2,395 matches
-
turcii lui Ataturk. Deși intrat în cicrcuitele turistice, palatul este și astăzi folosit în ocazii oficiale. Dar mult mai rar pentru că, după cum știți, capitala a fost mutată la Ankara. Pe străzi vezi sute de vânzători ambulanți: ceai fierbinte, covrigi, castane coapte, porumb fiert, porumb copt, suc de rodii sau de portocale, stors în fața ta... Apropo' de castane, am observat că avem multe cuvinte comune și nu mă refer la rahat sau geamie, ci la unele neașteptate: castane, cioban, liman, divan, maidan
COLINDÂND PRIN TREI IMPERII de DAN NOREA în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347432_a_348761]
-
intrat în cicrcuitele turistice, palatul este și astăzi folosit în ocazii oficiale. Dar mult mai rar pentru că, după cum știți, capitala a fost mutată la Ankara. Pe străzi vezi sute de vânzători ambulanți: ceai fierbinte, covrigi, castane coapte, porumb fiert, porumb copt, suc de rodii sau de portocale, stors în fața ta... Apropo' de castane, am observat că avem multe cuvinte comune și nu mă refer la rahat sau geamie, ci la unele neașteptate: castane, cioban, liman, divan, maidan ... Maidan este o piață
COLINDÂND PRIN TREI IMPERII de DAN NOREA în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347432_a_348761]
-
Cele două tinere alergau printre căsuțele din lemn și paie ale hanului Poro din Histria. Era un loc bine întreținut unde poposeau cei mai aleși călători din Pontus Axeinos. În mijlocul căsuțelor se înălța o casă nu prea mare, din cărămizi coapte bine în cuptoarele tracilor. Acest loc de popas avea un gard mare din lemn masiv, înnegrit de vreme, ce amintea de lagărul Burneshei. -Aela! Climene! se auzi vocea iritată a prințesei amazoanelor. Vă caut de ceva timp. Talestri se apropie
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
speria. Aveau momente când se strângeau în brațe și brusc, se îndepărtau speriate de o tresărire a uneia, ghicită de cealaltă.. Își urmăreau cu coada ochiului reacțiile. Știau adevărul : că trupurile le erau stârnite, simțurile ațâțate. Erau ca niște mere coapte când s-au hotărât să muște din viață. Li se năzărise în visele lor să culeagă împreună fructul, să-l desprindă cu mâna lor din pomul cunoașterii. „O astfel de noapte întâlnești numai în poemele lui Safo..” vorbise Aiala cu
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
îngerii se dezleagă de aripi, fug împreuna unde ispitele nu fac floare. Vorbe cu trepidații din auz se rup de fluviul cel mai lung care iese din maluri, marea-l așteaptă dincolo de țărmuri și somn. Ea împarte un singur fruct copt, piersica soarelui zemoasă pe buzele arse. Referință Bibliografică: Piersica soarelui / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 759, Anul III, 28 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PIERSICA SOARELUI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348879_a_350208]
-
Roman. Să dăm cuvântul lui Lentullus care ne spune: „(Iisus) este de o statură mijlocie și de o frumusețe fără seamăn, uimitoare, și seamănă cu mama lui, care este cea mai frumoasă femeie din lume. Părul lui este ca aluna coaptă și îi cade până la umeri, se împarte în două prin mijlocul capului, după obiceiul locuitorilor din Nazaret. Fruntea lui este lată, exprimând inocență și liniște. Nici o pată sau zbârcitură nu se vede pe fața lui rumenă. Nasul drept, buzele subțiri
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]
-
să știi. Hai să îți spun! - Nu prea am chef, dar ne mai trece oarecum din drum. Zi! - Cum să încep, ca să înțelegi? Direct! În Joia Mare, înainte de... cum ți-am spus, oamenii, fac niște azime, un fel de pâini coapte, fie în tuciul fierbinte, fie pe vatra încinsă, acoperite cu spuză. ...Adică, înțelegi, cenușă și cărbuni! Unul, Tingirică ăl bătrân, zicea că așa le-ar fi spus și Moise la evrei când au scăpat din Egipt, de la Jupân. Se spune
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
să rupă tăcerea. -Ce faci spre seară Maria? -Nimic deosebit! -Atunci să facem amândoi ceva ... deosebit! Te invit pe la mine, la un ceai.Ce zici? -Cu mare plăcere. Sorin, înseninat, îi privi pulpele frumos rotunjite și sâni ca două piersici coapte.” Arată bine. Ca Femeia la 40 de ani, a lui Balzac“. La rândul ei, Maria îl privea pe sub sprincene.” Nu arată a fi așa de bătrân. Cred că mai poate ... “ El se întinse pe cearcef atingându-i, ca din întâmplare
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346734_a_348063]
-
ce este moartea Cum s ă înțeleg că viața E fulgul de zăpadă Topindu-se timid... Atît de multe visuri Ne amăgesc cu șoapte Dar timpu-i caravana Dintr-un deșert arid! LUCRURI DELICATE Fulgul de zăpadă Umbra păsării Floarea soarelui coaptă Î n cîmpia cerului Ș i cînd în tîmpla mea Renasc alți zei Mai vii Stelele cad din cer într-o lacrimă Din care cu veșnicie se adapă Fluturii striviți de lumina din lampă ZAPĂ DA ZILEI M-a troienit
DEFINITII POEME de CRISTINA LILA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346852_a_348181]
-
08 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Tu izvor ești între pietrele norocului unde se privesc florile-n oglindă, setea grăbește să vină căprioare de aramă cu ochi de chihlimbar și boturi moi. Au rămas la marginea pădurilor respirând aroma fragilor coapte, în priviri cu teamă mereu pregătite de salt. În apa limpede, apa băută plutitoare și rece, prin orizontul cu porți transparente se văd marile piscuri care împung cerul. Când rătăcitoare primejdii apasă umbra se sperie, frumusețea și gingășia devin o
CĂPRIOARE DE ARAMĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346875_a_348204]
-
să nu-mi mai ceri să-ți scriu vreo poezie, că eu turbez! prea multă ipocrizie, atâtea vorbe desuete și nu am bani nici de șosete. că plâng nebunii fără vină, când văd doi sâni de gospodină, ca două lubenițe coapte... ce bine-ar fi să dea și lapte... intră draci-n ei cu toți, uită chiar și de nepoți și o zbughesc cu nasu-n vânt deși-s aproape de mormânt s-amiroase-un puf de fustă cu o poftă de lăcustă și-atâtea
VAI DE PĂSĂRICA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346299_a_347628]
-
nu am gânduri de felină Să sfâșii tot ce întâlnesc, Deși, renasc din rădăcină Și-așa firavă, eu iubesc! Iubesc să râd când văd apusul, Iubesc să dăinui peste nopți, Să lupt și să înfrâng opusul Îmbătând chiar cu struguri copți. Iubesc să dărui primăvară Sufletului îmbătrânit, Scăldat în lacrima amară, Cu al meu vers, neprihănit. Iubesc s-adun izvoru-n cupă, Să-l redau celor însetați, Chiar dacă toamna îmi astupă Copacii goi, îndurerați. Iubesc țărâna gliei mele Chiar dacă printre stele zbor
COMPROMIS de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346496_a_347825]
-
cu naivitate că de la ei avem de învățat numai lucruri bune. Eroare! Suntem duși la școală cu aceeași naivă speranță care se dovedește iremediabil falimentară. Devenim adolescenți și de-acum visăm la fel ca cei maturi - să nu le zicem copți ca să nu dăm naștere la interpretări malițioase! - un loc de muncă (foarte) bine remunerat, nivel de trai cum nici nu au visat părinții noștri și un scaun cât mai înalt în ierarhia socială. Generozitatea, iubirea, mila, milostenia, faptele bune, întrajutorarea
DE CEALALTĂ PARTE A BARICADEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346515_a_347844]
-
mai sufăr. Pădurea echilibrează frecvențele. Are note codificate de împărtășit, Printre două bucăți de soare. La Porțile Stelare apele s-au prăbușit... În via visătoare, lângă ciocârlia bordată cu azur și cu dimineți în pârg Stă boaba vânătă a ciorchinilor copți târziu într-o toamnă cu sârg... Natura-i o ancoră în fluxul luminii, curcubeu cu ochi albaștri, Când Dumnezeu o pictează... Mereu ia foc ademic de la aștri.... Simt florile cum vibrează...Nu au durere. Nici măcar disconfort. Le găsesc totdeauna zâmbind
LA MARGINEA TIMPULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348286_a_349615]
-
dorul meu atunci învie și-și înalță pânzele. e corabie pe mare sau ce este dorul meu? printre valuri călătoare el te caută mereu. te privește în oglindă, printre fluturii de noapte, ochii tăi, un cer albastru, sânii- două mere coapte. iluzii nestăpânite, arătările de ieri, te strecori la mine-n casă printre gânduri și tăceri. nu știu, dor îmi e de tine, sau fiorul tremurând, tu, frumoasa mea stăpână, te-ai ascuns la mine-n gând. duminică, 6 octombrie 2013
UMBRA TA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348338_a_349667]
-
doar nu-l oprea nimeni! Numai că Maestrul nu fusese împins de nu știu cine, pe nu știu ce... iar, în plus, El era , deja, însuși EL, (ca de altfel, mulți prin Europa) sprijin cerului , era Maestrul căruia etc-ul îi dispăruse precum coada fructului copt și parfumat, spre înmiresmarea și luminarea noastră, a tuturor . Brâncuși era, asemenea lui Eminescu (și încă vreo alți câțiva din lume), geniul omenesc. Iar el, geniul, de oriunde ar fi, asemenea sfântului, își are locul său. Cu prisosință! Și în
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
Constantinopol, secondat de Patriarhul Alexandriei pentru Africa, și de cei ai Antiohiei și Ierusalimului pentru Orientul Apropiat. Caracteristica acestor ortodocși arabi era faptul ca ei aveau episcopi greci, iar preoții și diaconii erau arabi. Creștinii monofiziți erau conduși pentru Egiptul copt, de către Patriarhul copt de la Alexandria, iar pentru restul Imperiului de către Patriarhul armean a cărei autoritate se întindea și asupra siriacilor-iacobiți, ca și asupra nestorienilor de la frontiera turco-persană, vorbitori ai limbii arameene. Maroniții proveneau dintr-o erezie ieșită din monofizism, numită
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
cu amor ... Și vrăjit, de ea să râd, De privire-i să mă prind Și în suflet să-i strecor Dragostea, să nu mă uite. Și-mbătată de iubire, Să zâmbească, să se-admire De la brâu până la frunte. Sânii fragezi, pere coapte ... Ce mai soi, poamă aleasă! Ea sfioasă ... și-i apasă; Cum de-o văd că-i noapte? Brațul și-l încolăcește Peste umăr, peste sân; Aș râde, dar mă abțin; Oare vrea? Vai, se sfiiește. Râde, s-a desprins din
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
care i-a stârnit curiozitatea, a dispărut misterul în care o învăluia în închipuirea sa. Uitase de când nu a mai strâns în brațe o fetișcană. Mai luase câte o fufă pe barca lui să se distreze, dar parcă erau mai coapte, nu așa copilăroase ca Dalia. Nu putuse să nu-i observe sclipirile de interes din ochi când i-a înmânat trandafirii. S-a gândit că se datora nevoii de a-i mulțumi într-un fel. Cum nu putea vorbi, o
FRAGMENTUL 4 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345288_a_346617]
-
lumină vie cu straiul ei ceresc Că nu avem chemarea de-a fi și dumnezei Ne-a hărăzit ursita să fim doar semizei 8 LE POEME DE GRIGNAN Le Poeme de Grignan L-am citit mai alt'an, Erau florile coapte Mă pierdusem în noapte Iarbă verde foșnea Grea de visuri și ea, Ce de gînduri aveam Și ce tînăr eram Azi m-au nins ghiocei Greu uitați sînt și ei Ce de visuri visăm Cînd bătrîn nu eram Eram tînăr
ZECE POEME FANTASMAGORICE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345309_a_346638]
-
Ediția nr. 820 din 30 martie 2013 Toate Articolele Autorului Lângă înaltele piscuri albe zboară-n ochiul albastru respirând ozonul dimineții, așteptând între păduri fără arbori, de se naște un izvor în inimă grăbit unde sosește marea lumină a cuvântului copt. Toți care înțelesul îl știu îi simt neștiindu-l. Visul se-mplinește în ei ca într-un lemn în măduva roșie un semn. Referință Bibliografică: Semn cristic / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 820, Anul III, 30
SEMN CRISTIC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345479_a_346808]
-
și-i susură-n ureche, poate, legende, glume sau vorbe de iubire ori vreo poveste veche sau dorul fierbințelii din dulce-mbrățișare, în prag sau miez de noapte, când sânii prinși în palme par fructele pierzării, dar și cele mai coapte... Iar foamea de iubire e cea mai dulce foame când masa e servită, când trup cu trup se-mbină se-ngemănează inimi și EA e fericită... De-ți este dor... De-ți este dor, trezește-mă la noapte Și intră
DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345486_a_346815]
-
trup cu trup se-mbină se-ngemănează inimi și EA e fericită... De-ți este dor... De-ți este dor, trezește-mă la noapte Și intră-n pat, ușor, ca fulg de nea! Fă-mă să gust din cele mere coapte Pe care le-am mușcat, iubita mea! Strânge-mi cu foc, cu-adâncă voluptate, Trupul dormind ce-n mâna ta fierbea, Fă-mă să gust din cele mere coapte Pe care le-am mușcat, iubita mea! Spune-mi din nou
DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345486_a_346815]
-
ca fulg de nea! Fă-mă să gust din cele mere coapte Pe care le-am mușcat, iubita mea! Strânge-mi cu foc, cu-adâncă voluptate, Trupul dormind ce-n mâna ta fierbea, Fă-mă să gust din cele mere coapte Pe care le-am mușcat, iubita mea! Spune-mi din nou acele vorbe-n șoapte, Ce mă-ncântau când sufletu-mi dorea, Atinge-mă cu genele-ți perdea, Sărută-mă cu buzele-ți răscoapte, Fă-mă să gust din cele
DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345486_a_346815]
-
care le-am mușcat, iubita mea! Spune-mi din nou acele vorbe-n șoapte, Ce mă-ncântau când sufletu-mi dorea, Atinge-mă cu genele-ți perdea, Sărută-mă cu buzele-ți răscoapte, Fă-mă să gust din cele mere coapte Pe care le-am mușcat, iubita mea! Referință Bibliografică: De dragoste / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 820, Anul III, 30 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345486_a_346815]