14,037 matches
-
aici să analizăm mișcarea cooperatistă din țara noastră, ea va face probabil obiectul preocupării economiștilor. Dorim numai să decupăm câteva idei care ar putea fi „recuperate” pentru lucrarea de față, având deci preocuparea sublinierii intenției de educație socială prin acțiune cooperatistă. Unul dintre cei mai autorizați autori ai domeniului, G. Mladenatz (1934), definind scopul cooperatismul, scria că „generalizarea acestor asociații este de natură să realizeze o ordine economică și socială care să se sprijine nu pe luptă, ci pe înțelegere, nu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
anii interbelici, de pe pozițiile unuia care credea că „clasele stăpânitoare de astăzi vor lăsa locul altora”, că „lumea merge spre democrație desăvârșită, spre o nouă organizare socială, în care clasele muncitoare să aibă cuvântul întâiu”, gândea și el că mișcarea cooperatistă nu trebuie să fie lăsată să se transforme în una capitalistă. Soluția pentru „înlăturarea și combaterea acestui pericol” era „educația cooperatistă a maselor” (Ghiulea, 1927, p. 7). Pentru afirmarea ideilor cooperatiste, el susținea înființarea unui oficiu de propagandă care să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
desăvârșită, spre o nouă organizare socială, în care clasele muncitoare să aibă cuvântul întâiu”, gândea și el că mișcarea cooperatistă nu trebuie să fie lăsată să se transforme în una capitalistă. Soluția pentru „înlăturarea și combaterea acestui pericol” era „educația cooperatistă a maselor” (Ghiulea, 1927, p. 7). Pentru afirmarea ideilor cooperatiste, el susținea înființarea unui oficiu de propagandă care să editeze lucrări de exegeză și de popularizare, să „lămurească doctrina cooperatistă și să discute probleme pe care le are de ea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să aibă cuvântul întâiu”, gândea și el că mișcarea cooperatistă nu trebuie să fie lăsată să se transforme în una capitalistă. Soluția pentru „înlăturarea și combaterea acestui pericol” era „educația cooperatistă a maselor” (Ghiulea, 1927, p. 7). Pentru afirmarea ideilor cooperatiste, el susținea înființarea unui oficiu de propagandă care să editeze lucrări de exegeză și de popularizare, să „lămurească doctrina cooperatistă și să discute probleme pe care le are de ea de rezolvat în țara românească”. El mai cerea „școli cooperatiste
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
capitalistă. Soluția pentru „înlăturarea și combaterea acestui pericol” era „educația cooperatistă a maselor” (Ghiulea, 1927, p. 7). Pentru afirmarea ideilor cooperatiste, el susținea înființarea unui oficiu de propagandă care să editeze lucrări de exegeză și de popularizare, să „lămurească doctrina cooperatistă și să discute probleme pe care le are de ea de rezolvat în țara românească”. El mai cerea „școli cooperatiste, institute și societăți pentru progresul ideii cooperației, legături cooperatiste internaționale”. Toată această activitate, credea N. Ghiulea, nu poate fi lăsată
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cooperatiste, el susținea înființarea unui oficiu de propagandă care să editeze lucrări de exegeză și de popularizare, să „lămurească doctrina cooperatistă și să discute probleme pe care le are de ea de rezolvat în țara românească”. El mai cerea „școli cooperatiste, institute și societăți pentru progresul ideii cooperației, legături cooperatiste internaționale”. Toată această activitate, credea N. Ghiulea, nu poate fi lăsată pe seama statului, „din cauza concepției capitalist-burgheze care stăpânește ordinea noastră social-economică”. Sarcina propagandei cooperatiste trebuie atunci încredințată cooperatorilor înșiși, ca și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să editeze lucrări de exegeză și de popularizare, să „lămurească doctrina cooperatistă și să discute probleme pe care le are de ea de rezolvat în țara românească”. El mai cerea „școli cooperatiste, institute și societăți pentru progresul ideii cooperației, legături cooperatiste internaționale”. Toată această activitate, credea N. Ghiulea, nu poate fi lăsată pe seama statului, „din cauza concepției capitalist-burgheze care stăpânește ordinea noastră social-economică”. Sarcina propagandei cooperatiste trebuie atunci încredințată cooperatorilor înșiși, ca și asociațiilor culturale, „deoarece cooperația este un puternic instrument cultural
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în țara românească”. El mai cerea „școli cooperatiste, institute și societăți pentru progresul ideii cooperației, legături cooperatiste internaționale”. Toată această activitate, credea N. Ghiulea, nu poate fi lăsată pe seama statului, „din cauza concepției capitalist-burgheze care stăpânește ordinea noastră social-economică”. Sarcina propagandei cooperatiste trebuie atunci încredințată cooperatorilor înșiși, ca și asociațiilor culturale, „deoarece cooperația este un puternic instrument cultural și social de educație. Educația cooperatistă, credea economistul clujean, este una din cele mai bune și mai complete educații sociale, înrâurirea ei asupra maselor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
N. Ghiulea, nu poate fi lăsată pe seama statului, „din cauza concepției capitalist-burgheze care stăpânește ordinea noastră social-economică”. Sarcina propagandei cooperatiste trebuie atunci încredințată cooperatorilor înșiși, ca și asociațiilor culturale, „deoarece cooperația este un puternic instrument cultural și social de educație. Educația cooperatistă, credea economistul clujean, este una din cele mai bune și mai complete educații sociale, înrâurirea ei asupra maselor este una din cele mai fericite și mai repezi” (Ghiulea, 1927, p. 8). Fraza următoare ar putea figura în orice lucrare de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în primul rând, și mai apoi dorința unei bune stări generale, sunt astăzi elementele cele mai prețioase pe care se poate întemeia o cultură solidă și o civilizație capabilă de progres”. Care sunt „ideile sociale” pe care se sprijină „doctrina cooperatistă” și în ce măsură aceste idei răspund nevoii de educație socială a maselor? „Ideea primordială a cooperației, scrie N. Ghiulea, este asociația.” (ibidem, p. 43 și urm.) Acest principiu social al asociației este „în mare cinste în concepția de viață a muncitorilor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
deopotrivă, toate formele de cooperare, ei reprezentând perioada de „trecere de la vechiul socialism asociaționist la gândirea cooperativă contemporană” (Mladenatz, 1938, p. 95). Mai târziu, alți doctrinari au constatat însă că problema țărănească nu se poate ameliora fără o bună organizare cooperatistă 3. Această clasă avea cu deosebire nevoie de „îndrumare”, de „luminare”, de o asistență competentă pentru a putea depăși impasul economic, ca și handicapul cultural. Asociația cooperativă modernă a luat naștere deci „din nevoi reale și adânc simțite de păturile
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de organizator și îndrumător al vieții economice și socio-culturale a maselor, a reprezentat „cea mai importantă manifestațiune colectivă pe teren economico-social a țărănimii, a meșteșugărimii, a muncitorilor manuali și intelectuali” (Mladenatz, 1942, p. 13). A răspândit convingeri, a sădit „virtuți cooperatiste”, a educat „cooperatori adevărați”, oameni „activi” și „conștienți de îndatoririle și drepturile lor”. Un rol deosebit l-a jucat cooperația în educația săteanului. Obștile agricole de arendare, cumpărare și împroprietărire, băncile populare au trezit conștiințe, au născut ideea dezvoltării prin
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
adevărați”, oameni „activi” și „conștienți de îndatoririle și drepturile lor”. Un rol deosebit l-a jucat cooperația în educația săteanului. Obștile agricole de arendare, cumpărare și împroprietărire, băncile populare au trezit conștiințe, au născut ideea dezvoltării prin forțele proprii. „Acțiunea cooperatistă educativă” a pregătit „plugărimea în vederea marei reforme agrare de expropriere și împroprietărire de după 1918. A fost - crede un cunoscător al cooperației rurale - epoca eroică a cooperativei române” (Cardaș, 1942, p. 18). Obștile sătești au fost, scrie un alt animator al
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
activ, inteligent și conștient”. Pornind de la această opțiune, Haret a aplicat pentru prima oară principiile școlii active, care nu a însemnat atunci decât principiul cooperativ al „ajutorului propriu”. Referindu-se la rolul lui Haret în susținerea acestui curent al educației cooperatiste, Stanciu Stoian scrie: „Pentru cooperație, faptul că ea a fost ieșită din gând și faptă dăscălească și faptul că ea a putut fi luată sub prețioasa protecție a unui om de școală, a fost o mare binefacere. Ea nu s-
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
astfel, să întemeieze numai unități economice cu caracter de întovărășire a celor nevoiași; ea s-a străduit, din contră, să-i formeze pe aceștia sufletește, să facă din ei oameni în stare să se ridice până la semnificația etică a fenomenului cooperatist. Astfel, cooperația a devenit ea însăși un fel de școală și încă o școală bazată pe realitățile cele mai vii ale vieții noastre sătești” (Stoian, 1942, p. 246). Ce rol a jucat „educația cooperativă” în școala noastră, în perioada interbelică
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
un fel de școală și încă o școală bazată pe realitățile cele mai vii ale vieții noastre sătești” (Stoian, 1942, p. 246). Ce rol a jucat „educația cooperativă” în școala noastră, în perioada interbelică? Unul dintre popularizatorii modului de viață cooperatist identifică astfel influența cooperativismului asupra modului de educație: școala trebuie să fie „organizată ca o comunitate”, iar această comunitate „trebuie să se întemeieze pe o libertate activă și disciplinată, care să ducă la învățământul solidarității” (Ionescu-Pașcani, 1925, p. 11). Numai
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
le transmite mai departe. Autorul acestei pledoarii propune, ca mijloace practice, „introducerea cooperației în programele școlare”, pentru ca legile solidarității să fie învățate nu teoretic, ci practic. Se vor învăța astfel principiile cooperatismului, tehnicile de organizare, sfera de aplicare a spiritului cooperatist. „Micul cooperator” va învăța legile viețuirii în „dreptate și solidaritate”, iar mai târziu va dobândi cunoștințe teoretice despre „principiile cooperației și aplicare în practică”. Proba însușirii spiritului cooperatist va fi activitatea în cooperativa școlară, formă de organizare superioară tuturor celorlalte
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
învăța astfel principiile cooperatismului, tehnicile de organizare, sfera de aplicare a spiritului cooperatist. „Micul cooperator” va învăța legile viețuirii în „dreptate și solidaritate”, iar mai târziu va dobândi cunoștințe teoretice despre „principiile cooperației și aplicare în practică”. Proba însușirii spiritului cooperatist va fi activitatea în cooperativa școlară, formă de organizare superioară tuturor celorlalte asociații școlare pentru că pune accentul pe inițiativa copiilor, mereu interesați de opera lor. Cooperativa școlară „asociază pe copii și prin ei pe părinți și prietenii lor, în favoarea școlii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
învățare a virtuților solidarității umane. Literatura despre cooperația școlară punea la dispoziția corpului didactic modele de statute, populariza rezultatele deosebite, constituia - prin reviste, broșuri de popularizare - o tribună pentru spiritul cooperativ. Cooperatismul școlar s-a născut, fără îndoială, din doctrina cooperatistă, dar s-a inspirat și din principiile școlii active și din practica comunităților de muncă. Pedagogia comunităților de muncă a promovat cu deosebit succes spiritul de echipă în școală. Caracteristicile echipei, scrie I. Popescu-Teiușan (1940, p. 250), sunt cooperarea activă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
satisfacția spirituală a participării, „plăcerea comună a triumfului”, „spiritul de echipă” prin care se cultivă integral „puterile tineretului”. Această „cultivare a individului prin colectiv pentru scopuri colective” (Popescu-Teiușan, 1940, p. 253) constituie nu numai o bună ilustrare pentru principiile pedagogiei cooperatiste, dar și o prefață la teoria grupului, care avea să cunoască o explozie în perioada de după cel de-al doilea război mondial. Educația cooperatistă, scria în 1942 Stanciu Stoian, a devenit „o cerință dintre cele mai imperioase”, „absolut necesară” școlii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pentru scopuri colective” (Popescu-Teiușan, 1940, p. 253) constituie nu numai o bună ilustrare pentru principiile pedagogiei cooperatiste, dar și o prefață la teoria grupului, care avea să cunoască o explozie în perioada de după cel de-al doilea război mondial. Educația cooperatistă, scria în 1942 Stanciu Stoian, a devenit „o cerință dintre cele mai imperioase”, „absolut necesară” școlii românești. Școala trebuie să-i învețe pe viitorii cetățeni să gândească singuri, să-și „lămurească țelurile și mijloacele” pentru a le atinge. Motiv pentru
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o cerință dintre cele mai imperioase”, „absolut necesară” școlii românești. Școala trebuie să-i învețe pe viitorii cetățeni să gândească singuri, să-și „lămurească țelurile și mijloacele” pentru a le atinge. Motiv pentru care se cere ca „studiul și educația cooperatistă să se introducă în toate instituțiile de învățământ popular și în primul rând în școala primară și cea normală de învățători” (Stoian, 1942, p. 253). Cooperația școlară, credea pedagogul bucureștean, trebuie să se orienteze după următoarele „principii conducătoare”: a) „Cooperația
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și cea normală de învățători” (Stoian, 1942, p. 253). Cooperația școlară, credea pedagogul bucureștean, trebuie să se orienteze după următoarele „principii conducătoare”: a) „Cooperația școlară trebuie să oglindească în mic cooperația adultă... Numai așa vom putea crea cadrul de viață cooperatistă, în care vom forma pe viitorii cooperatori”; b) „Cooperativa școlară trebuie să îmbrățișeze cât mai mult din întreaga viață școlară”; ea trebuie să aibă funcțiuni multiple, să încadreze cooperatist culegerea și valorificarea plantelor medicinale, grădina școlii, atelierul școlar, librăria școlii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mic cooperația adultă... Numai așa vom putea crea cadrul de viață cooperatistă, în care vom forma pe viitorii cooperatori”; b) „Cooperativa școlară trebuie să îmbrățișeze cât mai mult din întreaga viață școlară”; ea trebuie să aibă funcțiuni multiple, să încadreze cooperatist culegerea și valorificarea plantelor medicinale, grădina școlii, atelierul școlar, librăria școlii, bufetul; c) „Cooperația școlară urmărește, în primul rând, un scop educativ”; școala nu poate neglija nici aspectul spiritual al vieții sociale, nici pe cel economic, dar cel dintâi trebuie
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Asistența cadrului didactic trebuie să fie aceea de „consultant”, „persoană amică” o sfătuiește cu infinită precauție (Stoian, 1942, pp. 260-262). Totul conceput deci pentru „schimbarea mentalităților”, pentru o „revoluție în suflete”, prin mijloace educative. Numai formarea copiilor în spiritul idealurilor cooperatiste va face ca adulții de mâine să devină niște cooperatori activi, conștienți de posibilitățile și rolul lor social - acesta a fost crezul pedagogilor preocupați de educația cooperatistă a maselor. Bibliografietc "Bibliografie" Anzieu, Didier, Martin, J. Yves, 1969, La dynamique des
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]