu), comentarii teologice și memorialistică. Jurnalul său, publicat incomplet
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
a fi trecut într-un fond pasiv, rareori frecventat. Aceasta e atitudinea unanimă, ce proclamă ca justificată cruzimea judecății experte a criticului literar, a cărui misiune ar fi vânătoarea de capodopere, profesată în valorizarea tradiției sau a prezentului. M-am convins treptat ce prejudicii aduce această simplificare, pe măsură ce am înțeles rostul istoriei literare. Valoarea estetică este produsul unei personalități creatoare, ce aduce operei un plus de cunoaștere și o sugestie de interpretare. Reducția la capodopere, luate în sine și în exclusivitate
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
fiind forma discursivă pe care o poate lua în final intuiția credinciosului, este precum o excrescență a cărei însemnătate stă numai în dimensiunea ei persuasivă. Așadar, teoria, ca armătură conceptuală pusă în slujba unei intuiții, are menirea de a-i convinge pe alții de temeinicia adevărului proferat, sau, dacă acest lucru nu e posibil, măcar de a le descuraja intenția unei porniri contestatare. De aceea, astăzi nu se poate închipui misionarism făcut în numele unei viziuni fără o teorie bine pusă la
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
în privința adevărului pe care îl au în posesie. Numai că, așa cum spuneam, adevărul stă în viziune și în intensitatea cu care ți-o asumi, iar nu în prelungirea exterioară și secundară a teoriei emergente. Iar cînd viziunea nu mai poate convinge pe nimeni, din ea nu vor rămîne decît urmele discursive ale unei credințe pe care cercetătorii de astăzi, oameni moderni avînd o cu totul altă viziune despre lume, nu o mai pot sesiza. Și atunci, devitalizînd credința prin trombele de
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
urma alege -, adevărul va ieși singur la suprafață, ca untdelemnul în undă. Sau poate pentru că molozurile seismului din 4 martie 1977, care mi-au ucis o viață, toate cărțile și mai toate însemnările adunate de-a lungul anilor m-au convins că singurul adevăr este cel al Ecleziastului: Vanitas vanitatum... G. PIENESCU 18 mai 2006 ADDENDA DECLARAȚIA LUI TUDOR ARGHEZI Domnilor magistrați, Dacă procesul nostru de les-majestate s-ar fi înfățișat înaintea unei Curți cu jurați, acolo, în fața justiției populare, ne-
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
clasice sunt cele ce tind cu adevarat spre perfectarea formei discursive și aprofundarea filosofica a înțelesurilor, ele nefiind interesate cu adevarat de acel efect imediat și superficial asupra receptorului pe care il întâlnim la multe din operele recente. M-a convins din nou de acest adevăr recentă lucrare a unuia dintre adevărații enciclopediști români, George Popa1. Recentă lucrare de eminescologie a Profesorului George Popa, Luceafărul. Treptele spiritului hype rionic 2, are meritul de a readuce în discuție una dintre neprețuitele sale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
două cuvinte: “gunoaie și decorațiuni”. Pe o parte a străzii vezi mlaștină, mormane de gunoaie și mizerie, iar pe cealaltă parte vezi ronduri de flori, curățenie și palate, deși unele seamănă cu cele din comuna Buzescu Teleorman. Acum m-am convins și eu ca acolo unde sunt gunoaie și mizerie, iar administrația nu se preocupă, există și câini vagabonzi și muște și țânțari și păsările cerului, dar și șobolani. INCREDIBILĂ INDIE Din „Jurnal de călătorie în jurul lumii în 120 de zile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
preface în mucenița Nimfodora, sfântă, pe cumpene de vânt slăvesc ghindarul, din muritor sunt răspopit Cuvânt! Nu am murit! Nu am murit?”. Versetele freamătă de fiorul spunerii, ca și cum ar fi ultimul timp al ofrandei. Numai lectură ,,Evangheliei inimii” vă poate convinge de un fapt cert: împlinirea nevoii de reper și model literar prin opera Poetului Theodor Rapăn. Comunicat: „Astăzi în jurul orei 14 și 30 minute o falie deosebită se va forma în zona orașului nostru. Locuitorii sunt rugați să părăsească orașul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fugit din meridian au afirmat-o trecând podul Apolodor și-mpăratul Traian majusculele nici n-au existat substantivele proprii-comune Esop le-a vândut că pe semințe de dovleac pe la meciuri aș spune când gândesc Socratele mă pândește și nu este convins că se-ntâmplă el știe că totul este cam relativ când îți crapă nervul sub frunte vedeți?... am mânia lui șapte de aici și cele șapte păcate și pentru ce trebuie demonstrat că port patul lui Procust în spate? FILĂ
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Williams, W. Stevens, E. E. Cummings). Cu stelele de deasupra luminându-le propriile drumuri, propriile pășiri și propriile orașe. „Nu toți poeții împărtășesc vederile lui Williams - scrie în 1968 Serge Fauchereau - despre necesitatea unui limbaj absolut american (...) dar toți sunt convinși că rădăcinile poeziei nordamericane se găsesc în Statele Unite, ceea ce nu exclude ca, pentru a le hrăni, pot fi folosite și izvoare ale poeziei europene, orientale sau sudamericane. Americanii nu mai sunt foști europeni.” (Introducere în poezia americană, Ed. Minerva, Buc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
drept că și zăbovisem nițel. Când a văzut că mă întorc și complectez cecul, m-a copleșit cu vorbe de recunoștință. Nu le dădusem prea multă importanță. Dar, peste puține zile, omul a venit din nou, și, după ce s-a convins că sunt singur, a băgat un plic sub mapă, și a dispărut. Astfel, mă punea înaintea unui fapt împlinit... Lipsit de experiență, am deschis plicul. Așa, prostește. în clipa aceea, tocmai intra "Șeful". Adică taică-meu vitreg. Eram pierdut. Niciodată
File de istorie (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10576_a_11901]
-
să o inițieze; odată înfiripată, opera intră în dialog cu artistul, și, dacă artistul e mare, victoria aparține operei. (Anatol Vieru) Care a fost trăsătura cea mai specifică a personalității tatălui meu? Îmi pun întrebarea adesea. Pe măsură ce trece timpul, mă conving că tatăl meu a fost poate singurul om fără gânduri ascunse pe care l-am cunoscut. Se va fi datorat asta faptului că nu concepea să se coboare până la ele? Sau faptului că, în ciuda lucidității, și-a păstrat toată viața
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
totul străină. Deși nu era un ascet, nu avea ce face cu ideea de "plăceri ale vieții", fiind prea absorbit de muzica pe care vroia s-o pună pe hârtie. Cu cât mă gândesc mai mult, cu atât sunt mai convins că de aici i se trăgea, în parte, și naivitatea, trăsătură care în epoca noastră a devenit un fel de produs prohibit, un articol de contrabandă. Când lucrezi din zori până-n noapte, trezești în tine țăranul, care, sub jugul muncii
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
sînt și astăzi cei convinși că politica nu poate fi gîndită în afara termenilor acestui binom maniheist. Firește la nivelul vieții politice (chiar și în peisajul autohton postrevoluționar) au existat grupuri care se autodeclarau "a treia cale", dar care nu au convins niciodată că ar fi o alternativă viabilă la bipolaritatea stînga vs. dreapta, iar membrii lor au sfîrșit adesea lamentabil prin afilierea, în schimbul unor posturi călduțe, la unul dintre partidele tradiționale. Într-o discuție pe care am purtat-o acum zece
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
Și eu, de asemenea, n-am încetat să alternez o speranță cu o decepție. Peter Brook m-a întrebat într-o zi pe un ton de regret: "de ce te împrăștii și nu cauți o cale?" Pentru că nu izbutesc să mă conving îndelung că adevărul se afla acolo unde mă găsesc. Captat o clipă, îl bănui a fi apoi altundeva... aceasta mă "întristează" căci, până la urmă, nu aparțin niciodată până la capăt unui grup, nu mă recunosc într-o singură alegere... definitiv nu
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
traducătorilor lui Sein und Zeit din lume să-și povestească experiența pe care au trăit-o traducînd această magum opus. A urmat o lungă și minuțioasă muncă de contactare a traducătorilor, în cursul căreia Cristian Ciocan a reușit să-i convingă pe aproape toți de rostul unei asemenea întreprinderi. În fond era vorba ca fiecare să-și relateze propria aventură a traducerii, dar o aventură îmbrăcînd cel mai adesea forma chinuitoare și dureroasă a unei lupte lingvistice a cărei durată se
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]