3,975 matches
-
a venit. - lectură monoreferențială a'. Colegul și prietenul meu au venit. - lectură non-monoreferențială b. Ion sau Dan vor ajunge consilieri. - lectură inclusivă b'. Ion sau Dan va ajunge consilier. - lectură exclusivă (v) În alte studii se adoptă ipoteza că sintagma coordonată (GConj) are o proiecție de număr proprie, situată deasupra GConj, numărul centrului acestei proiecții fiind calculat pe baza semanticii conjuncților, prin intermediul conjuncției. Aceasta este o proiecție nominală, care nu apare decât în coordonările de nominale (cf. Skrabalova, 2005). În ceea ce privește acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
coordonările de nominale (cf. Skrabalova, 2005). În ceea ce privește acordul în gen, au fost propuse reguli de compunere sau de stabilire a genului sintagmei coordonate pe baza genului conjuncților 90 (vezi infra, 2.1.3.). Aceste reguli explică realizările acordului unor sintagme coordonate ai cărei conjuncți au valori de gen diferite. De exemplu, un substantiv masculin singular coordonat cu unul neutru singular se acordă la feminin plural, deși fiecare nominal luat în parte s-ar acorda la masculin singular: (7) a. Stâlpul era
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
panoul erau acoperite (/??acoperiți) de afișe electorale. Compunerea trăsăturilor de persoană ale conjuncților se face pe baza unei ierarhii a valorilor trăsăturii de persoană, ierarhie cu mare putere de generalitate (vezi infra, 2.1.2). 2. Acordul predicativ al sintagmei coordonate 2.1. Coordonarea copulativă prin și Conjuncția și stabilește relații de coordonare copulativă și are o răspândire generală, putând lega foarte multe tipuri de conjuncți (inclusiv prefixoide: Ion și Maria sunt etno- și antropologi). Și exprimă doar faptul că termenii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2.1. Coordonarea copulativă prin și Conjuncția și stabilește relații de coordonare copulativă și are o răspândire generală, putând lega foarte multe tipuri de conjuncți (inclusiv prefixoide: Ion și Maria sunt etno- și antropologi). Și exprimă doar faptul că termenii coordonați fac parte din același set, fără să facă referire la relația dintre ei, spre deosebire de alte elemente de coordonare copulativă, care adaugă diverse nuanțe semantice; de exemplu, cu, împreună cu și și cu reliefează ideea de asociere între termenii coordonați. Conjuncția și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
că termenii coordonați fac parte din același set, fără să facă referire la relația dintre ei, spre deosebire de alte elemente de coordonare copulativă, care adaugă diverse nuanțe semantice; de exemplu, cu, împreună cu și și cu reliefează ideea de asociere între termenii coordonați. Conjuncția și nu stabilește o ierarhie semantică sau sintactică între conjuncții pe care îi coordonează, în afară de cea dată de topică (ordinea liniară a conjuncților). Prin urmare, conjuncția și nu favorizează unul dintre conjuncți în relația cu verbul-predicat (ceea ce ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
prin și se face în funcție de următoarele criterii: (i) tipul semantic de și (operator care impune o lectură disociată sau una non-disociată, monoreferențială); (ii) ordinea liniară a conjuncților; (iii) reguli de compunere sau de stabilire a valorilor trăsăturilor phi ale sintagmei coordonate. Vom discuta pe rând acordul în număr, gen și persoană al sintagmelor coordonate, pentru că factorii care reglează acordul în aceste trei trăsături sunt diferiți. Două dintre aceste trăsături, genul și numărul, se manifestă solidar la adjectivul predicativ (mărcile morfologice de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care impune o lectură disociată sau una non-disociată, monoreferențială); (ii) ordinea liniară a conjuncților; (iii) reguli de compunere sau de stabilire a valorilor trăsăturilor phi ale sintagmei coordonate. Vom discuta pe rând acordul în număr, gen și persoană al sintagmelor coordonate, pentru că factorii care reglează acordul în aceste trei trăsături sunt diferiți. Două dintre aceste trăsături, genul și numărul, se manifestă solidar la adjectivul predicativ (mărcile morfologice de gen și număr fiind sincretice). 2.1.1. Acordul în număr În ce privește acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
aceste trei trăsături sunt diferiți. Două dintre aceste trăsături, genul și numărul, se manifestă solidar la adjectivul predicativ (mărcile morfologice de gen și număr fiind sincretice). 2.1.1. Acordul în număr În ce privește acordul în număr al verbului-predicat cu sintagmele coordonate, situațiile mai interesante sunt cele în care cel puțin unul dintre conjuncți este la singular. În limba română, se întâlnesc variate exemple în care verbul se acordă doar cu unul dintre conjuncți (cel mai apropiat), la singular, acest tip de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tip de acord fiind numit acord parțial (și prin atracție, totodată). În GALR (II, 4.1.2. Excepții de la regulile acordului impus de subiectul multiplu, p. 365-366), sunt prezentate șapte situații în care verbul-predicat se acordă la singular cu sintagma coordonată: (A) "dacă subiectul multiplu este postpus, este tolerat acordul prin atracție cu primul termen al subiectului" (punctul c). Se dau exemple ca Se aude ploaia și vântul., Mă doare capul, burta, ficatul. (B) "dacă termenii subiectului multiplu, la singular, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordul cu primul conjunct în ordinea VSO este destul de frecvent mai ales când conjuncții sunt grupuri sintactice mai mari, extinse. În limba scrisă, fenomenul este mai puțin frecvent, și apare în aceleași condiții de extindere cu diverse determinări ale sintagmei coordonate. Prin urmare, din punct de vedere normativ, ar trebui nuanțate indicațiile referitoare la acceptarea acordului la singular când subiectul este postpus: acordul la singular poate fi tolerat în enunțurile mai mari, în care distanța dintre al doilea conjunct și verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
întâlnește la facultate Ion și Maria. c. *Este coleg de 10 ani fiul meu și fratele tău. Pentru a explica acordul cu ultimul conjunct în ordinea VSO au fost propuse mai multe analize (fiecare asumând o anumită structură a sintagmei coordonate): (a) analiza propozițională/prin elipsă; (b) analiza sintagmatică; (c) analiza scindării; (d) analiza prin "enumerare" (engl. listing). (a) Analiza propozițională Propozițiile cu sintagme coordonate sunt analizate uneori ca derivând din structuri bipropoziționale, cu "rearanjarea" verbului predicat astfel încât acesta să se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în ordinea VSO au fost propuse mai multe analize (fiecare asumând o anumită structură a sintagmei coordonate): (a) analiza propozițională/prin elipsă; (b) analiza sintagmatică; (c) analiza scindării; (d) analiza prin "enumerare" (engl. listing). (a) Analiza propozițională Propozițiile cu sintagme coordonate sunt analizate uneori ca derivând din structuri bipropoziționale, cu "rearanjarea" verbului predicat astfel încât acesta să se acorde cu sintagma coordonată în ansamblu (indiferent de topică, SVO sau VSO) - cf. Aoun, Benmamoun și Sportiche (1994, 1999), Skrabalova (2004: 225-227): (11) Au
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ci Gheorghe. < A venit nu Ion, ci Gheorghe a venit. - în favoarea interpretării propoziționale pledează și exemplele cu acord cumulativ 97: (14) a. Au furat Ion vinul și Dan țuica. În (14), Ion vinul și Dan țuica nu formează o sintagmă coordonată, un constituent. Verbul se distribuie fiecărui conjunct, în interiorul căruia nominalul subiect este la singular (Ion, Dan). Acordul se face la plural, cu ansamblul nominalelor cărora li se aplică predicatul. Înlăturând complementele vinul și țuica, obținem un enunț de tipul: (14
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
conjunct apărând prin elipsa celui de-al doilea predicat: (19) A luat cuvântul Ion și Maria. < A luat cuvântul Ion și a luat cuvântul Maria. În propoziția din (19), verbul nu a fost "rearanjat" astfel încât să se acorde cu sintagma coordonată. Acordul cu cel mai apropiat conjunct în ordinea VSO s-ar explica astfel prin ipoteza bipropozițională, care prezice și faptul că acordul cu cel mai apropiat conjunct nu este posibil pentru predicatele colective (acestea nu provin din structuri bipropoziționale). Ipoteza
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care predicația se aplică fiecăruia dintre conjuncți, nu sintagmei coordonate în ansamblu). (b) Analiza sintagmatică Analiza sintagmatică a fost propusă de Munn (1999), ca răspuns la analiza propozițională. Conform acesteia, și N2 este un adjunct adăugat lui N1. Centrul sintagmei coordonate, conjuncția și, care este un operator "boolean"98, funcționează ca un predicat care, după adăugarea sa la N1 în Forma logică, se acordă cu conjuncții săi și asigură astfel trăsătura [+plural] a sintagmei coordonate. În poziție postverbală, în condițiile în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
adjunct adăugat lui N1. Centrul sintagmei coordonate, conjuncția și, care este un operator "boolean"98, funcționează ca un predicat care, după adăugarea sa la N1 în Forma logică, se acordă cu conjuncții săi și asigură astfel trăsătura [+plural] a sintagmei coordonate. În poziție postverbală, în condițiile în care verbul este la singular, adăugarea ca adjunct a lui și N2 încă nu a avut loc, iar secvența coordonată N1 și N2 nu a devenit încă un grup cu trăsătura [+plural]. (c) Analiza
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Forma logică, se acordă cu conjuncții săi și asigură astfel trăsătura [+plural] a sintagmei coordonate. În poziție postverbală, în condițiile în care verbul este la singular, adăugarea ca adjunct a lui și N2 încă nu a avut loc, iar secvența coordonată N1 și N2 nu a devenit încă un grup cu trăsătura [+plural]. (c) Analiza scindării Această analiză presupune că și N2 este o secvență incidentă. Într-adevăr, unele structuri coordonate sunt în mod evident construite prin incidență; și N2 poate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
lui și N2 încă nu a avut loc, iar secvența coordonată N1 și N2 nu a devenit încă un grup cu trăsătura [+plural]. (c) Analiza scindării Această analiză presupune că și N2 este o secvență incidentă. Într-adevăr, unele structuri coordonate sunt în mod evident construite prin incidență; și N2 poate apărea fie imediat după N1, ca în (20), fie despărțit de N1 de verb cu determinările sale, ca în (21): (20) ...știa primul-ministru [mică pauză] și încă vreo doi, trei
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintaxă este relația dintre primul nominal și verb. Este suficient și mai economic ca acordul să se facă cu primul conjunct, iar restul conjuncților reprezintă un fel de "adaos" la primul conjunct, legați neambiguu de acesta prin coordonare. Unitatea sintagmei coordonate este dată de operatorul și, deși ea este "amenințată" de acordul doar cu un conjunct. În felul acesta este satisfăcută și necesitatea de a verifica trăsăturile phi, și nevoia de economie sintactică. Acordul cu întreaga sintagmă ar presupune "calcularea" valorilor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acesta este satisfăcută și necesitatea de a verifica trăsăturile phi, și nevoia de economie sintactică. Acordul cu întreaga sintagmă ar presupune "calcularea" valorilor trăsăturilor de număr, de gen și de persoană ale tuturor conjuncților, ceea ce poate fi dificil dacă sintagma coordonată este mai extinsă. Acordul verbului-predicat cu cel mai apropiat conjunct nu este un fenomen unitar: în unele limbi se întâlnește acordul cu ultimul conjunct în ordinea SVO, care presupune alte mecanisme de realizare. În română însă, acordul la singular în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
masive sau nume abstracte) nearticulate Aceeași indicație de acord ca în GALR se găsește și la Avram (2001: 341)100 și Gruiță (1981: 100-102)101. Iordan (1954) nu menționează această situație. Indicația de acord din GALR introduce două criterii: substantivele coordonate trebuie să fie nearticulate și să aparțină anumitor clase semantice: masivele și abstractele. De fapt, așa cum este formulată în GALR, cu precizarea referitoare la caracteristicile semantice ale substantivelor între paranteze, se înțelege că doar masivele și abstractele pot fi nearticulate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Prin urmare, ar fi un singur criteriu în această regulă, cel referitor la nearticulare. De fapt, situațiile în care substantivele nearticulate pot apărea în poziția de subiect sunt destul de diverse. Se pot face câteva distincții între structurile cu substantive nearticulate coordonate și verb-predicat la singular, în funcție de tipul de substantive coordonate și în funcție de tipul de verb. În primul rând, tipurile semantice de substantive care pot apărea nearticulate în poziția de subiect sunt mai variate decât cele menționate în GALR. În română există
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
regulă, cel referitor la nearticulare. De fapt, situațiile în care substantivele nearticulate pot apărea în poziția de subiect sunt destul de diverse. Se pot face câteva distincții între structurile cu substantive nearticulate coordonate și verb-predicat la singular, în funcție de tipul de substantive coordonate și în funcție de tipul de verb. În primul rând, tipurile semantice de substantive care pot apărea nearticulate în poziția de subiect sunt mai variate decât cele menționate în GALR. În română există multe restricții privind utilizarea substantivelor fără determinanți ("nude", cf.
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
apărea singure în poziția de subiect: (24) a. *Tânăr/bătrân a venit aseară la deschiderea festivalului. b. *Mamă/copil era așezată/așezat pe scaunele aproape rupte din vechea aripă a spitalului. În schimb, aceleași substantive se pot folosi în sintagme coordonate, în anumite condiții sintactice: (25) a. Tânăr și bătrân au venit aseară la deschiderea festivalului. b. În sala de așteptare erau o mamă tânără și copilul ei de doi ani. Mamă și copil erau așezați pe scaunele aproape rupte din
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pe scaunele aproape rupte din vechea aripă a spitalului. c. O fată cu chip de înger, pe care, dacă îi citești rechizitoriul, o numești demon. Înger și demon trăiesc în același trup... (Realitatea TV, 2009) În exemplul (25a), sensul sintagmei coordonate este "mai mulți tineri și mai mulți bătrâni", iar în (25b), sensul este "cei doi indivizi menționați anterior, mama și copilul". Mecanismele de stabilire a referinței sunt diferite între (25a) și (25b). Construcțiile de acest fel se supun anumitor restricții
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]