25,812 matches
-
Ghitei, care s-a măritat cu un ardelean băiat de prăvălie la Drăgășani, pe nume Anania. Popa Ion le-a cumpărat casă de la Glăvile, unde au copilărit cei trei frați Anania și unde locuiește în prezent Valeriu, prietenul meu din copilărie, nepotul de sora al lui IPS Bartolomeu. Tânți Lenuța, fusese căsătorită cu un "nemernic" (cum ziceau mama și bunica mea), profesor pe undeva, într-o comună peste dealuri, care a părăsito pentru altă femeie, iar mama mea a divorțat de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
talent și se remarcă puternic în domeniul literar. Spun "amărăștean" deoarece așa cum se poate înțelege și din rândurile de mai sus, Valeriu Anania se trage în realitate din Amărăști mama lui fiind amărășteanca sută la sută. Este adevărat că în copilărie a păscut vacă pe dealurile Glăvilor. Mătușa mea, nașă Marioara Să mochiș, fostă Cetățeanu de-o seama cu Bartolo meu Anania și care este în viață, cu o memorie excelentă își aduce aminte și acuma cum ea păștea un cal
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
21 iulie, 2006. În ziua de Sf. Ilie ziua Amărăștilor, am avut onoarea să fiu numit Cetățean de Onoare al comunei și la marele spectacol din zăvoi am întâlnit-o pe fața lui Valeriu, (nepotul lui Bartolomeu) prietenul meu din copilărie de care am pomenit mai sus. I-am promis că voi merge la Glăvile să îl văd pe tatăl ei și așa am făcut. Eram împreună cu poetul George Filip, care trebuie să spun că i-a încântat pe amărășteni cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Dumitru Anania, fratele mai mare care plecase spre Ceruri cu un an înainte), iar pe mine m-a așezat în dreapta să. Ce rușinat m-am simțit eram în pantaloni scurți că în vacanță, la țară. Mi-am adus aminte de copilăria mea, când o iarnă întreaga am mers la școală în pantaloni scurți din doc, albaștri, în opinci și cu ciorapi "mercerizați" de care purtau femeile, deoarece mama mea nu a avut bani să-mi cumpere o pereche de pantaloni, așa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mai pregătește oare melancolia ta Doamne cu valurile ei negre putrezind ușa de la intrare Ce ne pregătește negresa acesta săpunindu-ne de zor în leșia întunecată că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce freamătă cum împrăștie zvonuri și cântece în ramurile arborelui nostru genealogic Arborele genealogic Flautul Fluturele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
al dracu’ ce erai, Nici în troaca nu stăteai. I-hu!!!...) Câmpulungul l-a iubit pe celebrul lăutar, fiindcă nopți de-a rândul a distrat locuitorii orășelului de munte, în vestitul local din Vișoi. Piteștiul, unde a văzut lumina zilei, leagănul copilăriei celebrului uitat, ar avea multe de spus. Spun multe cei mai înaintați în vârstă care l-au ascultat pe Zavaidoc în restaurantele țuluca, Stoica, Tralea, aplaudând impresionați de vocea, șarmul artistului care interpreta cu sensibilitate șlagăre precum „Foaie verde spic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
repet acest lucru, (judecător, procuror și apoi procuror general la Oradea, Arad și Tg. Mureș) el a făcut obiectul multor încercări de influențare. Toate acestea încetau deîndată ce tatăl meu îi prezuma automat pe autorii încercărilor drept vinovați... Deși toată copilăria am fost îndoctrinat cu jurisprudența lui Justinan și codul lui Napoleon, spre rușinea mea ceea ce m’a ferit de necazuri a fost afirmația bine întemeiata: “Fiecare răufăcător pornește de la premiza că nu va fi prins. Cu toate acestea, închisorile sunt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Iar gustul merelor furate Musca din vorbele-mi cărunte. Mama,-mi faci semne de departe Din prispa udă-a inserării Mă dojenești, mă-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării. O cută-n bluză îți îngâna O doina din copilărie Mama, torci verdele din Luna Iar eu i-adulmec scară vie. Îți reazemi coatele pe stele. Zeii sfioși pleacă-n Olimp. Nici Domnul nu-mi sufla în vele, Nici sfinții nu mai ning cu timp. Aprind și ard candele simple
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vitelor în miezul tăriei de zi a verii. Ridică bărbia din când în când înălțându-se pe vârfuri că un copil iscodind misterele dincolo de barieră grădinii în al carei răi avea voie să umble nestingherit. Anii îl surpaseră până la dimensiunile copilăriei, doar capul mic aproape cât pumnul, cu pielea zbârcita, părul alb și rar pieptănat cu grebla degetelor și mâinile tăbăcite îl deosebeau de copilul care fusese cândva. Motorul mașinii care urcă drumul desfundat trăgea greu, zgomotul răsfrângându-se de trunchiurile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
scurtă perioadă în timpul războiului, si Rica, învățătoare în comuna Păușești Mâglași. O comună în drum spre Olănești, la 14 kilometri de Râmnic. Știu pentru că am fost pe acolo și cu această ocazie doamna Rica mi-a povestit o întâmplare din copilăria lor de fete, întâmplare confirmată de doamna Călinescu. Virginica nemaiputând confirmă, fiind răpusa de un cancer spre sfârșitul războiului. Tatăl lor, tot învățător în aceiași comună, dar de fapt mama lor, avea în colivie o gaița care vorbea. Lucru obișnuit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nu i se mai arată. Dar el, ne arată prin existența lui, tot ceea ce am vrea să știm despre formarea, etapele și apariția Universului. Doar trebuie să observăm, să înțelegem și să depășim acest defazaj, în care ne aflăm, cu copilăria și să ne trezim din amnezia în care ne-a cufundat starea de maturitate! Când începe să ne privească în ochi, ne spune cum a aparut conștiința! Când se agață de pătuț și îl găsim pentru prima dată în picioare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
iau Oltu-n inima la mine și să-l duc...să-l duc în lumea mare, care mă tot plimba prin destine. fii mai blând, prietene, cu viața, nu-i a ta ți-a dat-o Dumnezeu. ți-ai zburdat desculț copilăria, mai apoi te-ai învățat la greu. ce n-ai da să hoinărești pe dealuri. sau să săpi în vie printre șesuri, dar tu ai pornit peste planetă să-i dai vieții și-alte înțelesuri. libertatea-i steagul tău de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
școlară (nefinalizarea studiilor); emoțiile: secreția hormonală din timpul sarcinii determină apariția unor sentimente cu o intensitate diferită; resursele: lipsa unei locuințe, locul de muncă, venitul lunar; mesajele venite de la familie, rude, prieteni și percepția societății; maturitatea persoanei; experiențele avute în copilărie; caracterul mamei și principiile ei etice<footnote Luci Freed, P.Y. Salazar, op. cit., pp. 71-72 și Pius Stössel, op. cit., pp. 94 -95. footnote>. Potrivit structurii de caracter, femeile sunt împărțite în două categorii, după constatarea făcută de dr. psiholog Maria
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
ea va reacționa cu teamă sau îl va brutaliza. Numeroase studii psihologice au arătat că avortul și neglijarea copiilor sunt în același timp cauză și efect<footnote Ibidem, pp. 119-120. footnote>. Fetele care au fost neglijate de părinții lor în copilărie, sunt înclinate spre avort când vor ajunge la maturitate. Copiii care s-au născut într-o familie în care s-au făcut avorturi (numiți de psihiatri supraviețuitori ai avortului) trăiesc în timpul vieții lor diferite sentimente de neîmplinire, cum ar fi
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
pedagogică a Proverbelor face orice altceva decât să încerce să stingă dorința. În debutul operei In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie reia împărțirea origenistă a celor trei cărți biblice ale înțeleptului Solomon, potrivit celor trei vârste ale vieții spirituale. Proverbele corespund copilăriei, Ecclesiastul tinereții, iar Cântarea Cântărilor maturității<footnote P. G. XLIV, col. 768A. footnote>. Prima etapă constă în arătarea bunurilor spirituale pentru a stârni dorința, a doua pentru a înțelege vanitatea lumii și pentru ca inima să fie purificată de orice atașament
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de Doctor Faustus. 6. Pentru capitolul Imposibila mărturisire, legat de o întrebare inevitabilă. 7. Pentru detalii: de pildă câți știau, înainte de a citi cartea, că data reală a nașterii lui Elide este 13 martie, dar, apăsat de simboluri încă din copilărie, el a preferat 9 martie, ziua celor ,40 de mucenici". 8. Pentru felul în care-și încheie cartea, fără să apere sau să cheme la judecată. 9. Pentru că, vorba lui Andrei Cornea dintr-o recenzie la această carte, ne face
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
o jumătate de veac în urmă; să-și primenească oamenii și programa. Profesorul să-l ia pe băiat nu de urechi, ci de bărbie, să-l privească cu prietenie neprefăcută în ochi, și să vorbească cu el de toate năzbâtiile copilăriei și ale adolescenței. Să râdă mult; așa cum vroia Pliniu: studia hilaritate proveniunt... Iar în locul atîtor vechituri răsuflate, poruncite de programă, să discute pe șleau cu școlarul valoarea ori nevaloarea cutărui text interzis." Însă înnoiri nu se pot face cu acei
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
cântând: Cic-a fost un moș Ș-avea un cocoș Nu cânta cocoșule Sai de joacă moșule! - Ce-i asta? mă întreabă Costache (Păstorel adică, n.n.). - Un cânticel comic, zic, dintr-o comedie - vodevil, pe care am văzut-o în copilărie, cu circa jumătate de veac în urmă. - Lumpatius vagabondus, preciză Costache. îmi amintesc și eu. E vorba, pare-mi-se, e vorba de un ins care mănâncă lupul, lupul mănâncă vulpea și Vulpea lângă moș Mâncă pe cocoș. * în timpul acestor
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
marcat de criteriul deplasărilor în calitatea lor de rupturi și, concomitent, de incizii ale unor noi stări ale biografiei și creației, precum în cazul lui Händel („geamănul” lui Bach), Haydn (în ultima perioadă a vieții), Mozart (mai ales în perioada copilăriei), Wagner, Liszt sau Stravinski. Tocmai acest fapt al puținătății datelor explicite - între Eisenach și Leipzig în cazul lui Bach, sau între Bonn și Viena, în cazul lui Beethoven, fără ieșiri din spațiul culturii germane. Această absență a unor evenimente explicite
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
cu oamenii simpli împărțind de fapt aceeași mizerie, unde Tarzan, băiatul rrom (probabil) își găsește firesc locul alături de prietenii săi Lalalilu și Vasilică, fără lecții de catehism politically correct, unde evenimentele grave sunt aparent atenuate de o ironie aproape tandră. Copilăria e una din temele acestui film, - titlul pare un decalc după celebra compunere cu care debuta orice nou an școlar în alte vremuri, Cum mi-am petrecut vacanța de vară, - T.O. Bobe îl prelucrează ironic prin pastișă într-un
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
Cum mi-am petrecut vacanța de vară, - T.O. Bobe îl prelucrează ironic prin pastișă într-un roman deosebit. Felul în care o expune, cu o rară acuitate, amintește de cîteva din filmele de excepție ale regizorilor iranieni, pentru care copilăria a devenit un gen: Bahman Ghobadi, (Și broaștele țestoase zboară) sau Majid Majdi (Culoarea Paradisului, Copiii cerului). Există o complicitate permanentă a regizorului cu această lume fabuloasă, iar miraculosul se strecoară discret în cotidian ca pe o poartă lăsată din
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
-n noaptea mare, de mine râde. Cine merge-acum în lumea mare, fără rost merge-n lumea mare, spre mine merge. Cine moare-acum în lumea mare, fără rost în lumea mare moare: se uită drept la mine. (din Cartea imaginilor - 1902) Copilărie Cum curge vremea școlii cu-n alai de așteptări și spaime fără glas. Singurătăți, e-o veșnicie-un ceas... Liber apoi: hai-hui, pe străzi, la pas, sar ape din fântâni, în piețe, la popas. Și-n parcuri lumea se deschide
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
crește. Și-ngenuncheat la iazul de sineală să stai, cu-o barcă mică lângă unde; s-o uiți apoi, căci altele, cu fală mai mare trec, pe apele rotunde, să te gândești la fețișoara pală ce cufundată-n unde se ascunde: Copilărie, lunecoasă învoială. Spre ce? Spre unde? (din Cartea imaginilor - 1902) Boltă de noapte cu stele căzătoare Uriașă bolta de splendoare plină, hambar înalt, prinos de lumi deschise. Noi - prea departe de a ei lumină, aproape iar de-ntoarcerea-n culise
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
Timișoara? Poate fi un cronicar, de orice fel, sentimental? La prima întrebare răspunsul e simplu: sunt pe jumătate bănățean și chiar dacă stau în București, privesc cu simpatie și ochii umezi ce se petrece în Banat. Poli e una dintre ancorele copilăriei și tinereții mele, alături de Phoenix, piețele clandestine de discuri, filmele de la sârbi și ciocolata de casă. Nu e o întâmplare faptul că merg mai des pe stadion la Timișoara decât în București. Acolo am ascultat pentru prima dată, în anii
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
din România ? Dar de faptul că Edmond Baudoin pregătește un album B.D. după romanul Travesti, al lui Mircea Cărtărescu ? Dar de temele cyber-punk, heroic fantasy, rock ale aparent liniștitelor benzi desenate. Fie și numai pentru acestea, dar și de dragul nostalgiilor copilăriei, merită să răsfoiți - lent - numărul din noiembrie-decembrie al DILEMATECII. Câteva pagini mai încolo, răspunzând anchetei legate de "necazurile aduse de literatură", Bogdan Ghiu e tranșant:"Critica literară nu mai poate azi mare lucru. Dar nici nu mai pare că și-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]