11,446 matches
-
modelului persoanei cadru didactic ca factor motivant, investigația amintită a dus la următoarele rezultate: - profesorul care are un statut socio-profesional ridicat în colectivul didactic este preferat, orientând și concentrând multe dintre opțiunile elevilor către disciplina predată de el; - există o corelație pozitivă și semnificativă între performanțele elevilor și modelul de personalitate a profesorului apreciat ca având rol motivator. - Tendința motivațiilor - prin modelul persoanei profesorului - este dependentă de maturitatea cu care elevii se raportează la sistemele: cerințe obiective - stări subiective, libertate - dirijare
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Intensitatea atitudinii se referă la toate componentele ei (cognitivă, afectivă, comportamentalăă. Intensitatea și direcția atitudinii, deși par asemănătoare din punct de vedere al conținutului, sunt totuși parametri diferiți ai calității (valoriiă ei. Între intensitatea și direcția (orientareaă atitudinii există o corelație și anume: cu cât ne depă rtăm de zero în direcția polilor (+ sau -ă cu atât crește mai mult intensitatea. Atitudinile sunt rezultatul învățării; ele se dobândesc prin educație, prin experiență personală putând fi supuse schimbărilor în timp, comună tuturor
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
corelare între atitudini determină un comportament inconsecvent ori un comportament rigid într-un domeniu sau altul. Atitudinile ocupă poziții variate de centralitate în sistemul sau subsistemul în care au fost integrate. Cele mai centrale posedă un grad mai înalt de corelație, ceea ce face ca ele să fie și mai rezistente față de schimbări. Se poate afirma că atitudinile mai centrale sunt acelea care au fost mai adânc însușite și corespund unor nevoi afective lăuntrice care leau întărit. Asemenea atitudini au praguri de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
grade de întemeiere, de la aproximare al apodicticitate; în plan afectiv, trăirile trec de la emoție la sentimente și preferințe axiologice; sub aspect comportamental, intențiile subiectului trec de la nehotărâre la decizie, indiferent dacă obiectul atitudinii este o realitate concretă sau o abstracție. Corelația și interdependența dintre cele trei componente structurale ale atitudinii este subliniată și de N. Mărgineanu atunci când arată că orice atitudine este o idee învăluită într-un sentiment, pusă în slujba unei tendințe comportamentale. II.3 Atitudini și valori Cercetări recente
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
persoana în cauză ține, o apreciază. Această aprobare are la bază raportarea actelor și comportamentelor individului la normele sociale împărtă șite de majoritatea membrilor comunității. Asumarea acestor norme sub forma unor convingeri determină anumite atitudini din partea individului, atitudini care, în corelație cu valorile interiorizate, determină intențiile sale comportamentale și apoi, comportamentul efectiv. Ca variabile latente, situate în zona virtual- subiectivului, atitudinile se exprimă (se exteriorizeazăă în opinii și comportamente. Relația dintre atitudini (ceea ce simt și gândesc oameniiă, opinii declarate (ceea ce spun
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
1934ă, raportul dintre atitudine și comportament a devenit o temă centrală pentru abordările sistematice din câmpul disciplinelor socio-umane, în special din psihologia socială. Așa cum ne arată experiența cotidiană precum și sutele de studii (de teren și laboratoră există atât cazuri de corelații foarte ridicate între răspunsurile atitudinale și cele comportamentale, cât și corelații slabe sau chiar cazuri de comportamente contra-atitudinale, conduite opuse, în contradicție cu atitudinile exprimate. Cercetările au scos în evidență, În 1934, sociologul Richard La Piere a călătorit de-a
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
pentru abordările sistematice din câmpul disciplinelor socio-umane, în special din psihologia socială. Așa cum ne arată experiența cotidiană precum și sutele de studii (de teren și laboratoră există atât cazuri de corelații foarte ridicate între răspunsurile atitudinale și cele comportamentale, cât și corelații slabe sau chiar cazuri de comportamente contra-atitudinale, conduite opuse, în contradicție cu atitudinile exprimate. Cercetările au scos în evidență, În 1934, sociologul Richard La Piere a călătorit de-a lungul Statelor Unite însoțit de un tânăr cuplu de chinezi. Ei s-
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Răspunsurile obținute de la respondenți pot conține multe distorsiuni, o sursă importantă de abateri de la atitudinea adevărată constituind-o dezirabilitatea socială, adică tendința din partea subiecților de a da răspunsuri în conformitate cu ceea ce e de dorit din punct de vedere social. Lipsa corelației dintre atitudine și comportament se poate explica și prin aceea că un comportament dat depinde de mai multe atitudini, iar noi luăm în considerare doar una și nu întotdeauna pe cea mai relevantă. Explicația prin alte atitudini are o corespondență
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
frontul nostru ideologic, nici măcar de încercare nu se poate vorbi, dar se mai manifestă ici-acolo asemenea lucruri care trebuie să fie un semn de alarmă pentru noi și care dovedește că anumiți tovarăși nu înțeleg încă în măsură suficientă corelația aceasta dintre continuitate și discontinuitate în dezvoltarea istorică și culturală a poporului nostru. Eu consider că este deosebit de valoros faptul că conducerea partidului nostru îndreaptă eforturile partidului nostru, ascuțișul luptei noastre împotriva adevăraților noștri dușmani și nu cum s-a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
just propriile tale forțe înseamnă că stabilești o tactică, o strategie greșită. Eu cred și consider că aici este cea mai pregnantă dovadă a tăriei conducerii noastre de partid că știe să aprecieze just, întocmai, în fiecare moment istoric această corelație de forțe, să aprecieze, nici să subaprecieze, dar nici să supraaprecieze, căzând în panică, dușmanul pe care noi trebuie să-l învingem. De aceea, eu salut încă o dată inițiativa conducerii de partid de a fi pus în discuție o asemenea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
subiectivi. Cu cât factorul subiectiv reflectă mai adecvat și mai deplin necesitatea istorică, cerințele legilor obiective ale dezvoltării sociale și desfășoară o activitate conformă cu acestea, cu atât societatea socialistă înaintează mai rapid pe drumul progresului. În acest context al corelației obiectiv-subiectiv, creșterea rolului conducător al partidului constituie o manifestare a dialecticii dezvoltării sociale, o cerință a legilor obiective care acționează în societatea noastră. Rolul partidului în viața socială este indisolubil legat de sarcinile pe care societatea le pune în fața sa
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
colectivă, susținută de Titulescu, îndeosebi după ocuparea zonei renane de către Germania hitleristă la 7 martie 1936, eveniment la care marile democrații europene, în special Franța și Marea Britanie, nu au reacționat, preferând să adopte o politică conciliatoristă. Pe plan intern, în corelație cu situația internațională, se dorea o politică mai “ flexibilă“ în special față de Germania, Italia și Polonia, țări cu care România a avut relații încordate în timpul mandatului lui Titulescu. Am argumentat faptul că politica dusă de Titulescu nu își mai avea
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
alcătuind cadrul relațiilor între comunitățile umane, determinându-le, într-o largă măsură, sensul existenței. În acest context al elementelor de înrâurire se plasează acțiunea omului de stat, care, însă, are posibilitatea să aleagă, de unde și importanța sa comensurabilă numai în corelație cu factorii de influență ai acelui context. Așadar, istoria relațiilor internaționale nu poate fi redusă la istoria diplomației, pe care nimeni n-a excomunicat-o, dar pe care „a așezat-o la locul ei” ca parte dintr-un întreg, ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Fenomenul intricării stărilor cuantice permite transmisia unui mesaj cuantic la distanță. Intricare cuantică înseamnă că starea cuantică a două obiecte trebuie descrisă global, fără a putea separa un obiect de celălalt, deși ele pot fi separate spațial. Se obțin astfel corelații între proprietățile fizice observate ale celor două obiecte, care nu ar fi prezente dacă am putea atribui proprietăți individuale fiecăruia din aceste două obiecte. Chiar dacă sunt separate de mari distanțe spațiale, cele două obiecte nu sunt independente și trebuie considerate
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cinstea, minciuna). Calitatea morală indică și definește un nivel al experienței morale reflexive a colectivităților. Termenul calitate este bivalent semantic, având o semnificație dominantă substantivală și una latentă atributivă. Prin semnificația atributivă, calitatea morală comunică subteran cu însușirea morală. Această corelație interioară poate fi redată astfel: calitatea morală indică imaginea spontan-reflexivă pe care oamenii o au despre însușirea morală, iar însușirea morală este calitatea morală pe care oamenii o recomandă ca dezirabilă într-o normă 13. Expresia trebuie, numită functor deontic
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ce nu poți să faci"67. Distincția fundamentală dintre enunțurile de tip a fi și cele de tip a trebui este privită, în primul rând, ca o problemă de logică. Între este și trebuie sunt posibile mai multe relații, respectiv corelații, ce pot fi reduse, așa cum demonstrează Tudor Cătineanu 68, la următoarele: (I) " Este, dar nu trebuie să fie", care exprimă o realitate existentă, dar indezirabilă întrucât nu este conformă cu valorile. Această primă relație are o funcție critică, de desființare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Răspunderea juridică se exclude în cazul săvârșirii unui act ilicit, dar fără vinovăție. Se observă, deci, că o faptă ilicită poate exista și în lipsa vinovăției, însă vinovăția nu poate fi concepută decât prin raportare la o faptă ilicită. Dată fiind corelația dintre fapta ilicită și vinovăție, se poate face distincție între cauzele care înlătură caracterul ilicit al faptei și cele care înlătură caracterul vinovat al faptei. Cel care acționează în legitimă apărare, se află în stare de necesitate sau execută ordinul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
teorii teleologice, 23 U utilitarism: hedonist, 26; preferențial, 26; și context public, aplicabilitate, 26; și justificarea pedepsei, 192 utilitate, 25, 26, 27, 79, 112, 153, 195, 224, 231 V vălul ignoranței, 89 vinovăție: componente ale, 161; conștiința și voința, 164; corelația cu fapta ilicită, 162, 164; definiție, 160; forme ale, 163; grade de, 164; noțiune, 159 virtute: cardinală, 27; interes pentru, 29; teologică, 28; teorii centrate pe, 27 voluntarism, 14, 140, 156; critici, 142, 144; la Grotius, 141; la Hobbes, 144
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
termeni populari, arhaisme, neologisme, termeni de specialitate etc.); derivarea cu sufixe diminutivale, augmentative, moționale, colective etc.; compunerea prin alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere; conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); împrumurile din alte limbi (eventual, în corelație cu anumite conținuturi abordate la activitatea opțională o limbă străină); sinonimia; antonimia; paronimia; omonimia; polisemia; * nivelul morfologic: substantivul comun/propriu; genul, numărul, cazul; articolul; adjectivul: genul, numărul; acordul cu substantivul determinat; pronumele personale propriu-zise și de politețe; pronumele și adjectivele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
implică diferențierea bine rău, ,,îmi place/vreau să fiu ca..." (,,pentru că...") ,,nu-mi place/nu vreau să fiu ca..." (,,pentru că..."); scrisoarea capătă valențe particulare prin semnele grafice, desenele realizate, eventual litere, cuvinte, și mesajul reflectat de acestea etc. 5.3. Corelația obiective conținuturi nivel preșcolar (posibile direcții de abordare) Prezentare selectivă atât din perspectiva obiectivelor de referință, cât și din cea a conținuturilor actualizate , realizată ca posibilă modalitate de corelare a acestor elemente în cadrul activităților de educare a limbajului desfășurate în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
palme de două ori" etc. ( În realitatea comunicării didactice, în activitățile de educare a limbajului, ca și în cadrul celorlalte activități desfășurate în grădiniță, copiilor nu li se cere memorarea de definiții, importantă fiind asimilarea logică a anumitor conținuturi, dezvoltarea/ încurajarea corelațiilor pe care copiii le realizează între informații din același domeniu sau din domenii diferite. De altfel, nu sunt prevăzute în programă teoretizări ale elementelor de limbă/literatură/comunicare, ci doar actualizări ale acestor elemente în diferite contexte. ( Improprie ca metodă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
diferite tipuri etc.); de exemplu, o povestire de tipul Albă-ca-Zăpada și cei șapte pitici poate fi valorificată la: Educarea limbajului cu trimitere la basmul Frații Grimm; Cunoașterea mediului secvențial, actualizând și insistându-se doar pe episodul inițial, al expozițiunii, în corelație cu o activitate tip experiment în care se poate prezenta copiilor zăpada (supusă observației) peste care se pune apoi o picătură de cerneală roșie (asociere cu basmul și cu dorințele exprimate de către împărăteasă); Educație plastică pretext pentru realizarea, utilizând codul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
activității educatorul/educatoarea poate adăuga elemente de complicare a acestuia, ca variante ale jocului; etapa finală cu rol în realizarea tranziției de la atmosfera specifică jocului didactic la cea ulterioară acestui demers, în readucerea copiilor în situația de comunicare obișnuită prin corelații ale acțiunilor/operațiilor actualizate în cadrul jocului cu elemente de viață reală, cu aspecte ale altor activități desfășurate de copii etc. 8.4.7. Lectura educatorului/educatoarei Lectura cadrului didactic poate fi realizată: * în cadrul activităților de educare a limbajului; * în cadrul altor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a itemilor 337, însă cu exemple adaptate și precizări (restrictive), acolo unde realitatea demersului instructiv-educativ din grădiniță impune acest lucru. 12.4.1. Itemi obiectivi: cu alegere duală cu răspuns de tip da/nu, adevărat/fals, corect/in-corect (eventual, în corelație cu anumite elemente simbolice: bilă albă pentru corect, bilă neagră pentru incorect; :) pentru adevărat, :( pentru fals etc.); de exemplu: • Poezia Gândăcelul este scrisă de Elena Farago. Cuvintele vesel și bucuros au înțeles apropiat. Am scris la tablă propoziția Ce frumos
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
educare a limbajului (etapa preșcolarității) / 73 5.2.1. Conținuturi raportate la domeniul comunicării / 74 5.2.2. Conținuturi de limbă română / 74 5.2.3. Conținuturi de teorie literară ca reflectare a sferei literaturii pentru copii / 76 5.3. Corelația obiective conținuturi nivel preșcolar (posibile direcții de abordare) / 77 Capitolul 6. Metode și procedee valorificabile în activitățile de educare a limbajului în ciclul preșcolar / 81 6.1. Perspectivă teoretică asupra metodelor și procedeelor distincții conceptuale / 81 6.2. Metodele didactice
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]